Pretenţii. Hotărâre din 15-10-2015, Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 12662/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Î N C H E I E R E
Ședința publică din data de 10.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – C. D.
GREFIER – M.-L. V.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe reclamanta C. V. și pe pârâtul R. N., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamanta, personal și pârâtul, prin curator special, avocat C. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cuprinsul căruia se învederează instanței faptul că la data de 19.08.2015, respectiv 25.08.2015, s-a depus la dosarul cauzei răspuns la adresa instanței, emis de Secția 14 de Poliție sub nr. 2.199.288/19.08.2015; de asemenea, se învederează instanței faptul că la data de 25.08.2015, s-a depus copia dosarului penal nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, după care,
Reclamanta solicită ca pârâtul să fie obligat și la plata contravalorii pieselor sustrase de acesta cât timp autoturismul s-a aflat în detenția sa.
Instanța pune în discuție și acordă cuvântul asupra cererii.
Pârâtul, prin curator special arată că se opune modificării cererii.
Instanța precizează pârâtei semnificația depunerii cererii modificatoare la termenul de astăzi, iar reclamanta, în acesta condiții, arată că dorește ca măcar să i se soluționeze celelalte capete de cerere să primească banii cu privire la acestea.
Instanța, ia act de poziția procesuală a pârâtei, urmând a se pronunța doar asupra celorlalte capete de cerere..
În raport cu pretențiile inițiale, nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pentru propunerea probelor.
Reclamanta solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, proba testimonială, precum și proba cu interogatoriul pârâtului.
La întrebarea instanței, față de solicitarea probei cu martori (fila 2), reclamanta arată că unul din martori, respectiv A. F., este tinichigiul care a reparat mașina, iar în privința martorului B. E., reclamanta arată că acesta este paznic la unitatea unde a fost închiriat garajul și poate relata data la care a fost dusă mașina la acest garaj. Mai mult, reclamanta învederează că martorii propuși au relatat faptul că, în cadrul dosarului penal, nu s-a consemnat tot ce au declarat.
Pârâtul, prin curator special, cu privire la proba testimonială solicitată de reclamantă, apreciază că martorii au fost suficient de interogați de către P. în cadrul dosarului penal, apreciind că proba testimonială nu este utilă soluționării cauzei.
De asemenea, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
În temeiul art. 258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind această probă ca fiind admisibilă și utilă soluționării cauzei.
Totodată, instanța respinge proba cu martori solicitată de către reclamantă, cu motivarea că, în raport de susținerile părților, precum și în raport de conținutul dosarului civil și penal existent la dosar, apreciază că declarațiile martorilor, din perspectiva susținerilor reclamantei, nu are relevanță raportat la cererea principală.
La întrebarea instanței, curatorul special desemnat pentru pârât arată că nu a reușit să ia legătura cu acesta, de asemenea, apreciază proba cu interogatoriul pârâtului ca fiind inutilă, față de faptul că pârâtul nu se prezintă în fața instanței.
Cu privire la proba cu interogatoriul pârâtului, instanța constată imposibilitatea administrării probei cu interogatoriul, având în vedere modalitatea de citare a pârâtului.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei, în dezbateri.
Reclamanta arată că a fost prejudiciată și batjocorită pentru faptul că i s-a sechestrat mașina aproximativ o jumătate de an. De asemenea, arată că proprietarul acelor ateliere i-a deschis și a scos mașina, astfel reușind s-o ducă la alt atelier. Mai mult arată că dl A. F. a văzut tot ce a făcut pârâtul cu mașina acesteia, respectiv, a vândut bateria, roata de rezervă, precum și alte piese ale mașinii. Totodată, reclamanta arată că pârâtul a cumpărat două uși, care nu au costat mai mult de 1000 de lei, fiind achiziționate de la dezmembrări, în atare situație, reclamanta solicita ca restul de bani să-i fie restituiți. Mai arată că și-a vândut bijuteriile pentru a repara mașina, precizând faptul că repararea mașinii a costat 5800 de lei, cu cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru și onorariu de curator special.
Pârâtul, prin curator special, arată că, în speță, culpa inculpatului nu este dovedită, învederând faptul că în declarația pe care a dat-o la P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, acesta arată că banii pe care i-a însușit de la reclamantă i-a folosit în mod exclusiv pentru achiziționarea ușilor și pieselor la mâna a doua, iar faptul că neexistând un contract și o bază legală care să îl forțeze să predea sau să lucreze într-un anumit timp, apreciază că nu impune culpa pârâtului din punct de vedere al termenului.
Cu privire la solicitarea daunelor morale solicitate de reclamantă, din cauza telefoanelor și a drumurilor efectuate, curatorul special apreciază că acestea sunt daune materiale și nu morale.
Pentru toate aceste motive, pârâtul, prin curator special, solicită respingerea tuturor capetelor de cerere formulate.
În temeiul art. 394 cod procedură civilă, instanța declară dezbaterile încheiate și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosarul cauzei concluzii scrise, în temeiul art. art. 396 Cod procedură civilă,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 24.09.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.09.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR nr._
Î N C H E I E R E
Ședința publică din data 24.09.2015
INSTANȚA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 08.10.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.09.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR nr._
Î N C H E I E R E
Ședința publică din data 08.10.2015
INSTANȚA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 15.10.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.10.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 15.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – C. D.
GREFIER – M.-L. V.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe reclamanta C. V. și pe pârâtul R. N., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile și susținerile părților pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosarul cauzei concluzii scrise, a amânat succesiv pronunțarea pentru data de 24.09.2015, 08.10.2015 și ulterior pentru data de astăzi, 15.10.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând, constată:
1. Prin cererea depusă pe rolul acestei instanțe la data de 12.11.2013, reclamanta C. V. (tel._), domiciliata în Mun. București, Bld. Unirii, Nr. 27, ., ., sector 4, CNP:_, in contradictoriu cu pârâtul R. N., domiciliat în Oraș L.-Gara, județul Calarasi, ., CNP:_, identificat cu C.I. . nr._, cu reședința in București, ., sector 4, formulează cerere de chemare în judecată prin care solicită obligarea acestuia la plata sumei de 4.180 lei conform chitanțelor de mana din 07.09.2013, 11.09.2013 si 01.11.2013, înapoierea autoturismului Renault Megane_ care se afla în atelierul său din incinta CARPAT SERVICE - REPARAȚII ÎNTREȚINERE ACCESORII VANZARI - tel._, situat in Șoseaua Giurgiului, vis-a vis de Complexul Comercial DEDEMAN, sau contravaloarea in bani a autoturismului si contravaloarea lipsei de folosința începând cu 15.09.2013, termenul stabilit pentru finalizarea reparațiilor (tinichigerie si vopsitorie), suma urmând a fi apreciata la valoarea practicata de companiile de inchirieri autoturisme, precum si suma de 5000 lei cu titlu de daune morale, nenumărate drumuri pana la atelier si nenumărate telefoane de pe abonamentul meu telefonic.
În fapt, arată că e proprietara autoturismului marca Renault Megane, înmatriculat cu nr._, identificat cu .- VF1KA_, culoarea albastru, accidentat pe partea lateral stanga la data de 22.05.2011, conform procesului verbal încheiat la fata locului, si a autorizației de reparație . nr._.
Pentru efectuarea reparației autorturismului mai sus descris, la recomandarea dlui B. D., fost angajat al Asociației de proprietari din blocul in care locuiește reclamanta, l-a cunoscut pe pârâtul R. N., care s-a recomandat drept reprezentantul si tinichigiul service-ului auto BA Stiling S.R.L.. După evaluarea avariilor, i-a comunicat ca reparația se poate realiza . costa 1000 euro pentru piese second-hand, vopsitorie si manopera. La data de 07 septembrie 2013, a venit cu o platforma auto marca Iveco, de culoare galben, avand plăcute de înmatriculare_, pe care a fost transportat autoturismul Renault Megane_, pana in incinta "CARPAT SERVICE - REPARAȚII ÎNTREȚINERE ACCESORII VANZARI tel._", situat in zona Șoseaua Giurgiului, pe o . colt Măcelărie Market, si vis-a vis de Complexul Comercial DEDEMAN, unde se afla atelierul numitului R. N. zis F., in care a fost depus autoturismul Renault Megane_ in vederea executării lucrărilor de tinichigerie si vopsitorie.
In aceeași zi i-a achitat numitului R. N. jumătate din suma stabilita, adica 2200 lei (500 euro), pentru procurarea pieselor necesare, pe baza de chitanța de mana scrisa si semnata chiar de acesta, urmând sa-i elibereze factura si chitanța fiscala ulterior, motivând ca nu le are la el. Pe data de 11 septembrie, numitul R. N. i-a solicitat inca 1700 de lei pentru alte piese necesare reparației, pe care a achitat-o, acesta completând chitanța de mana formulata si semnata inițial.
Pe data de 15 septembrie, când reparația autoturismului ar fi trebuit finalizata, a constatat ca autoturismul in discuție avea partea laterala stanga taiata, iar in interior nu se mai afla nimic, nici macar volanul.
I-a cerut explicații numitului R. N., de ce autoturismul nu este reparat, iar acesta motivând lipsa de timp si lipsa banilor, a amanat reparația.
Nici pana in prezent reparația autoturismului in discuție nu a fost finalizata, numitul R. N., solicitand in permanenta sume de bani in plus pentru carbit, tub de oxigen, pânze pentru polizor unghiular etc. Fiind constrânsa moral de finalizarea lucrărilor, i-a dat inca 280 lei in doua transe, ocazie cu care R. N. a mai scris o noua chitanța de mana, fixând ca nou termen de reparație 10 noiembrie 2013, solicitandu-i si de asta data facturi si chitanțe fiscale pentru sumele de bani oferite.
Precizez ca la data formulării prezentei plângeri, autoturismul se afla in aceeași stare de avarie, iar numitul R. F. nu răspunde la telefon sau atunci când a răspuns i-a comunicat ca se afla la Bușteni. Pe 11.11.2013 a primit un sms de la R. F. ca este internat in spital la Targu M. (probabil o alta minciuna a învinuitului), iar nepotul sau Ș. i-a spus ca este in drum spre București.
În drept, fapta descrisa se incadreaza in art. 194 C., dar si in art. 215 CP (înșelăciune) si art. 297 CP (distrugere, adica aducerea in stare de neintrebuintare a autoturismului meu) cauze penale pentru care am făcut plângere la P. de pe langa Judecătoria sectorului 4.
Solicită administrarea probei înscrisuri, martori, interogatorii, chitanțe de mana sub semnătură privata, etc.
2. La data de 21.08.2014 (fila 29), reclamanta a depus cerere precizatoare.
Arată că formulează 4 capete de cerere, trei din cererea introductiva si un al patrulea necesar a completa acțiunea ca urmare a schimbării situației de fapt de la data introducerii acțiunii in sensul ca mașina a fost recuperata după deschiderea garajului de către proprietarul, atelierului.
Astfel, solicită următoarele:
I. Obligarea paratului la plata sumei de 4.180 Lei reprezentând sume remise acestuia de subsemnata conform chitanțelor sub semnătură privata din data de 07.09.2013 (500 Euro) si 01.11.2013 (450 Euro). Faptele reprezentate de predarea sumelor, a autoturismului, toate demersurile efectuate pentru recuperarea Tautovehiculului, lipsa de folosința si lipsa unor piese din mașina intelege sa le probeze cu înscrisuri, interogatoriu si proba testimoniala.
II. Obligarea paratului la plata sumei de 6.600 Lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosința a auvehicolului calculata pentru perioada 07.09._14, pentru un interval de 8 luni la suma de 200 Euro/lunar. Lipsa de folosința se datoreaza culpei paratului care in mod nejustificat nu a procedat la repararea autoturismului in termenul de o saptamana stabilit inițial. Pe acest capat de cerere sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, adica exista fapta ilicita constând in omisiunea de a repara mașina, prejudiciul suferit ca urmare a lipsei autoturismului din patrimoniul său este reprezentat de sumele necesare deplasării cu taxi. De asemenea, intre nerepararea mașinii si prejudiciu exista legătură de cauzalitate, fiind indeplinita inclusiv cerința referitoare la culpa paratului.
III. Obligarea paratului la plata daunelor morale in cuantum de 5.000 Lei reprezentând prejudiciul cauzat de stresul recuperării mașinii, sutele de telefoane date si zeci de drumuri la căpătui soselei Giurgiului unde se afla garajul auto.
Nu intelege sa cheme în judecata .
Solicită administrarea probei cu inscrisuri, interogatoriu, martori.
Predarea sumelor si neandeplinirea obligațiilor le va dovedi cu interogatoriul paratului și martori.
3. La data de 21.08.2014 (fila 31), reclamanta formulează cerere completatoare.
Arată că după recuperarea autovehiculului, mecanicul a constatat ca lipsesc mai multe piese.
În consecință, solicită obligarea paratului la plata sumei de 1.730 Lei reprezentând contravaloarea pieselor sustrase de acesta cat timp autoturismul s-a aflat in detenția sa.
Dupa ce a obținut mașina in posesie, a constatat impreuna cu un alt mecanic, A. F., ca au dispărut următoarele piese auto: baterie (200 Lei), cric (50 Lei), coarba (50 Lei), parbriz (450 Lei), ornamente interioare (150 Lei), centura mijloc (50 Lei), tapiserie usa (70 Lei), boxa usa (30 Lei), macara usa plus spate (150 Lei), relee pornire (50 Lei), închizător capota (50 Lei), lucas (30 Lei) si volan (400 Lei). Urmează ca susținerile sa le dovedească cu declarația martorului A. F. și lista întocmita de acesta.
Sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, adică exista fapta ilicita constând in sustragerea pieselor, fapta care a condus la prejudiciul suferit, fiind nevoita sa cumpere piesele lipsa de la dezmembrări.
Solicită administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, martori.
4. La data de 27.02.2015 (fila 69), pârâtul a depus întâmpinare, prin curator special.
Arată că cele 4 capete de cerere nu sunt motivate in drept potrivit codului civil, sunt motivate in codul penal ca infracțiune de înșelăciune si distrugere, dar întrucât nu e o plângere penala, ci o cerere de chemare in judecata in civil, solicită temeiul juridic in baza căruia reclamanta dorește sa se judece, astfel încât sa poată motiva întâmpinarea.
Solicită să se ceară informații privind stadiul plângerii penale formulate împotriva lui R. N. si care este numărul de dosar a respective plângere si la ce P. se afla in instrumentare.
Solicită ca reclamanta să precizeze daca s-a constituit parte civila in dosarul penal.
În măsura în care e cazul, invocă aplicarea art.19 alin.2 CPP (principiul potrivit caruia penalul tine in loc civilul) si anume faptul ca judecata in fata instanței civile se suspenda pana la rezolvarea definitive a cauzei penale(art.244 C.).
În fapt, consideră că o instant penala ar fi mult mai oportuna si mai eficienta in acest caz.
Lipsa diligentei reclamantei in a lua chitanțe si facturi sau de a încheia un contract de reparații cu o firma ii aparține in totalitate. Prelungirea perpetua a soluționării reparației si lipsa de folosința a autovehiculului timp de aproximativ 8 luni este culpa personala a reclamantei ca nu a vrut sa folosească din timp toate mijloacele legale ce se impuneau in acest caz; daca lucrurile stau . nu altfel, respectiv nu s-au plătit banii si acesta era motivul reținerii autoturismului.
Instanțele civile nu pot obliga pe parat sa vina in instant, insa organele penale au alte mijloace coercitive de a soluționa aceasta cauza.
Solicită administrarea probei cu înscrisuri și un singur martor.
În drept, indică în funcție de va dori reclamanta sa se judece, art.1349 alin. (4), art. 1376 alin. (1) NCC, art. 205 C..
Solicită judecarea in lipsa, potrivit 223 C..
5. La data de 11.03.2015 (fila 85), pârâtul, prin curator special, a depus alt înscris denumit întâmpinare.
Reia argumentele expuse inițial.
În plus, arată că nu a văzut să se fi achitat taxa judiciară de timbru sau să se fi acordat ajutor public judiciar.
6. A fost administrată proba cu înscrisuri.
A fost atașat dosarul penal nr._/P/2013, în original.
A fost achitată taxa judiciară de timbru (fila 20).
Pârâtul a fost reprezentat de curator special, desemnat potrivit art. 167 alin. (3) C..
Analizând dosarul, instanța reține:
7. În fapt, instanța reține că între reclamantă și pârât a existat un raport contractual materializat printr-o convenție verbală, în baza căruia reclamanta a predat autoturismul său, marca Renault Megane cu numărul de înmatriculare_ .
Pârâtul a preluat autoturismul pentru a-l repara, potrivit înțelegerii, primind de la reclamantă sumele de 2200 lei (echivalentul a 500 de euro) și 1700 lei, potrivit chitanțelor din 07.09.2013 și 11.09.2013 (fila 22), necontestate.
De asemenea, ulterior a mai fost achitată suma de 280 de lei.
În total, a fost achitată suma de 4.080 lei.
Acest lucru rezultă și din situația de fapt stabilită prin referatul cu propunerea de clasare, confirmat prin ordonanța de clasare din 14.11.2014 în dosarul penal constituit în cauză (fila 2), în care în cadrul declarației date de pârât în dosarul penal nr._/P/2013 (fila 40 dup), acesta a recunoscut faptele.
Potrivit reclamantei, termenul pentru repararea autovehiculului a fost acela de 15 septembrie 2013.
Instanța observă că acest termen a fost prelungit prin convenția părților, întrucât la data de 01.11.2013, reclamanta recunoaște că a mai achitat pârâtului o sumă de bani pentru repararea mașinii.
Contractul a încetat întrucât pârâtul nu și-a îndeplinit obligația la termenul convenit.
Din probele administrate în dosar, inclusiv în dosarul de urmărire penală, nu se poate stabili cu exactitate care a fost termenul stabilit de părți.
În orice caz, lipsa îndeplinirii obligației de către pârât, coroborate cu faptul că reclamanta a reintrat în posesia autovehiculului, cu atitudinea pârâtului, care în declarația din dată de pârât în dosarul penal nr._/P/2013 (fila 40 dup) a recunoscut că a întârziat-o pe reclamantă și din cauza asta nu i-a cerut bani pentru manoperă, precum și cu faptul că acesta a acceptat reluarea posesiei autovehiculului de către reclamantă, conduc la concluzia că raportul contractual a încetat prin acordul părților.
Acest lucru s-a întâmplat la data de 10.03.2014, potrivit recunoașterii reclamantei, deduse din capătul de cerere pentru care a cerut obligarea pârâtului la plata contravalorii lipsei de folosință (fila 29).
8. Cu privire la cererea de restituire a sumei de 4180 lei, achitați pârâtului pentru repararea autovehiculului, instanța reține că potrivit art. 1166 din C. civ., contractul este acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.
Potrivit art. 1549 alin. (1) Cciv, (1) Dacă nu cere executarea silită a obligațiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluțiunea sau, după caz, rezilierea contractului, precum și la daune-interese, dacă i se cuvin.
Potrivit art. 1550 alin. (1) Cciv, Rezoluțiunea poate fi dispusă de instanță, la cerere, sau, după caz, poate fi declarată unilateral de către partea îndreptățită.
În speță, chiar dacă reclamanta nu a formulat o cerere articulată din punct de vedere juridic, instanța reține că raportul contractual dintre părți a încetat prin rezoluțiune, în baza acțiunii reclamantei care a formulat plângere penală și a reluat posesia autovehiculului, coroborat cu recunoașterea pârâtului că nu și-a îndeplinit propria obligație în totalitate, potrivit declarației sale din dosarul de urmărire penală.
Potrivit art. 1635 alin. (1) Cciv, Restituirea prestațiilor are loc ori de câte ori cineva este ținut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite fără drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic desființat ulterior cu efect retroactiv ori ale cărui obligații au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forță majoră, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora.
În baza acestui din urmă text legal, instanța reține că reclamanta are dreptul să i se înapoieze sumele de bani plătite pârâtului, în vederea reparării autovehiculului, în baza contractului desființat ulterior, după cum s-a reținut la situația de fapt, mai sus.
În ceea ce privește suma concretă de restituit, instanța observă că reclamanta a achitat pârâtului suma de 4080 lei.
În același timp, instanța reține din probatoriul administrat, că martorul audiat în urmărire penală, domnul F. A., a precizat că pârâtul a achiziționat piese pe care le-a montat pe mașină, în valoare de 1100 de lei (fila 2 dup).
Prin urmare, instanța reține că această sumă a fost cheltuită de pârât în interesul reparării autovehiculului, nefiind prin urmare, o sumă de bani primită fără drept, supusă restituirii potrivit art. 1635 alin. (1) Cciv.
În plus, aceste piese sunt montate la autovehiculul reclamantei, potrivit aceluiași martor, tinichigiu, care a preluat autovehiculul și a finalizat ulterior reparația, și în consecință, urmează să îi profite acesteia.
Față de cele arătate, instanța urmează să admită în parte acest capăt de cerere și să oblige pe pârât la plata sumei de 3080 lei (4180 – 1100).
9. În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtului la plata contravalorii lipsei de folosință, instanța reține că acest capăt de cerere este întemeiată pe principiile răspunderii civile delictuale.
Potrivit art. 1357 Cciv, Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Potrivit art. 1349 alin. (1) Cciv, Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
Din aceste texte de lege rezultă că răspunderea civilă delictuală implică existența mai multor condiții: o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, un prejudiciu și o legătură de cauzalitate între acestea.
În speță, instanța reține că sarcina probei revine reclamantei, potrivit art. 249 C..
Or, reclamanta a arătat că prejudiciul său constă în suma de 6600 lei care provine din plata curselor în regim de taxi, pe care a fost obligată să le efectueze în lipsa propriului autovehicul.
Totuși, reclamanta nu a făcut dovada acestor călătorii, nici prin bonuri fiscale, nici prin altă modalitate care să dovedească faptul că suma a fost cheltuită.
În aceste condiții, reținând că acest prejudiciu nu a fost dovedit, instanța constată că acest capăt de cerere nu îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, astfel încât urmează să fie respins ca neîntemeiat.
10. În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtului la plata daunelor morale, instanța reține că și acest capăt de cerere se întemeiază tot pe principiile răspunderi civile delictuale.
În acest cadru, potrivit art. 1349 Cciv și art. 1357 Cciv, instanța reține că fapta ilicită săvârșită de reclamant constă în dezmembrarea autovehiculului, acțiune care iese din sfera contractuală existentă între părți, în condițiile în care obligația contractuală a pârâtului era aceea de a repara autovehiculul, iar nu de a-l dezmembra, coroborată cu mutarea pârâtului în alt oraș, de natură a împiedica restituire autovehiculului.
Nu s-ar putea susține că este vorba despre o acțiune de executare necorespunzătoare contractuală, atât timp cât rezultatul a fost aducerea autovehiculului într-o stare de degradare mai accentuată decât cea în care fusese preluat și atât timp cât pârâtul a împiedicat restituirea autovehiculului prin mutarea sa în alt oraș, aceste două acțiuni ieșind în mod evident din sfera contractuală.
Prejudiciul moral creat a constat în crearea în persoana reclamantei, a unei stări de nervozitate, de frustrare, care s-a prelungit pe parcursul unei perioade de aproximativ 6 luni, între septembrie 2013 și martie 2014, când autovehiculul a fost recuperat și care a determinat și depunerea unei plângeri penale, inclusiv cu neplăcerile inerente participării la o astfel de procedură.
Legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu este evidentă, rezultând din chiar materialitatea faptei, coroborat cu amânările termenului de restituire a autovehiculului.
În fine, pârâtul a acționat cu o formă de vinovăție sancționabilă, în condițiile în care acesta cunoștea faptul că obligația sa contractuală era aceea de a repara autovehiculul, iar în schimb, acesta a ales să îl dezmembreze. Faptul că ulterior, intenționa sau nu să îl repare la loc este irelevant, atât timp cât după 6 luni, starea acestuia la încetarea contractului era una de degradare mai accentuată decât cea în care fusese preluat.
În ceea ce privește valoarea prejudiciului moral, instanța precizează că nu există repere fixe pentru efectuarea unui asemenea calcula.
Luând în considerare frustrările și sentimentele de nedreptate pe care reclamanta le-a trăit în perioada de 6 luni în care și-a văzut autovehiculul degradat și în care s-a aflat în imposibilitatea de a-l relua în posesie, instanța consideră că suma cerută de reclamantă de 5000 de lei este una rezonabilă, urmând ca acest capăt de cerere să fie admis în aceste limite.
11. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în temeiul art. 453 C., văzând că pârâtul a pierdut procesul, instanța urmează să îl oblige pe acesta la plata sumelor de 297,6 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și a sumei de 200 de lei reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta C. V. (CNP_)- sector 4, București, ., ., . cu pârâtul R. N. (CNP_)- L. Gară, ., J. Călărași, citat și la domiciliul din sector 4, București, ., prin afișare la ușa instanței, precum și prin curator special C. M. – cu sediul în București, sector 6, ., nr. 7, ., ..
Obligă pe pârât la restituirea către reclamantă, a sumei de 3080 lei, primită de pârât în vederea reparării autoturismului.
Respinge ca neîntemeiată cererea privind obligarea pârâtului la plata contravalorii lipsei de folosință a autovehiculului.
Obligă pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 5000 de lei, cu titlu de daune morale.
Obligă pe pârât la plata sumei de 297,6 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și a sumei de 200 de lei reprezentând onorariu de avocat.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință azi. 15.10.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
Red. dat./ jud. C.D. / 8 ex./15.01.2016
| ← Aplicare amendă civilă. Sentința nr. 19/2015. Judecătoria... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Încheierea nr.... → |
|---|
