Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5574/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5574/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 04-08-2015 în dosarul nr. 5574/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Sentința civila nr. 5574/2015
Ședința din camera de consiliu de la 04 August 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – D. D. S.
GREFIER - D. E. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . SA și pe pârâtul P. F. C., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, apreciind ca probele solicitate sunt admisibile potrivit legii si de natura sa duca la solutionarea procesului, în temeiul dispozițiilor art. 258 coroborat cu art. 255 C.proc.civ., incuviinteaza pentru reclamanta proba cu inscrisurile aflate la dosar.
Instanța, în temeiul art. 394 alin. 1 N.C.proc.civ. declară închise dezbaterile în fond și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei de fata, instanta retine urmatoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecatoriei Sector 5 Bucuresti la data de 30.05.2014, sub nr._, reclamanta . SA l-a chemat in judecată pe pârâtul P. F. C., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 4.940,37 lei, reprezentând debit principal, la care se adaugă dobândă legală și cheltuieli de judecată în cuantum de 200 lei.
În motivarea acțiunii s-a arătat faptul că reclamanta a încheiat cu pârâtul la data de 20.08.2009, contractul de mandat nr. 2503, pentru intermedierea asigurărilor, contract al cărui obiect îl reprezintă negocierea și incheierea de contracte de asigurare in numele și in contul . strica interpretare a tuturor clauzelor privind incasarea și predarea primelor de asigurare.
S-a arătat, totodată, că pârâtul a încheiat la data de 31.05.2010, in numele societății polița de asigurare nr._ și acesta nu a decontat prima de asigurare scadentă la data de 31.05.2010, încasată in numele societății, la termenul prevăzut in contract la art. 8 pct. 1 și înainte de data daunei, incalcând prevederile art. 7 pct. 5 și 6 din contract.
Astfel, pârâtul trebuia să deconteze prima de asigurare cel mai târziu în data de 03.06.2010, dar aceasta nu a fost depusă nici pana la data daunei, respectiv 06.10.2010.
În drept, au fost invocate prevederile art. 969, art. 970, art. 1073, art. 1088 Cod civil, OG nr. 13/2011, Contractul de mandat.
În susținerea cererii au fost depuse inscrisuri (f. 9-54).
Pârâtul nu a răspuns pretențiilor solicitate de către reclamantă prin completarea formularului de răspuns sau prin alt mijloc adecvat.
Prin sentința civilă nr. 8079/19.11.2014, instanța a admis excepția prescripției invocată din oficiu si a respins actiunea ca fiind prescrisă.
Prin decizia civilă nr. 845/24.04.2015, Tribunalul Bucuresti Secția a VI-a Civilă a admis apelul formulat de apelanta-reclamantă . SA, a anulat sentința apelată si a trimis cauza spre rejudecare Judecatoriei Sector 5 Bucuresti.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecatoriei Sector 5 Bucuresti la data de 22.06.2015, sub nr._ .
Sub aspectul probatoriului, instanța a incuviintat si administrat pentru reclamantă proba cu inscrisuri, respectiv cele aflate la dosarul cauzei.
Examinând cererea formulată în raport de materialul probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Între cele două părți s-a încheiat contractul de agent pentru intermedierea asigurărilor prin agent de asigurare nr. 2503/20.08.2009, în baza căruia pârâtul avea obligația de a depune în contul colector al asigurătorului toate primele încasate, pentru contractele de asigurare încheiate, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încasării și înainte de data daunei, primele de asigurare și ratele de primă ale polițelor de asigurare, precum și de a depune toate documentele care dovedesc serviciile prestate – art. 7 pct. 5 și 6 și art. 8 pct.1.
Deși pârâtul a încasat primele de asigurare aferente poliței RCA nr._, încheiată la data de 31.05.2010, acesta nu le-a depus în contul reclamantei în termenul de 5 zile lucrătoare, nefăcând dovada în acest sens, conform art. 249 C.pr.civ..
Sancțiunea care intervine pentru nerespectarea clauzelor menționate mai sus este prevăzută în art. 14.8 din contract, care arată că în cazul în care agentul de asigurare depune prima și documentele de asigurare după termenul prevăzut în contract și, dacă până la data depunerii s-a produs evenimentul asigurat, agentul de asigurare este obligat să repare integral prejudiciul adus asigurătorului, suportând în totalitate despăgubirile plătite de asigurător asiguratului/păgubitului.
La data de 06.10.2010, autoturismul asigurat RCA la reclamantă prin polița de asigurare precizată mai sus a fost implicat într-un eveniment rutier, reclamanta achitând în dosarul de daună nr. BB1011DA006507 suma de 4.940,37 lei, la data de 20.07.2011, cu titlu de despăgubiri.
Potrivit art. 1025 alin. 1 C.pr.civ prezentul titlu (care reglementează procedura privind cererile cu valoare redusă) se aplica atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecata si alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.
Instanța reține că debitul pretins de reclamantă este mai mic de 10.000 de lei iar prezenta acțiune nu este inclusă între cererile care nu pot face obiectul prezentei proceduri(art. 1025 alin. 2-3 C.pr.civ.)
Conform prevederilor art. 969 C.Civ. din 1864, aplicabil potrivit art. 6 alin. 2 C.Civ., contractul are putere de lege între părți, iar potrivit art. 1073 C.civ. din 1864, creditorul are dreptul la îndeplinirea exactă a obligației, în caz contrar putând fi angajată răspunderea contractuală a debitorului.
De asemenea, potrivit art. 1082 C.civ. din 1864, debitorul este osindit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligatiei, sau pentru intirzierea executarii, cu toate ca nu este rea-credinta din parte-i, afara numai daca nu va justifica ca neexecutarea provine din o cauza straina, care nu-i poate fi imputata.
Pentru angajarea răspunderii contractuale a unei persoane sunt necesare întrunirea în mod cumulativ a următoarelor condiții: fapta ilicită, prejudiciul, vinovăția și raportul de cauzalitate.
Prin faptă ilicită se înțelege orice acțiune sau inacțiune a omului prin care încălcându-se normele dreptului obiectiv se aduce atingere dreptului subiectiv al unei persoane. Fapta ilicită a pârâtului constă în nedepunerea la casieria reclamantei sau în conturile bancare ale acesteia primele de asigurare încasate în baza contractului contractul de agent pentru intermedierea asigurărilor prin agent de asigurare nr. 2503/20.08.2009.
Prejudiciul constituie rezultatul negativ suferit de o anumită persoană ca urmare a faptei ilicite a unei alte persoane. Instanța constată că fiind vorba de un prejudiciu actual, acesta este cert fiind sigur atât în ceea ce privește existența cât și posibilitatea de evaluare. Prejudiciul, care nu a fost reparat încă, este reprezentat de suma de 4.940,37 lei reprezentând despăgubirea achitată de reclamantă în dosarul de daună nr. BB1011DA006507.
Vinovăția este atitudinea psihică a autorului faptei ilicite față de faptă și urmările acesteia. Pentru angajarea răspunderii civile contractuale este necesar ca fapta să-i fie imputabilă autorului acestuia. Pârâtul, prin nedepunerea la casieria reclamantei sau în conturile bancare ale acesteia primele de asigurare încasate în baza contractului contractul de agent, a prevăzut și a acceptat posibilitatea producerii prejudiciului. De altfel, în materie contractuală vinovăția se prezumă revenind debitorului sarcina de a proba existența vreunui caz de exonerare de răspundere prev. de art. 1.083 C.Civ. din 1864. Instanța reține că în prezenta cauză nu a fost invocat vreun astfel de caz.
Cu privire la legătura de cauzalitate, instanța constată că prejudiciul suferit de reclamantă este consecința directă a faptei ilicite a pârâtului.
Potrivit regulilor generale în materia probei plății, reclamantul trebuie să facă dovada creanței sale, după care se prezumă neexecutarea, revenind pârâtului sarcina de a face dovada stingerii creanței prin plată sau prin price mod admis de lege. Reclamanta a dovedit existența în patrimoniul său a unei creanțe certe, lichide și exigibile în sumă de 4.940,37 lei, iar pârâtului îi revenea obligația de a depune sumele încasate în conturile creditoarei.
În ceea ce privește obligația de plată a dobânzii legale, instanța, în primul rând, constată că ambele părți au calitatea de comercianți în sensul art. 7 din Codul Comercial (aplicabil în cauză față de dispozițiile art. 6 alin. 2 din legea 287/2009 privind Codul Civil). Totodată, instanța reține că potrivit art. 43 Cod Comercial, text de lege aplicabil raportului juridic dedus judecății, datoriile comerciale lichide si plătibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile.
Aceasta este scadentă de la data la care reclamanta a plătit despăgubirea în cuantum de 4.940,37 lei în dosarul de daună nr. BB1011DA006507 către asiguratul său, respectiv de la data de 20.07.2011.
Cu privire la cuantumul penalităților, în lipsa stabilirii convenționale a acestuia, el se va stabili în conformitate cu art. 3 din OG nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, care prevede că dobânda legală se stabilește, în materie comercială, când debitorul este comerciant, la nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Națională a României, pentru perioada 20.07.2011 – 30.09.2011, și conform art. 3 din OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești (act în vigoare și aplicabil începând cu data de 1 octombrie 2011) care dispune că rata dobânzii legale remuneratorii se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Românie; rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale, începând cu 01.10.2011 și până la plata efectivă.
În aceste condiții, instanța constată că plata dobânzii legale reprezintă, la rândul ei, o creanță certă, lichidă și exigibilă, iar în baza principiului reparării integrale a prejudiciului în materia răspunderii contractuale, instanța apreciază că penalitățile sunt datorate până la achitarea efectivă a debitului principal.
Pentru aceste considerente instanța urmează a admite cererea și va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 4.940,37 lei, la care se adaugă dobânda legală de la data de 20.07.2011 și până la achitarea integrală a debitului.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 453 alin. 1 C.pr.civ., pârâtul urmează a fi obligat și la plata cheltuielilor de judecată legal datorate în cuantum de 200 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, suportate de către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta . SA, având J_, C. RO_, cu sediul in sector 3, București, .. 3, . si cu sediul procesual ales in sector 1, București, .. 12 in contradictoriu cu pârâtul P. F. C., cu domiciliul in sector 5, București, ..
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 4.940,37 lei, la care se adaugă dobânda legală de la data de 20.07.2011 și până la achitarea integrală a debitului.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la pronunțare, care se depune la Judecătoria sectorului 5 București, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 04.08.2015.
P., GREFIER,
D. D. S. D. E. M.
S.D.D. 9 Septembrie 2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5592/2015. Judecătoria... | Plângere impotriva refuzului executorului judecatoresc.... → |
|---|
