Contestaţie la executare. Sentința nr. 5279/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5279/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 07-07-2015 în dosarul nr. 5279/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A CIVILĂ
.....
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5279
Ședința publică din data de 07 Iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. S.
GREFIER: A. S.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul M. T. și pe intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România- S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că au fost atașate la dosar, prin Serviciul Registratură, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, toate actele de executare întocmite în dosarul nr.5426/B/2014 al B. S. I. C., după care:
În temeiul art. 131 Cod procedură civilă, instanța constată competența generală, materială și teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București de a soluționa cauza, prin raportare la art. 713 alin. 1 și art. 107 alin. 1 Cod procedură civilă, precum și la Decizia Curții Constituționale nr. 348/2014, față de data începerii executării silite.
În temeiul art. 248 alin. 4 Cod procedură civilă, instanța unește cu fondul cauzei soluționarea excepției inadmisibilității contestației la executare, invocată de intimată, prin întâmpinare.
În temeiul art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează în cauză, la solicitarea ambelor părți, administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că acestea sunt admisibile și sunt de natură să conducă la soluționarea cauzei.
Nemaifiind probe de administrat, instanța, în temeiul art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, constată încheiată cercetarea procesului și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând supra cauzei civile de față, constată:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.03.2015, sub nr._, contestatorul M. T. formulat, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, contestație la executare împotriva executării silite ce face obiectul dosarului nr. 5426/ B/2014 al B. S. I. C., solicitând anularea actelor de executare.
În motivare, contestatorul a arătat că nu i-a fost comunicat procesul- verbal de contravenție, pentru a avea posibilitatea să achite amenda si să evite cheltuielile de executare.
A mai arătat că procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/31.01.2012 nu poartă semnătura agentului constatator, astfel încât este lovit de nulitate, fiind încălcate dispozițiile imperative ale OG nr.2/2001.
A invocat Decizia nr.6/2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost admis recursul în interesul legii, formulat de Avocatul Poporului.
Referitor la cheltuielile de executare, a arătat că acestea au fost stabilite cu încălcarea dispozițiilor Ordinului Ministrului de Justiție nr.2561/2012.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art.714 alin.2 Cod procedura civilă, Legea nr.188/2000 coroborată cu Ordinul Ministrului de Justiție nr.2550/2006, modificat prin Ordinul Ministrului de Justiție nr.2561/2012 și decizia nr.6/2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. În temeiul art.411 alin.2 teza finala Cod procedură civilă, contestatorul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În dovedirea susținerilor sale, contestatorul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, atașând cererii de chemare în judecată, conform art. 150 Cod procedură civilă, actele de executare contestate.
Contestația a fost legal timbrată cu o taxă judiciară de timbru de 42 lei, conform chitanței de la fila 14 din dosar.
La data de 09.06.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității contestației la executare, în raport de dispozițiile art. 712 alin. 2 Cod procedură civilă, având în vedere că motivele invocate de către debitor constituie motive ce pot fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea contestației la executare.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că emiterea și comunicarea procesul-verbal de contravenție prin care contestatorul a fost sancționat au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001. De altfel, în situația în care instanța de executare constata faptul că titlul executoriu nu poate fi pus în executare sau că nu ar fi valabil, nu ar fi încuviințat și ordonat punerea în executare.
În ceea ce privește aspectele legate de generarea și semnarea electronică a procesului- verbal de contravenție, ridicate de către contestator, a solicitat să se constate că acestea sunt nefondate.
În acest sens, au fost invocate dispozițiile art.37 din OG nr.2/2001, potrivit cărora procesul- verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească, prin care s-a soluționat plângerea, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
P. urmare, debitorul a avut la dispoziție, din momentul comunicării procesului-verbal de contravenție contestat, posibilitatea să formuleze plângere contravențională, conform dispozițiilor OG nr.2/2001.
Cât timp procesul- verbal de contravenție nu a fost contestat în termenul legal de 15 zile de la comunicare, neexistând o hotărâre judecătorească de anulare a acestuia, C. SA deține un titlu executoriu apt de executare silită pentru valorificarea creanțelor prevăzute în actele sancționatoare, care au intrat în putere de lucru judecat.
Referitor la valoarea cheltuielilor de executare, contestate de către debitor, a precizat intimata că se încadrează în limitele legale admise de Ordinul Ministrului Justiției nr.2561/2012.
Intimata a solicitat, totodată, să se aibă în vedere și comportamentul pasiv al debitorului, care a refuzat, nejustificat, să-și execute de bunăvoie obligația stabilită prin titlul executoriu.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.205- 208 Cod procedură civilă, precum si pe celelalte dispoziții legale invocate în cuprinsul întâmpinării. În temeiul art.223 Cod procedură civilă, intimata a solicitat judecata cauzei și în lipsă.
În susținerea întâmpinării au fost atașate la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, procesul- verbal de contravenție . nr._/31.01.2012 și dovada comunicării acestuia către contestator.
La termenul din data de 07.07.2015, instanța, în temeiul art. 248 alin. 4 Cod procedură civilă, a unit cu fondul cauzei excepția inadmisibilității invocată de intimată.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost atașate la dosar, conform art. 716 alin. 2 Cod procedură civilă, copii certificate ale dosarului de executare contestat.
Analizând materialul probator administrat in cauză, instanța reține următoarele:
P. procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/31.01.2012, emis de către C. SA, contestatorul M. T. a fost sancționat contravențional cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, în temeiul art. 8 alin. 1 și 2 din OG nr. 15/2002. Totodată, în sarcina acestuia s-a reținut obligația de a achita și un tarif de despăgubire, conform art. 8 alin.3 din OG nr. 15/2002, de 28 euro, în contul DRDP București.
Conform procesului verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare atașat la fila 24 din dosar, procesul verbal contravențional i-a fost comunicat contestatorului prin afișare, la data de 23.02.2012.
La data de 08.10.2014, intimata - creditoare C. SA - Direcția Regionala de Drumuri și Poduri din București a depus la Biroul Executorului Judecătoresc S. I. C. o cerere de executare silită a contestatorului debitor M. T., în temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul verbal prezentat mai sus, pentru suma de 28 euro, reprezentând tariful de despăgubire.
P. încheierea din data de 16.10.2014, executorul judecătoresc a dispus, conform art. 664 Cod procedură civilă, înregistrarea cererii intimatei și deschiderea dosarului de executare cu nr. 5426/B/2014.
Ulterior, prin Încheierea Judecătoriei Sector 5 București din data de 0.11.2014, pronunțată în dosarul nr._/302/2014, a fost încuviințată executarea silită a procesului verbal indicat anterior, cu privire la care s-a reținut calitatea de titlu executoriu, conform dispozițiilor art. 665 Cod procedură civilă.
La data de 02.03.2015, executorul judecătoresc a emis în cauză o încheiere, conform art. 669 Cod procedură civilă, prin care a stabilit cheltuielile de executare la suma de 407,87 lei.
La aceeași dată, executorul judecătoresc a emis o somație, prin care i-a pus în vedere contestatorului, conform art. 666 – 667 Cod procedură civilă, să achite debitul principal de 28 euro și cheltuielile de executare de 407,87 lei, în termen de o zi. Acestea i-au fost comunicate contestatorului, alături de titlul executoriu, de încheierea de încuviințare a executării silite și de procesul verbal privind cheltuielile de executare la data de 25.03.2015, conform dovezii de comunicare de la fila 42 din dosar.
În drept, instanța reține că dispozițiile legale care guvernează prezenta procedură a executării silite și care au fost invocate anterior, sunt cele ale Codului de procedură civilă în forma în vigoare la momentul formulării cererii de executare, înainte de modificările aduse prin Legea nr. 138/2014, conform dispozițiilor tranzitorii prevăzute de art. 25 alin. 1 Cod procedură civilă.
Conform art. 711 alin. 1 Cod procedură civilă, Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Art. 712 alin. 2 Cod procedură civilă prevede că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă lega nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Coroborând situația de fapt reținută anterior cu textele de lege aplicabile în cauză, instanța va analiza, cu prioritate, excepția inadmisibilității, invocată prin întâmpinare.
Contestatorul și-a motivat contestația la executare, pe de-o parte, pe lipsa comunicării procesului verbal ce reprezintă titlu executoriu și, pe de altă parte, pe nulitatea acestuia pentru lipsa semnăturii agentului constatator, solicitând anularea procesului verbal pentru acest motiv.
Instanța reține, însă, că, împotriva procesului verbal contravențional, OG nr. 2/2001 reglementează o cale specifică de atac, în sensul art. 712 alin. 2 teza finală Cod procedură civilă, respectiv plângerea contravențională, care este, astfel, singura modalitate procedurală prin care se pot invoca vicii de formă și de fond ale acestui act sancționator. În acest context, conform art. 712 alin. 2 Cod procedură civilă, atunci când titlul executoriu este reprezentat de un proces verbal contravențional, în cadrul contestației la executare nu se pot invoca apărări de fond împotriva titlului.
Ca atare, instanța reține că nu pot fi analizate în prezenta cauză argumentele contestatorului privind nulitatea procesului verbal pentru lipsa semnăturii agentului constatator, precum și aplicabilitatea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6/_.
P. urmare, instanța va admite excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect anularea titlului executoriu, invocată de intimată, prin întâmpinare, urmând să respingă acest capăt de cerere ca inadmisibil.
În ceea ce privește procedura de executare silită, art. 632 Cod procedură civilă prevede că Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. În materia procesului verbal contravențional, sunt incidente dispozițiile art. 37 din OG nr. 2/2001, potrivit cu care Procesul verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. În ceea ce privește executarea unei obligații de plată a unui tarif de despăgubire, art. 42 din același act normativ prevede că În scopul executării despăgubirii stabilite pe bază de tarif, actele prevăzute la art. 39 alin. 2 se comunică și părții vătămate, care va proceda potrivit dispozițiilor legale referitoare la executarea silită a creanțelor.
Din dispozițiile art. 37 din OG nr. 2/2001 rezultă că, pentru a putea reprezenta un titlu executoriu, procesul verbal trebuie să poată fi atacat cu plângere contravențională, iar, pentru a putea fi atacat, acesta trebuie comunicat contravenientului, potrivit art. 31 alin. 1 și art. 25 alin. 1 din OG nr. 2/2001, care prevede că procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.
Constatând, așadar, că procedura comunicării procesului verbal contravențional reprezintă o problemă care poate afecta chiar natura de titlu executoriu a acestuia, instanța reține că aceasta trebuie analizată în procedura contestației la executare. P. urmare, în paragrafele următoare, instanța va analiza legalitatea procedurii de comunicare a procesului verbal.
Cu privire la legalitatea procedurii de comunicare a procesului verbal, instanța reține că, potrivit art. 26 alin. 3 din OG nr. 2/2001, deoarece procesul verbal contravențional a fost întocmit în lipsa contravenientului, acesta trebuia să îi fie comunicat în termen de cel mult o lună de la data încheierii.
Conform art. 27 din OG nr. 2/2001, comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Ordinea procedurilor de comunicare a procesului verbal contravențional stabilită de acest text de lege trebuie respectată de către organul constatator, modalitatea de comunicare prin afișare fiind subsidiară celei de comunicare prin poștă, cu aviz de primire, și trebuind utilizată doar în cazurile în care comunicarea prin poștă eșuează. O astfel de interpretare a textului de lege se impune, în virtutea necesității respectării cerințelor art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, materia contravențională fiind asimilată, în jurisprudența Curții Europene, materiei penale (cauza A. contra României), în cadrul căreia contravenientului trebuie să i se dea posibilitatea să cunoască efectiv actul încheiat, precum și data comunicării acestuia, pentru a-și putea formula apărările și a formula o plângere contravențională.
Această concluzie a fost reținută și de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia pronunțată pe calea recursului în interesul legii nr. 10/2013, în care a dispus că Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Decizia Înaltei Curți nu poate fi considerată obligatorie pentru procedura de comunicare a procesului verbal ce a fost efectuată în cauză, în virtutea principiului neretroactivității stipulat de art. 15 alin. 2 din Constituția României, fiind ulterioară acesteia. Cu toate acestea, instanța va reține argumentele de interpretare a textului de lege analizat oferite de Înalta Curte, acestea fiind pe deplin aplicabile, încă de la momentul emiterii OG nr. 2/2001.
Ca atare, instanța reține că procedura de comunicare a procesului verbal contravențional nu va putea fi considerată legal îndeplinită decât dacă a fost efectuată în ordinea impusă de art. 27 din OG nr. 2/2001.
În cauză, procesul verbal i-a fost comunicat contestatorului doar prin afișare, conform procesului verbal de comunicare depus la dosar, fără a fi dovedită de către intimată și încercarea eșuată de a se efectua comunicarea acestuia prin poștă, cu aviz de primire. Raportat la argumentele arătate anterior, într-o astfel de ipoteză, procedura de comunicare a procesului verbal este considerată nelegal îndeplinită.
Nefiind comunicat în mod legal, conform art. 37 din OG nr. 2/2001, procesul verbal contravențional nu constituie titlu executoriu, astfel că, prin raportare la art. 632 alin.1 Cod procedură civilă, procedura de executare silită derulată în temeiul acestuia este lovită de nulitate.
Raportat la constatarea nulității întregii proceduri de executare silită, instanța apreciază că nu se mai impune în cauză analizarea legalității cheltuielilor de executare stabilite de executorul judecătoresc, astfel că nu va mai aprecia cu privire la temeinicia argumentelor contestatorului sub acest aspect.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 719 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va admite contestația la executare formulată de către contestatorul M. T., în contradictoriu cu intimata C. - Direcția Regionala de Drumuri și Poduri București și va anula actele de executare efectuate în dosarul nr. 5426/B/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc S. I. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect anularea titlului executoriu, invocată de intimată.
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul M. T., domiciliat în București, sector 5, ..219, ., ._ împotriva intimatei COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, cu sediul în București, sector 6, ..401A, având J_ și CUI_.
Anulează executarea silită derulată de Biroul Executorului Judecătoresc S. I. C. în dosarul de executare nr. 5426/B/2014.
Respinge capătul de cerere ce are ca obiect anularea titlului executoriu, ca inadmisibil.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.07.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. S. A. S.
Th.red.A.S., I.S./ Red I.S./24.07.2015/4 ex.
| ← Evacuare. Sentința nr. 5305/2015. Judecătoria SECTORUL 5... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5286/2015. Judecătoria... → |
|---|
