Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 8350/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8350/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 16-11-2015 în dosarul nr. 8350/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8350
Ședința din Camera de consiliu din data de 16.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – A. M.
GREFIER – C. P.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta . și pe pârâta T. C. A., având ca obiect pretenții cu valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de consiliu nu răspund părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, verificându-și din oficiu competența conform dispozițiilor art. 131 alin. 1 N.C.proc.civ, în temeiul dispozițiilor art. 1027 alin. 1 și 2 N.C.proc.civ. raportat la dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. j) N.C.proc.civ. coroborat cu art. 107 alin. 1 N.C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța constată faptul că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 258 alin. 1 N.C.proc.civ. raportat la art. 255 N.C.proc.civ., încuviințează pentru creditoare, proba cu înscrisuri considerând că este utilă, pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei,
și, nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o retine spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, instanța constată următoarele:
Prin cererea de valoare redusă înregistrată la data de 05.10.2015 pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, sub nr._, reclamanta . a solicitat, în contradictoriu cu pârâta T. C. A., obligarea acesteia la plata următoarelor sume: 241,46 lei, reprezentând contravaloare facturi, 55,46 lei, reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 29.09.2015 și 1.525,2 lei, reprezentând contravaloarea dozator, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că, la data de 30.09.2009, a încheiat cu pârâta contractul de abonament nr._, prin care aceasta din urmă s-a obligat să achite contravaloarea lunară a abonamentului și contravaloarea serviciilor aferente de igienizare și/sau întreținere a dozatoarelor.
Reclamanta a învederat că, deși conform contractului, pârâta trebuia să achite facturile în termen de 3 zile de la emiterea lor, aceasta nu a plătit până la data introducerii cererii de chemare în judecată contravaloarea lor. De asemenea, potrivit art. 4 alin. 4.3 din contract, pârâta s-a obligat la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,15% pe zi.
Aceasta a mai susținut că, după semnarea contractului, pârâta a primit în custodie temporară un dozator cu o valoare de despăgubire de 300 euro fără TVA, care nu i-a fost restituit reclamantei nici până în prezent, deși avea obligația ca în termen de 48 de ore de la încetarea contractului să restituie bunurile primite în custodie, în bună stare, în raport cu gradul normal de uzură. Reclamanta a indicat că valoarea dozatorului este de 1.230 lei, la care se adaugă 24% TVA, rezultând o valoare totală de 1.525,2 lei.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1026 – art. 1033 C.pr.civ..
În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosarul cauzei următoarele: tabel privind situația facturilor și a penalităților de întârziere (f. 7), contract de abonament nr._ din 30.09.2009 (f. 8-11), copie C.I (f. 12), solicitări transport și instalare și procese verbale de predare-primire (f. 13-14), factura nr._ din_ (f. 15), factura nr._ din_ (f. 16), factura nr._ din 09.04.2015 (f. 17), informații ONRC (f. 18-21).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 50 de lei, astfel cum rezultă din O.P nr. 2738 (f. 23), conform art. 6 alin. 1 teza I din OUG 80/2013.
Legal citată, pârâta nu depus la dosarul cauzei formularul de răspuns completat.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În data de 30.09.2009, între reclamantă, în calitate de furnizor, și pârâtă, în calitate de utilizator, s-a încheiat contractul de abonament nr._ pe o durată de 1 an, la expirarea acestuia, contractul fiind prelungit tacit cu noi perioade obligatorii de câte un an.
Prin acest contract, reclamanta s-a obligat să lase în custodia temporară a utilizatorului un water-cooler necesar consumului, să livreze lunar un număr de 4 cutii cu produs, să transporte gratuit produsul, să igienizeze water-cooler-ul o dată la 4 luni, contra cost și să asigure service-ul pe întreaga durată contractuală. În mod corelativ, pârâta s-a obligat să achite lunar contravaloarea abonamentului în cuantum de 16 euro și o dată la 4 luni, contravaloarea igienizării echipamentului în cuantum de 10 euro.
În baza contractului, reclamanta a emis factura nr._/21.03.2015 în valoare de 54,94 lei reprezentând servicii igienizare, factura nr._/25.03.2015 în valoare de 93,56 lei reprezentând abonament lunar și factura nr._/09.04.2015 în valoare de 92,96 lei reprezentând abonament lunar. Valoarea totală a facturilor este de 241,46 lei.
Instanța reține că dispozițiile art. 1026-1033 C.pr.civ. instituie o procedură specială, care se desfășoară cu celeritate. Conform art. 1027 C.pr.civ., aceasta are caracter alternativ, reclamantul având un drept de opțiune între procedura specială și procedura de drept comun. Reclamanta și-a exercitat acest drept de opțiune, investind instanța cu o cerere adresată pe formularul tip prevăzut de dispozițiile art. 1029 C.pr.civ..
Prin obiectul său, cererea astfel cum a fost formulată se încadrează în noțiunea de cerere de valoare redusă întrucât rezultă din pct. 3 al formularului că suma solicitată nu depăște 10.000 lei. De asemenea, aceasta nu este inclusă în situațiile de excepție prevăzute de art. 1026 alin.2 și 3 C.pr.civ., care fac inaplicabilă procedura.
Având în vedere data încheierii contractului dintre părți, respectiv 30.09.2009, instanța constată că sunt incidente prevederile art. 102 alin. 1 din Legea nr.71/2011, conform cărora contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Astfel, sunt aplicabile dispozițiile art. 969 alin. 1 C.civ. din 1864, conform cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Instanța reține din procesele-verbale de predare-primire (f. 13-14) coroborate cu necontestarea pârâtei faptul că reclamanta și-a îndeplinit propriile obligații contractuale și a instalat echipamentele necesare furnizării serviciilor asumate.
În mod corelativ, sarcina probei executării propriei sale obligații de plată a contravalorii serviciilor prestate incumbă pârâtei, or aceasta nu a făcut o asemenea dovadă. Pentru aceste motive, instanța reține că pârâta nu a achitat contravaloarea facturilor sus-menționate.
Față de cele ce preced, instanța urmează să admită acest capăt de cerere și va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 241,46 lei, reprezentând contravaloarea facturilor nr._/21.03.2015, nr._/25.03.2015 și nr._/09.04.2015.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la acordarea penalităților de întârziere, instanța constată că părțile au convenit ca, în caz de neexecutare la timp a obligației de plată, pârâta să plătească penalități de întârziere în cuantum de 0,15% pe zi. Această clauză contractuală are valoarea unei clauze penale, în sensul dispozițiilor art. 1066 C.civ. din 1864.
Având în vedere că pârâta nu a achitat contravaloarea facturilor, instanța apreciază că reclamanta este îndreptățită să primească și contravaloarea penalităților de întârziere, stipulate tocmai pentru neîndeplinirea la timp a obligației de plată. Cuantumul acestor penalități calculate de la data scadenței facturilor și până la data de 29.09.2015 este de 55,46 lei, astfel cum rezultă din calculul atașat la f. 7 din dosarul cauzei, necontestat de pârâtă.
Pentru aceste motive, instanța urmează să admită acest capăt de cerere și va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 55,46 lei, reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 29.09.2015.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la restituirea contravalorii dozatorului montat, instanța constată că părțile au convenit în cuprinsul art. 11.2 din contract că, în ipoteza în care abonatul nu-și execută obligațiile de plată timp de 60 de zile consecutiv de la data scadentă a facturilor, contractul este reziliat de plin drept, fără intervenția unei instanțe judecătorești, clauza constituind pact comisoriu de cel mai înalt grad. De asemenea, conform art. 5.2 din contract, părțile au stipulat că abonatul este obligat ca la încetarea contractului să restituie toate bunurile primite în custodie în bună stare, în caz contrar acesta fiind obligat să achite contravaloarea acestora, în valoare de 300 de euro, în termen de 10 zile de la primirea notificării de plată a sumei.
Având în vedere că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile de plată a facturilor timp de mai mult de 60 de zile de la scadența acestora, instanța constată că este incidentă dispoziția stipulată în art. 5.2 din contract, motiv pentru care aceasta trebuia să restituie echipamentele aflate în custodia sa. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat ca pârâta să-i achite contravaloarea echipamentelor, aceasta fiind echivalentă notificării prevăzute la art. 5.2 din contract. Pe cale de consecință, instanța apreciază că pârâta trebuie să-i plătească reclamantei contravaloarea acestora.
În ceea ce privește cuantumul acestora, instanța constată că părțile au convenit ca valoarea de despăgubire să fie de 300 euro, astfel cum rezultă din Anexa A, pct. A6 a contractului, fără ca la această sumă să se adauge valoarea TVA-ului. Prin urmare, valoarea despăgubirilor este de 1.230 lei, și nu 1.525,2 lei astfel cum a solicitat reclamanta.
Pentru aceste motive, instanța urmează să admită în parte acest capăt de cerere și va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.230 lei, reprezentând contravaloarea echipamentelor.
În privința cheltuielilor de judecată, instanța constată că reclamanta a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei prin O.P nr. 2738 (f. 23). Chiar dacă urmează să admită în parte cererea, instanța constată că potrivit art. 6 alin. 1 teza I din OUG 80/2013, taxa judiciară de timbru are un cuantum fix de 50 de lei în măsura în care pretențiile solicitate nu depășesc 2000 lei, motiv pentru care apreciază că reclamanta este îndreptățită să primească întreaga sumă de bani achitată cu acest titlu.
În privința sumei de 8 lei, reprezentând taxă R.E.C.O.M, solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată, instanța constată că reclamanta nu a făcut dovada achitării acestei sume, motiv pentru care nu poate fi acordată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 1032 alin. 1 C.pr.civ., instanța urmează să oblige pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 de lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de valoare redusă formulată de reclamanta ..A, cu sediul în București, .. 8C, sector 2, înregistrată sub nr. J_, CUI RO11666323, în contradictoriu cu T. C.-A., CNP_, domiciliată în București, ., nr. 29, ., ap. 8, ..
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 241,46 lei reprezentând contravaloarea facturilor nr._/09.04.2015, nr._/25.03.2015, nr._/21.03.2015, a sumei de 55,46 lei reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 29.09.2015 și a sumei de 1.230 lei reprezentând contravaloare echipamente.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, data de 16.11.2015
PREȘEDINTEGREFIER
| ← Validare poprire. Sentința nr. 8270/2015. Judecătoria SECTORUL... | Radiere. Sentința nr. 7080/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI → |
|---|
