Întoarcere executare. Sentința nr. 8699/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8699/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 8699/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8699
Ședința publică din data de 29.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte M. M.-R.
Grefier C. D.
Pe rol se află pronunțarea cauzei civile privind pe reclamantul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE în contradictoriu cu pârâta W. G. G. N., având ca obiect „întoarcere executare”.
Dezbaterile și susținerile părților pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 22.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 29.06.2015.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 24.03.2015, sub dosar nr._, reclamantul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE a chemat în judecată pe pârâta W. G. G. N., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună întoarcerea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 136/2010 al B. B. D. și obligarea pârâtei la restituirea către reclamantă a sumei de 562.261, 32 de RON, actualizată cu rata inflației și cu rata dobânzii.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în fapt, prin Decizia Civilă nr. 495A/23.09.2010, pronunțată în dosarul nr._, de Curtea de Apel București, Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat la plata sumei de 151.127 de Euro, în echivalentul în lei de la data plății, către W. G. G. N..
Împotriva acestei decizii, Ministerul Finanțelor Publice a formulat recurs, iar prin Decizia nr. 5884/08.07.2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice, modificând în parte decizia recurată, în sensul că a admis în parte acțiunea în despăgubiri formulată în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice și l-a obligat la plata sumei de 27.523.592 de ROL, reprezentând prețul achitat în contractul de vânzare-cumpărare nr. 1119/_/29.10.1996, reactualizat.
Anterior soluționării recursului, la cererea creditoarei, B. B. D. a declanșat procedura de executare silită care face obiectul dosarului de executare nr.1136/2010, sens în care au fost emise la data de 03.03.2011procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare și adresa de înființare a popririi asupra conturilor pe care Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice le are deschise la Trezoreria Municipiului București până concurența sumei de 649.854,03 lei compusă din: -634.975,2 lei reprezentând echivalentul în lei a sumei de 151.127 Euro (calculată la cursul de referință al BNR la data de 3.03.2011) la care Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat Decizia civilă nr.495A/23.09.2010 pronunțată în dosarul nr._ de către Curtea de Apel București, și -14.878,83 lei reprezentând cheltuielile de executare silită stabilite de BE.J B. D. prin procesul-verbal încheiat în data de 3.03.2011 în dosarul de executare nr. 1136/2010.
Ca urmare a executării silite prin poprire, potrivit extrasului de cont din data de 11.04.2011, Activitatea de Trezorerie și contabilitate Publică a Municipiului București a procedat la virarea sumei de 636.705,98 lei compusă din echivalentul în lei al sumei de 151.127 euro la data virării, și 4.878,83 lei cheltuieli de executare silită, în contul B. B. D..
Considerând că executarea s-a efectuat cu încălcarea dispozițiilor legale, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a formulat contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București sub nr._, a cărui soluționare a fost declinată în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, cauza fiind înregistrată sub nr._/4/2011.
Prin Sentința civilă nr. 8725/29.10.2012 pronunțată în dosarul nr._/4/2011, Judecătoria Sectorului 4 București a admis în parte contestația la executare, anulând în parte actele de executare, în sensul că, executarea silită are ca obiect debitul principal în cuantum de 67.172.70 lei si nu 634.975,2 lei, sumă la care se adaugă 7.271.96 lei cheltuieli de executare silită, iar nu 14.878,83 lei.
Potrivit art. 404A1 alin. 1 din codul de procedură civilă “în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare”, iar bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit (art. 404A1 alin. 2 din Codul de procedură civilă).
Având în vedere că executarea efectuată în dosarul execuțional nr. 1136/2010 a fost anulată în parte (debitorul fiind exonerat de plata sumei de 562.261,32 lei), și că întoarcerea executării silite are ca obiect restituirea sumelor de bani obținute ca urmare a executării silite, iar din conturile debitorului a fost virată suma de 636.705,98 lei, ca urmare a executării silite prin poprire, cerereaîntoarcere a executării silite are caracter întemeiat.
În virtutea art. 371A2 alin. 3 din Codul de procedură civilă creditorul are dreptul și la actualizarea creanței.
Actualizarea cu rata inflației a valorii obligației stabilite în bani în funcție de cursul monedei în care se face plata reprezintă modalitatea tehnică de echivalare a sumei de bani cu valoarea reală a acesteia din momentul executării silite - moment care poate fi destul de îndepărtat.
Actualizarea reprezintă despăgubirea pentru fluctuațiile monetare ca modalitate de reparare a prejudiciului, având drept scop păstrarea valorii reale a obligației evaluate în bani prin modificarea valorii normale a acesteia.
Pe de altă parte, actualizarea cu rata dobânzii este modalitatea de reparare a prejudiciului produs prin lipsa de folosință a sumei de bani.
Împrejurarea că, instanța învestită cu verificarea legalității actelor de executare a constatat nerespectarea dispozițiilor incidente și implicit lipsirea de folosință a sumei virate ca urmare a măsurilor execuționale efectuate în dosarul execuțional nr.1136/2010, justifică acoperirea prejudiciului produs aceasta reclamantului prin suportarea actualizării cu rata dobânzii de re intimată.
Cu privire la limita în timp până la care se datorează actualizarea (cu a inflației și cu rata dobânzii) aceasta este data de plății efective a sumei de restituit.
Referitor la data de la care ar trebui calculată actualizarea aceasta este data virării sumei din conturile debitorului, având în vedere că actualizarea cu rata inflației prezintă conservarea substanței dreptului, valoarea reală a obligației bănești, iar actualizarea cu rata dobânzii reprezintă lipsirea de folosință a sumei.
Astfel, în situația virării sumei de 562.261,32 lei de către terțul poprit la data de 11.04.2011, astfel cum rezultă din extrasul de cont, actualizarea trebuie calculată începând cu respectiva dată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 404 C.proc.civilă.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în baza art. 30 din OUG nr. 80/2013.
La data de 15.04.2015, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, excepția prescripției dreptului de a solicita întoarcerea executării silite ca urmare a desființării titlului executoriu, iar în subsidiar, s-a solicitat să se ia act de stingerea parțială a creanței prin compensarea debitului care face obiectul cereri de întoarcere a executării silite cu creanța deținută împotriva creditoarei conform Sentinței Civile nr. 945/27.04.2012, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului, pârâta a arătat că obligația privind plata sumei de 151.127 de Euro a fost stabilită în sarcina Ministerului Finanțelor Publice.
Din mențiunile existente pe extrasul de cont anexat cererii de întoarcere a executării silite rezultă că suma de 636.705 RON a fost virată de Ministerul Finanțelor Publice.
Or, prezenta cerere de întoarcere a executării silite este formulată de S. R., entitate juridică distinctă de Ministerul Finanțelor Publice, acestea reprezentând subiecte de drept diferite.
Titularul dreptului de a solicita întoarcerea executării silite nu poate avea decât acela care a deținut calitatea de debitor în dosarul nr. 1136/2010 și care a executat obligația stabilită în sarcina acestuia prin Decizia nr. 495A/23.09.2010, respectiv Ministerul Finanțelor Publice.
În motivarea excepției prescripției dreptului material la acțiune, pârâta a arătat că în ceea ce privește procesul-verbal nr. 1136/03.03.2011, momentul la care s-a născut dreptul debitorului de a solicita întoarcerea executării silite în ceea ce privește suma de 7606, 87 de RON, ca urmare a desființării parțiale a titlului executoriu reprezentat de Procesul-verbal nr. 1136/10.03.2011, este data pronunțării Sentinței nr. 8725/29.10.2013, prin care s-a anulat parțial acest proces-verbal, respectiv data de 29.10.2012.
În ceea ce privește Decizia nr. 495A/23.09.2010, aceasta a fost desființată prin Decizia Civilă nr. 5884/08.07.2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._, prin urmare, momentul la care s-a născut dreptul de a solicita întoarcerea executării silite ca urmare a desființării titlului executoriu este data admiterii recursului împotriva acestei decizii, respectiv data de 08.07.2011.
Formularea cererii de întoarcere a executării silite din data de 12.08.2011 nu întrerupe cursul prescripției dreptului la acțiune, față de dispozițiile art. 16, alin.2 din Decretul nr. 167/2958, întrucât a intervenit sancțiunea perimării de drept a cererii având ca obiect întoarcerea executării silite.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că debitul pentru care se solicită întoarcerea executării silite ca urmare a desființării titlului executoriu reprezentat de Decizia nr. 495A/2010 este identic cu creanța deținută împotriva intimatului rezultată din Sentința Civilă nr. 945/27.04.2012, pronunțată de Tribunalul București-Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._/3/2011, definitivă prin Decizia nr. 443A/03.12.2012, pronunțată de Curtea de Apel București-Secția a III-a Civilă și irevocabilă prin Decizia nr. 4317/08.10.2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a admis acțiunea acesteia și s-a dispus obligarea Ministerului Finanțelor Publice la plata sumei de 151.127 Euro în echivalentul în lei la data plății, din care se va scădea suma de 27.523.592 de ROL (reactualizată până la data de 28.04.2011-data încasării sumei).
Obligațiile sunt reciproce, cuantumul celor două obligații este identic, iar natura juridică este aceeași, respectiv despăgubiri, Sentința Civilă nr. 945/27.04.2012, pronunțată de Tribunalul București-Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._/3/2011 este definitivă și executorie.
Conform art. 1617 NCC, compensația operează de plin drept.
Prin urmare, s-a solicitat instanței să ia act de stingerea parțială a creanței prin compensare cu creanța deținută împotriva reclamantului, rezultată din Sentința Civilă nr. 945/27.04.2012 și să se constate că singura creanță datorată este de 7606, 87 de RON, ca urmare a anulării parțiale a procesului-verbal de cheltuieli de executare.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 și urm. Noul C.proc.civilă.
În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 2.06.2015, instanța a unit excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, excepția prescripției dreptului de a solicita întoarcerea executării silite ca urmare a desființării titlului executoriu cu fondul cauzei.
Instanța a administrat în soluționarea cererii proba cu înscrisuri.
Au fost depuse toate actele din dosarul de executare nr.1136/2010, al B. B. D..
În baza art. 137, alin. 1 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea pe fond a pricinii.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, instanța reține că această excepție este nefondată, întrucât din actele dosarului de executare nr.1136/2010, al B. B. D., rezultă că reclamantul din prezenta cauză a avut calitatea de debitor.
Astfel, Încheierea de încuviințare a executării silite din data de 22.12.2010 este pronunțată în contradictoriu cu debitorul S. R. Prin Ministerul Finanțelor Publice, iar în procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 03.03.2011 și în adresa de înființare a popririi din data de 03.03.2011 este menționat în calitate de debitor S. R. Prin Ministerul Finanțelor Publice.
Totodată, contestația la executare care formează obiectul dosarului nr._/4/2011 a fost formulată de contestatorul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, în calitate de reprezentant legal al Statului R..
Prin urmare, întrucât în actele de executare figurează în calitate de debitor S. R. Prin Ministerul Finanțelor Publice, iar actele de executare au fost cenzurate prin intermediul contestației la executare în contradictoriu cu acesta, rezultă că re calitate procesuală activă în formularea prezentei cereri.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, ca neîntemeiată.
Deliberând asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, instanța reține că dreptul de a solicita întoarcerea executării silite s-a născut la data pronunțării Sentinței Civile nr. 8275/29.10.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._/4/2011, prin care instanța a anulat adresa de înființare a popririi și procesul-verbal privind cheltuielile de executare din data de 03.03.2011, și a stabilit executarea silită are ca obiect debitul principal în cuantum de 67.172, 70 RON, iar nu de 634.975, 2 RON, iar la această sumă se adaugă 7.271, 96 RON, cheltuieli de executare silită, și nu 14.878, 83 RON.
La data pronunțării acestei sentințe, debitoarea este în măsură să cunoască sumele de bani care au fost executate în plus și asupra cărora este îndreptățită să solicite întoarcerea executării silite.
Instanța apreciază că dreptul reclamantei de a solicita întoarcerea executării silite nu s-a născut la data de 08.07.2011, data admiterii recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât la acea dată actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 1136/2010 nu fuseseră analizate de instanța de executare, pentru a se naște dreptul la întoarcerea executării silite, trebuind ca în prealabil instanța de executare să statueze asupra legalității actelor de executare și să anuleze în tot sau în parte actele de executare.
Termenul de prescripție al dreptului de a solicita întoarcerea executării silite care a început să curgă la data de 29.10.2012 se împlinește la data de 29.10.2015. Prin urmare, cererea de întoarcere a executării silite din data de 24.03.2015 a fost formulată în interiorul termenului legal de prescripție.
Pentru considerentele de mai sus, instanța va respinge excepția prescripției dreptului de a solicita întoarcerea executării silite, ca neîntemeiată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin Decizia Civilă nr. 495A din data de 23.09.2010, pronunțată de Curtea de Apel București-Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, instanța a obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice la plata sumei de 151.127 Euro, în echivalent în lei la data plății către reclamanta cesionară W. G. G. N..
Prin Decizia Civilă nr. 5884/08.07.2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța a admis recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice împotriva Deciziei Civile nr. 495A din data de 23.09.2010, pronunțată de Curtea de Apel București-Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, fiind modificată în parte decizia recurată, în sensul că a fost admisă în parte acțiunea în despăgubiri, fiind obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice la plata sumei de 27.523.592 ROL, reprezentând prețul achitat în contractul de vânzare-cumpărare nr. 1119/_/29.10.1996, preț care se va reactualiza în condițiile HG nr. 250/1997.
La data de 02.12.2010, creditoarea a formulat cerere de executare silită adresată B. B. D., fiind format dosarul de executare nr. 1136/2010.
Prin încheierea din data de 22.12.2010, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._/4/2010, a fost încuviințată executarea silită în dosarul de executare nr. 1136/2010, împotriva debitorului S. R. Prin Ministerul Finanțelor Publice, la cererea creditoarei W. G. G. N..
La data de 03.03.2011, a fost întocmit procesul-verbal privind stabilirea cheltuielilor de executare, prin care au fost calculate cheltuieli de executare în cuantum total de 14.878, 83 de lei.
Prin adresa de înființare a popririi din data de 03.03.2011, a fost înființată poprirea asupra conturilor debitorului până la concurența sumei de 649.854, 03 lei, din care suma de 634.975, 2 lei reprezentând debit restant, iar suma de 14.878, 83 lei, reprezentând cheltuieli de executare, debitorul fiind înștiințat cu privire la înființarea popririi, înștiințarea fiind primită de acesta la data de 08.04.2011.
Suma a fost indisponibilizată de către terțul poprit și virată în contul indicat de executorul judecătoresc.
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 18.08.2011, sub dosar nr._, contestatorul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, reprezentant legal al Statului R., în contradictoriu cu intimata WACHMAN G. G. N. a formulat contestație la executare împotriva adresei de înființare a popririi și a procesului-verbal privind cheltuielile de executare din data de 03.03.2011, emise în dosarul de executare nr. 1136/2011, al B. B. D., solicitând instanței anularea actelor de executare emise de executorul judecătoresc în dosarul de executare, întoarcerea executării silite și restabilirea situației anterioare.
Prin Sentința Civilă nr. 6435/18.08.2011, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Sectorului 4 București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, la data de12.10.2011, sub dosar nr._/4/2011.
Prin Sentința Civilă nr. 8275/29.10.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._/4/2011, instanța a admis în parte contestația la executare, formulată de contestatorul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE REPREZENTANT LEGAL AL STATULUI R., în contradictoriu cu intimata W. G. G. N., a anulat în parte actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 1136/2010, al B. B. D., constând în adresa de înființare a popririi și procesul-verbal privind cheltuielile de executare din data de 03.03.2011, în sensul că executarea silită are ca obiect debitul principal în cuantum de 67.172, 70 RON, iar nu de 634.975, 2 RON, iar la această sumă se adaugă 7.271, 96 RON, cheltuieli de executare silită, și nu 14.878, 83 RON.
Prin aceeași sentință civilă, instanța a disjuns cererea completatoare, având ca obiect întoarcerea executării silite, cu formarea unui nou dosar.
A fost format dosarul nr._/4/2012, iar prin Încheierea din data de 14.01.2013, instanța, în baza art. 244, alin.1, pct.1 C.proc.civilă, s suspendat judecarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/4/2011 și a dosarului nr._/3/2011.
Prin Decizia Civilă nr. 3194/R din data de 13.12.2013, pronunțată de Tribunalul București-Secția a III-a Civilă, instanța a respins, ca nefondate, recursurile declarate de recurentul-contestator S. R. Prin Ministerul Finanțelor Publice, împotriva Sentinței Civile nr. 8275/29.10.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._/4/2011.
În drept, potrivit disp. art. 404 ind. 1 alin. 1 C.proc.civ., în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării silite, prin restabilirea situației anterioare acesteia. Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit”.
Din interpretarea dispozițiilor legale de mai sus rezultă că pentru a se dispune întoarcerea executării silite trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiții: desființarea actelor de executare, chiar și desființarea parțială, și sumele de bani care au făcut obiectul executării să fie efectiv virate creditoarei.
Instanța reține că actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 1136/2010 au fost parțial desființate de instanța de executare, iar suma de 636.705, 98 de RON a fost virată din conturile debitorului la data de 11.04.2011, conform extrasului de cont depus la fila nr. 5, consemnată prin recipisa de consemnare BREL_/13.04.2011 și a fost virată creditoarei și executorului judecătoresc prin Ordinul de plată nr. 2/28.04.2011 (fila 51) și respectiv Ordinul de plată nr. 3/28.04.2011 (fila 52).
Cu privire la apărarea pârâtei în sensul că a intervenit compensarea parțială a creanțelor reciproce, instanța reține că prin Sentința Civilă nr. 945/27.04.2012, pronunțată de Tribunalul București-Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._/3/2011, definitivă prin Decizia Civilă nr. 443-A din data de 03.12.2012, pronunțată de Curtea de Apel București-Secția a III-a în dosarul nr._/3/2011, instanța a obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să plătească reclamantei suma de 151.127 de Euro, în echivalentul în lei din ziua plății, din care se va scădea suma de 27.523.592 de RON, reactualizată la data de 28.04.2011, data încasării sumei.
Prin Decizia Civilă nr. 4317/08.10.2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._/3/2011, a fost admis recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, împotriva Deciziei Civile nr. 443-A din data de 03.12.2012, pronunțată de Curtea de Apel București-Secția a III-a în dosarul nr._/3/2011, a fost modificată în parte decizia atacată, în sensul că a fost admis apelul formulat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice împotriva Sentinței Civile nr. 945/27.04.2012, pronunțată de Tribunalul București-Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._/3/2011, a fost schimbată în parte sentința atacată, în sensul că a fost admisă excepția puterii de lucru judecat și a fost respins primul capăt al cererii de chemare în judecată, și au fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei și ale sentinței. Totodată, a fost respins, ca nefundat, recursul formulat de reclamantă împotriva aceleiași decizii.
Din analiza considerentelor Deciziei Civile nr. 4317/08.10.2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._/3/2011 rezultă că a fost admisă excepția puterii de lucru judecat în raport de Decizia Civilă nr. 5884/08.07.2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._ . Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că este îndeplinită condiția identității de părți, de obiect și de cauză, precum și faptul că simpla nemulțumire a reclamantei față de soluția dată de ÎCCJ prin Decizia nr. 5884/08.07.2011 cererii formulate anterior nu o îndreptățește pe reclamantă să formuleze o acțiune având același obiect, cauză și părți.
Pe cale de consecință, Sentința Civilă nr. 945/27.04.2012, pronunțată de Tribunalul București-Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._/3/2011 a fost modificată ca efect al Deciziei Civile nr. 4317/08.10.2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._/3/2011, în sensul că în ceea ce privește primul capăt de cerere, în recurs a fost admisă excepția autorității de lucru judecat, și astfel, prin această sentință nu s-a născut un drept de creanță al pârâtei împotriva reclamantului.
Potrivit art. 1617 Noul C.civil, ,, Compensația operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide și exigibile, oricare ar fi izvorul lor, și care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeași natură”. Nefiind îndeplinită condiția existenței unor creanțe reciproce, nu poate opera compensația legală.
Prin urmare, suma executată în plus de către pârâtă este de 562.261, 32 de RON (636.705, 98 RON suma total încasată în urma executării silite -74.444.66 suma la care era îndreptățită), pentru această sumă urmând a fi dispusă întoarcerea executării silite.
În ceea ce privește solicitarea având ca obiect actualizarea acestei sume cu indicele de inflație calculat de la data de 11.04.2011, data virării acestei sume, instanța reține că actualizarea creanței cu indicele de inflație reprezintă un calcul matematic, aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la puterea lor de cumpărare. Scopul actualizării fiind acela de a menține valoarea reală a obligației monetare la data efectuării plății, aceasta se acordă cu titlu compensatoriu (damnum emergens).
În ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale aferente sumei de 562.261, 32 de RON, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 1535 Noul Cod Civil, ,, În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic”. Prin urmare, în cazul executării cu întârziere a obligației de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul acesteia, daunele-interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu și fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.
Având în vedere că natura juridică a dobânzii este diferită de natura juridică a actualizării obligației cu rata inflației, prima reprezentând o sancțiune, (daune moratorii pentru neexecutarea obligației de plata) iar a doua reprezentând valoarea reală a obligației bănești la data efectuării plății, (daune compensatorii), se ajunge la concluzia că este admisibil cumulul acestora, pentru asigurarea unei reparații juste și integrale a prejudiciului.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța va admite cererea, urmând a dispune întoarcerea executării silite efectuate de B. B. D. în dosarul de executare nr. 1136/2010, și a obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 562.261, 32 de RON, actualizată cu indicele de inflație începând de la data de 11.04.2011, și până la data plății efective a acestei sume, și la plata dobânzii legale aferente sumei de 562.261, 32 de RON, calculată de la data de 11.04.2011 și până la data plății efective a acestei sume.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, ca neîntemeiată.
Respinge excepția prescripției dreptului de a solicita întoarcerea executării silite, ca neîntemeiată.
Admite cererea, de chemare în judecată, formulată de reclamantul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5, în contradictoriu cu pârâta W. G. G. N., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat „C.-R. P.” din București, ., ., ., sector 3.
Dispune întoarcerea executării silite efectuate de B. B. D. în dosarul de executare nr. 1136/2010.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 562.261, 32 de RON, actualizată cu indicele de inflație începând de la data de 11.04.2011, și până la data plății efective a acestei sume, și la plata dobânzii legale aferente sumei de 562.261, 32 de RON, calculată de la data de 11.04.2011 și până la data plății efective a acestei sume.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. M.-R. C. D.
| ← Suspendare provizorie. Sentința nr. 8692/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8693/2015. Judecătoria... → |
|---|
