Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1536/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1536/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 1536/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.1536
Ședința din camera de consiliu din data de 23.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A.-R. P.
GREFIER: F. Ț.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect cerere de valoare redusă, privind pe reclamanta S.C. O. V. Insurance Group S.A., în contradictoriu cu pârâta S. I..
La apelul nominal făcut în camera de consiliu nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cererii, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reclamantei.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art.131 alin.1 C.pr.civ., fiind primul termen de judecată, își verifică din oficiu competența și constată că este competentă general, material și teritorial, conform dispozițiilor art.1.027 C.pr.civ. raportat la art.116 C.pr.civ.
În temeiul art.258 alin.1 C.pr.civ., raportat la art.255 alin.1 C.pr.civ., instanța încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile aflate la dosar, considerându-le ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Totodată, în temeiul rolului activ, conform dispozițiilor art.22 alin.2 teza a II-a C.pr.civ., instanța dispune atașarea la prezentul dosar a dosarului nr._/302/2010, măsură apreciată ca fiind utilă soluționării prezentei cauze.
În temeiul art.394 C.pr.civ., instanța, fiind lămurită, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.09.2014, sub nr._, reclamanta S.C. O. V. Insurance Group S.A., în contradictoriu cu pârâta S. I., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 322,02 lei constând în diferență de onorariu de avocat, efectuat de reclamantă în dosarul nr._/302/2010, precum și a cheltuielilor de judecată, constând în taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat instanței faptul că prin sentința civilă nr.1017/09.02.2011, pronunțată în dosarul nr._/302/2010, al Judecătoriei Sectorului 5 București, s-a admis acțiunea formulată de către reclamantă, pârâta S. I. fiind obligată la plata sumei în cuantum de 8.464,48 lei reprezentând despăgubiri și a dobânzii legale reportat la debitul principal, calculată de la data de 16.08.2007, până la achitarea efectivă a debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 1.858,7 lei reprezentând taxa de timbru, timbrul judiciar și onorariul de avocat.
Pentru recuperarea acestor sume, reclamanta a arătat că a apelat la serviciile unei societăți de avocatură care i-a reprezentat interesele, motiv pentru care solicită, pe cale separată, diferența de onorariu de avocat achitată ulterior către societatea de avocatură, în cuantum de 322,02 lei.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art.274 C.pr.civ., ale art.1.349 și art.1.523 alin.2 lit.e C.civ., ale art.31 din Legea nr.51/1995.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 lei, potrivit dispozițiilor art.6 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În dovedirea cerereii sale, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care le-a atașat.
Deși legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și exprima poziția procesuală și pentru a solicita probe în apărare.
La termenul din data de 23.02.2015, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile aflate la dosar, considerându-le ca fiind admisibile, în sensul de pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, dispunând, din oficiu, în temeiul rolului activ, atașarea la prezentul dosar a dosarului nr._/302/2010, măsură apreciată ca fiind utilă soluționării prezentei cauze și rămânând în pronunțare pe fondul cauzei.
Analizând condițiile de admisibilitate a cererii, instanța reține că reclamanta a optat pentru procedura cu privire la cererile cu valoare redusă prevăzută de Titlul X din codul de procedură civilă (2010), iar potrivit dispozițiilor art.1025 alin.1 C.pr.civ., „prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.”
Alineatele 2 și 3 ale art.1025 C.pr.civ. exclud de la această procedură materia fiscală, vamală sau administrativă, cererile privind răspunderea statului pentru acte și omisiuni în cadrul exercitării autorității publice, precum și cereri privind: starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice, drepturile patrimoniale născute din raporturi de familie, moștenire, insolvență, concordat preventiv, procedura de lichidare a societăților insolvabile și alte proceduri asemănătoare, asigurările sociale, dreptul muncii, închirierea unor bunuri imobile (cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unor sume de bani), arbitraj și atingeri aduse dreptului la viață privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.
Raportat la dispozițiile art.1025 C.pr.civ., instanța constată că prezenta cerere în materia răspunderii civile delictuale nu este exclusă acestei proceduri speciale și că cererea îndeplinește condițiile de admisibilitate prin prisma cuantumului pretențiilor solicitate.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține că prin sentința civilă nr.1017/09.02.2011 a Judecătoriei Sectorului 5 București, pronunțată în dosarul nr._/302/2010, definitivă și irevocabilă prin nerecurare, s-a admis cererea de chemare în judecată (introdusă pe rolul instanței la data de 29.06.2012) formulată de reclamanta S.C. O. V. Insurance Group S.A., în contradictoriu cu pârâta C. S. I., aceasta din urmă fiind obligată la plata către reclamantă a sumei de 8.464,48 lei cu titlu de despăgubiri și cu titlu de dâbândă legală de la data de 16.08.2007 și până la achitarea totală a debitului, pârâta fiind obligată, totodată, și la plata sumei de 1.858,7 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu de avocat, de 1.049,97 lei, dovada acestuia din urmă fiind depusă la fila 40 din dosarul nr._/302/2010.
Instanța mai reține faptul că reclamanta S.C. O. V. Insurance Group S.A. a fost reprezentată convențional în cadrul dosarului nr._/302/2010 de către Societatea Civilă de Profesională de Avocați “C. și Asociații”, atât la redactarea și semnarea cererii de chemare în judecată, cât și sub forma reprezentării în acest dosar, dovadă în acest sens fiind împuternicirea avocațială de la fila 3 (din dosarul nr._/302/2010).
În drept, ca un aspect prealabil, privind aplicarea legii în timp, instanța apreciază că sunt incidente dispozițiile legale în vigoare la data rămânerii irevocabile a soluției asupra cererii de chemare în judecată obiect al dosarului nr._/302/2010 (și anume, 16.06.2011, prin expirarea termenului de recurs, de 15 zile de la comunicarea hotărârii către părți, și anume, din 31.05.2011, conform dovezilor de comunicare de la filele 47 și 48 din dosar), întrucât din acest moment a devenit certă, lichidă și exigibilă obligația pârâtului de a repara integral prejudiciul produs reclamantei prin declanșarea unui litigiu în care pârâtul a căzut în pretenții, prejudiciu care constă tocmai în cheltuielile de judecată pe care reclamanta a fost nevoită să le efectueze, constând în taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat, fiind indiferent momentul și, implicit, modalitatea, în care reclamanta înțelege să le solicită, și anume, printr-o cerere accesorie, odată cu cererea de chemare în judecată, sau, printr-o cerere principală, pe cale separată.
Pe cale de consecință, instanța reține că în prezenta cauză (pe fondul ei) sunt incidente, pe de o parte, dispozițiile Codului civil (1864), în materia răspunderii civile delictuale (conform art.220 alin.1 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil), iar, pe de altă parte, dispozițiile art.274 C.pr.civ. (1865), în vigoare la data rămânerii irevocabile a soluției asupra cererii de chemare în judecată obiect al dosarului nr._/302/2010.
Instanța apreciază că, în această situație, în acord cu dispozițiile art.274 C.pr.civ., a existat culpa procesuală a pârâtei, care, prin admiterea împotriva lui a acțiunii reclamantei având ca obiect pretenții, reprezintă o parte care a căzut în pretenții în sensul dispozițiilor legale indicate.
Or, prin atitudinea ei culpabilă în declanșarea unui litigiu în care a căzut în pretenții, pârâta a săvârșit o faptă juridică ilicită, care antrenează răspunderea ei civilă delictuală și, pe cale de consecință, în sarcina acesteia s-a născut obligația de reparare integrală a prejudiciului produs reclamantei, prejudiciu care constă tocmai în cheltuielile de judecată constând în diferența de onorariu de avocat efectuat în cadrul dosarului nr._/302/2010, pe care nu l-a solicitat în cadrul acestui dosar, ci acum, în cadrul acestui proces distinct, pe cale separată, fapt posibil, pe de o parte, în virtutea principiului disponibilității, reglementat de prevederile art.129 alin.6 C.pr.civ. (1865), iar, pe de altă parte, din interpretarea dispozițiilor art.274 alin.1 C.pr.civ., în care nu se face distincție după cum cererea privind cheltuielile de judecată ar trebui să fie accesorie, în cadrul acelui proces, ori principală, pe cale separată. Or, unde legiuitorul nu distinge, nici interpretului nu îi este îngăduit să distingă (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus).
Cheltuielile de judecată reprezintă o sumă de bani cuprinzând toate cheltuielile pe care partea le-a efectuat în cadrul litigiului pe care l-a câștigat, incluzând taxele judiciare de timbru și timbru judiciar, onorariile de avocat și cheltuielile făcute de aceștia sau de alți reprezentanți convenționali ai părților în interesele clienților, sumele cheltuite pentru administrarea probelor, pentru transportul și cazarea părților, deci toate cheltuielile ocazionate de desfășurarea procesului și efectiv plătite.
Instanța consideră că sunt întrunite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale, conform dispozițiilor art.998 și art.999 C.civ. (1864), și anume, fapta juridică ilicită constând în declanșarea unui litigiu în care pârâta a căzut în pretenții, săvârșită cu vinovăție, chiar sub forma celei mai mici culpe – culpa levissima – și un prejudiciu, constând în cheltuielile de judecată efectuate de către reclamantă în cadrul dosarului nr._/302/2010, în cuantum de 322,02 lei, existând legătură de cauzalitate între fapta juridică ilicită și prejudiciu, din documentele justificative ale cheltuielilor de judecată depuse la dosarul cauzei de către reclamantă rezultând că acestea au fost cauzate de litigiul declanșat de către pârâtă, după cum se va arăta în continuare, cu luarea în considerare, pentru această diferență de onorariu de avocat, principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat printr-o faptă ilicită.
Astfel, din înscrisurile de la dosarul cauzei (filele 10-14), instanța reține că reclamanta a achitat suma de 322,02 lei cu titlu de onorariu de avocat, în legătură cu dosarul nr._/302/2010, sumă de bani pe care instanța o apreciază ca fiind proporțională cu valoarea pricinii și cu munca îndeplinită de avocat.
Pentru aceste considerente, instanța va admite cererea de chemare în judecată a reclamantei S.C. O. V. Insurance Group S.A., în contradictoriu cu pârâta S. I., urmând ca pârâta să fie obligat la plata în favoarea reclamantei a sumei de 322,02 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în diferență onorariu de avocat fix, efectuate de reclamantă în dosarul nr._/302/2010.
În temeiul art.451 alin.1 și art.453 alin.1 C.pr.civ., având în vedere soluția de admitere a acțiunii, reținându-se culpa procesuală a pârâtei în declanșarea prezentului litigiu, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru.
Totodată, ca măsură administrativă, va dispune dezatașarea/dezacvirarea dosarului nr._/302/2010 de la prezentul dosar la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată a reclamantei S.C. O. V. Insurance Group S.A., având C.U.I._, cu sediul procesual ales la Societatea Civilă de Avocați “C. & Asociații” din București, ., ., Mezanin, sector 3, București, în contradictoriu cu pârâta S. I., cu domiciliul în T. M., ., județul Teleorman.
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 322,02 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în diferență onorariu de avocat fix, efectuate de reclamantă în dosarul nr._/302/2010.
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Dispune dezatașarea/dezacvirarea dosarului nr._/302/2010 de la prezentul dosar la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Executorie de drept.
Cu drept numai de apel, în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A.-R. P. F. Ț.
Jud., red. și tehn. A.R.P. – 4 ex./08.05.2015
Se vor efectua 2 .>
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1604/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 788/2015. Judecătoria... → |
|---|
