Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 3669/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3669/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 15-05-2015 în dosarul nr. 3669/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.3669
Ședința publică de la 15 mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – A. M. F.
GREFIER – M. E.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul D. G. și pe pârâta Camera Deputaților, având ca obiect acțiune în răspundere civilă delictuală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul, prin avocat din oficiu U. E., cu delegație la fila 25 din dosar și pârâtul, prin consilier juridic P. C. O., cu delegației la fila 46 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul din oficiu al reclamantului menționează faptul că la fila 40 din dosar se află o cerere formulată de către reclamant prin care arată că înțelege să se judece în contradictoriu cu Camera Deputaților, apreciind astfel că și-a îndeplinit obligațiile referitoare la precizarea cadrului procesual pasiv.
Instanța comunică reprezentantului pârâtului cererea precizatoare formulată de pârât și depusă la data de 07.01.2015.
Pârâtul, prin consilier juridic, apreciază că au fost îndeplinite rigorile procedurale, fiind stabilit cadrul procesual pasiv.
Instanța acordă cuvântul părților asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, invocată prin întâmpinare.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției în discuție, apreciind că reclamantul nu justifică calitatea procesuală pasivă a Camerei Deputaților, în sensul art.36 C.p.c. Menționează faptul că atribuțiile Camerei Deputaților sunt expres prevăzute la art.73 din Constituția României.
Apărătorul din oficiu al reclamantului solicită respingerea excepției în discuție, apreciind că pârâta Camera Deputaților are calitate procesuală pasivă.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe aspectul propunerii de probe.
Apărătorul din oficiu al reclamantului solicită încuviințarea probei cu înscrisurile existente la dosar.
Reprezentantul pârâtului apreciază că nu sunt relevante pentru angajarea răspunderii civile delictuale înscrisurile depuse de reclamant.
Instanța, având în vedere disp. art. 255 rap. rap. la art.258 Ncpc și apreciind că proba cu înscrisuri, solicitată de reclamant este admisibilă, pertinentă și concludentă, putând duce la soluționarea cauzei, o încuviințează ca atare.
Totodată, ia act că pârâtul nu solicită probe.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul pe fondul cauzei care urmează a fi soluționat subsidiar analizării excepției lipsei calității procesuale pasive.
Apărătorul din oficiu al reclamantului solicită admiterea cererii, astfel cum a fost formulată, obligarea pârâtului la plata sumei de 100.000 lei, reprezentând daune morale, arătând că reclamantul a muncit un număr suficient de ani și este inuman să trăiești dintr-o pensie de 460 lei. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtului solicită respingerea cererii, ca neîntemeiate, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile unei răspunderi civile delictuale pentru fapta proprie. Mai arată faptul că reclamantul nu justifică în nici un fel în ce constă nerespectarea art.22 din Constituție de către Camera Deputaților. De asemenea, presupusul prejudiciu, respectiv o pensie insuficientă care îi afectează dreptul fundamental la viață și la integritate fizică și psihică, nu este consecința juridică a unei acțiuni ilicite a Camerei Deputaților, ci este una a aplicării unor dispoziții legale privind stabilirea pensiei. Fără cheltuieli de judecată.
Instanța retine cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.02.2014, sub nr. _ , reclamantul D. G. a chemat în judecată pe pârâtul P. României, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 100.000 lei, reprezentând daune morale.
In motivare, petentul a arătat că este pensionar pe caz de boală, având o pensie de 460 lei, din care, după plata utilităților, nu-i mai rămâne niciun ban pentru traiul zilnic. Ca atare, apreciază reclamantul că sunt încălcate disp. art.22 cap. II din Constituția României.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar adeverința de venit pe anul 2013, chitanțe, talon de pensie (f. 3-5).
La data de 27.11.2014, pârâtul a depus la dosar întâmpinare (f. 32-36), prin care a invocat excepția netimbrării cererii, excepția lipsei calității procesuale pasive a Camerei Deputaților, arătând că reclamantul nu justifică calitatea procesuală pasivă a Camerei Deputaților, în sensul art.36 C.p.c. și excepția nulității cererii de chemare în judecată, arătând că prin pretențiile deduse judecății reclamantul nu indică un obiect licit, moral, determinat și posibil în înțelesul dispozițiilor procedurale. Totodată, nu indică nici motive de fapt și nici de drept, mai precis un temei legal care să atragă tragerea la răspundere a Camerei Deputaților pentru o presupusă faptă ilicită de nerespectare a Camerei Deputaților pentru o presupusă faptă ilicită de nerespectare a art.22 din Constituție.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, ca nefondată, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile unei răspunderi civile delictuale pentru fapta proprie, potrivit art. 1357 C.civ. Mai arată faptul că reclamantul nu justifică în nici un fel în ce constă nerespectarea art. 22 din Constituție de către Camera Deputaților, astfel încât nu se poate reține o faptă ilicită a Camerei Deputaților pentru că aceasta nu a acționat în sensul dorit de reclamant. De asemenea, presupusul prejudiciu, respectiv o pensie insuficientă care îi afectează dreptul fundamental la viață și la integritate fizică și psihică, nu este consecința juridică a unei acțiuni ilicite a Camerei Deputaților, ci este una a aplicării unor dispoziții legale privind stabilirea pensiei.
Prin încheierea din data de 28.11.2014 a fost admisă cererea de acordare ajutor public sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei (f. 30-31).
La data de 07.01.2015 reclamantul a depus la dosar, prin intermediul Serviciului Registratură, o cerere precizatoare (f. 40) prin care a arătat că se judecă în contradictoriu cu Camera Deputaților și solicită daune morale și materiale pentru încălcarea Constituției, invocându-se art. 22.
Prin încheierea de ședință din data de 20.03.2015 instanța a constatat că excepția netimbrării cererii, invocată de pârâta prin întâmpinare, a rămas fără obiect, ca urmare a admiterii cererii de ajutor public formulată de reclamant.
Sub aspectul probatoriului, instanța a administrat la solicitarea reclamantului proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține, în fapt și în drept, următoarele:
Sintetizând conținutul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, instanța reține că aprecierile reclamantului sunt în sensul că pârâtul se face vinovat de nerespectarea art. 22 din Constituția României, motiv pentru care solicit obligarea la plata de daune morale și materiale în cuantum de 100.000 lei.
Prin urmare, se apreciază că instituția juridică pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată este răspunderea civilă delictuală.
Deliberând asupra excepției lipsei calității procesuale pasive, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată întrucât reclamantul a indicat faptul că pârâtul este persoana care se face vinovată de nerespectarea art. 22 din Constituție, or inexistența obligațiilor afirmate/a faptei ilicite pretinse constituie o chestiune ce ține de fondul cererii de chemare în judecată (art. 36, Cod de procedură civilă), cele invocate de pârât în susținerea excepției urmând a fi avute în vedere odată cu aprecierea asupra condițiilor de antrenare a răspunderii civile delictuale.
Pe fondul cauzei:
Conform art. 1349 alin. 2 și 3, Cod civil, orice persoană are îndatorirea de a respecta regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile sau inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. În cazul în care, cel care, cu discernământ încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
Așadar, pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală a pârâtului se cer a fi întrunite următoarele condiții: 1) săvârșirea unei fapte ilicite; 2) producerea unui prejudiciu; 3) existența unui raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu; 3) vinovăția persoanei care a produs prejudiciul.
Fapta ilicită pretins a fi săvârșită de către pârât constă, potrivit susținerilor reclamantului, în nerespectarea prevederilor art. 22 din Constituția României. Conform acestui text al legii fundamentale: ,,(1) Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate. (2) Nimeni nu poate fi suspus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman sau degradant. (3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.,,. O_, ceea ce se deduce din cuprinsul cererii de chemare în judecată este nerespectarea dreptului la un trai decent, iar nu a dreptului la viață și la integritate fizică și psihică. Instanța observă însă că reclamantul omite să indice care este fapta concretă –acțiune sau omisiune – de care se face vinovat pârâtul. De altfel, obligația statului de a asigura cetățenilor un nivel de trai decent este instituită prin art. 47 din Constituția României. Conceptul de ,,nivel de trai decent,, nu este definit de Constituție. Mai mult, nici mijloacele de realizare a nivelului de trai decent nu sunt prevăzute de legea fundamentală. Astfel, legiuitorul are dreptul să aleagă liber (în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii altor obligații consacrate la nivel constituțional) care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor. De asemenea, statul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea măsurilor de protecție socială luate, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text privește numai drepturile consacrate de legea fundamentală, iar nu și cele stabilite prin legi (Decizia Curții Constituționale nr. 765/15 iunie 2011 publicată în M. of. nr. 476/06 iulie 2011).
În ceea ce privește dreptul la pensie, Curtea Constituțională a arătat în cuprinsul Deciziei nr. 1237/06 oct. 2010, publicată în M. of. nr. 785/24 noiembrie 2010 că ,,deși consacră dreptul la pensie, art.47 alin.(2) din Constituție nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, prin Decizia nr.1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.31 din 15 ianuarie 2008, s-a statuat că "valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile". Desigur, libertatea de reglementare a legiuitorului nu este una absolută, aceasta neputând justifica încălcarea principiului neretroactivității legii civile ori a celui al egalității în drepturi a cetățenilor și nici cerința asigurării unui nivel de trai decent. Mai mult, relevând încă o condiție a reglementării dreptului la pensie, Curtea, prin Decizia nr.872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.433 din 28 iunie 2010, stabilea că "prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității ". În sfârșit, sintetizând cele reținute cu privire la dreptul legiuitorului de a interveni legislativ în sensul reducerii cuantumului pensiei cuvenite sau aflate în plată, Curtea, prin aceeași decizie, statua că, având în vedere gradul ridicat de protecție oferit prin Constituție dreptului la pensie, "reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent și indiferent de perioadă, nu poate fi realizată. Rezultă că art.53 din Constituție nu poate fi invocat ca temei pentru restrângerea exercițiului dreptului la pensie". Toate aceste limite de legiferare tind însă la protejarea cuantumului pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum și la respectarea anumitor principii privind stabilirea acesteia, așa cum sunt principiile contributivității și al egalității, și nu pot fi extinse și cu privire la alte aspecte, cu efectul negării dreptului constituțional al legiuitorului de a stabili politica în domeniul asigurărilor sociale în funcție de resursele financiare de care dispune.,,
Față de cele reținute mai sus și având în vedere că reclamantul nu a indicat care este fapta concretă care i se impută pârâtului (pentru ca instanța să poată aprecia în cunoștință de cauză, cu respectarea principiilor contradictorialității și a dreptului la apărare), se concluzionează în sensul că în cauza de față nu s-a probat întrunirea cerințelor de atragere a răspunderii civile delictuale.
Astfel, cererea de chemare în judecată urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul D. G., cu domiciliul în București, ..61, ., ap.114, ., în contradictoriu cu pârâta CAMERA DEPUTAȚILOR, cu sediul în București, .-4, sector 5, ca fiind neîntemeiată.
Cu drept de a formula apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, cale de atac care se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./tehn. –AMF/ME
4 ex./06.07.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3658/2015. Judecătoria SECTORUL 5... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3701/2015. Judecătoria... → |
|---|
