Contestaţie la executare. Sentința nr. 1921/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1921/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 1921/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1921
Ședința publică din data de 09 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A.-M. M.-L.
GREFIER: G. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea . și pe intimata Administrația S. 5 a Finanțelor Publice, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, o dată cu strigarea cauzei la amânări fără discuții, a răspuns contestatoarea, prin administrator R. E., lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței depunerea la dosar în copie „conformă cu originalul” a înscrisurilor efectuate în dosarul de executare al Administrației sector 5 a Finanțelor Publice, în dublu exemplar, după care:
Instanța comunică reprezentantului contestatoarei un exemplar de pe actele de executare ale Administrației sector 5 a Finanțelor Publice și dispune lăsarea cauzei la ordine pentru ca aceasta să studieze conținutul dosarului de executare.
La ordine, la apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea prin administrator R. E., lipsind intimata.
Instanța procedează la verificarea identității reprezentantului contestatoarei, d-na R. E., fiind identificată cu C.I. . nr._ – CNP_.
Instanța, verificându-și din oficiu competența conform dispozițiilor art. 131 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 713 alin. (1) C. proc. civ., raportate la dispozițiile art. 650 C. proc. civ., forma aplicabilă la data începerii executării silite, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța constată că intimata a invocat prin întâmpinare excepția tardivității depunerii contestației la executare.
Reprezentantul contestatoarei, având cuvântul asupra excepției tardivității, arată că nu a luat la cunoștință de actele de executare. Pe plic apare lipsă destinatar, prin urmare trebuia să se procedeze la recomunicare, deoarece procedura comunicării prin publicare pe site-ul instituției este neconstituțională.
Instanța constată că intimata a depus la dosar un tabel nesemnat și neștampilat la fila 39, tabel din care nu reiese ce reprezintă și pentru ce a fost întocmit, și o adresă la fila 49, care nu face referire la contestatoare și care nu dovedește în sine publicarea anunțului destinat contestatoarei. În lipsa unei dovezii certe a comunicării actelor de executare, instanța apreciază că este formulată în termen contestația la executare, motiv pentru care va respinge excepția tardivității ca neîntemeiată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul pe aspectul propunerii de probe.
Reprezentantul contestatoarei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosar.
Instanța, considerând-o utilă, pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 258 coroborat cu art. 255 C. proc. civ., încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de către contestatoare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul contestatoarei solicită admiterea contestației la executare astfel cum a fost formulată, anularea formelor de executare silită. Arată că a fost în data de 26.05.2014 la Trezorerie, iar funcționara i-a zis că are de plată 1500 lei, sumă pe care contestatoarea a achitat-o. Contestatoarea a fost de bună-credință.
Instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, în data de 17.10.2014, contestatoarea . a formulat, în contradictoriu cu intimata Administrația S. 5 a Finanțelor Publice, contestație la executare, prin care a solicitat anularea formelor de executare silită dispuse prin titlul executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției ..G.A.F. nr._ din data de 24.05.2014, încheiat de A.N.A.F. - Direcția Regională Antifraudă București și somația nr. 40/_ /_, emisă în dosarul fiscal nr._ din data de 27.06.2014, și anularea încheierii Judecătoriei Sectorului 5 București, prin care s-a dispus poprirea contului contestatoarei, deschis la B.C.R. – Sucursala Libertății.
În motivarea contestației la executare, contestatoarea a arătat că la data de 24.05.2014, în urma unui control efectuat de o echipă de control a A.N.A.F. - Direcția Regională Antifraudă, a fost sancționată contravențional cu suma totală de 2.200 lei, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 10 lit. e) din O.U.G. nr. 28/1999, republicată, și art. 1 lit. f) din Legea nr. 12/1990, republicată.
Potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, agenții constatatori au consemnat posibilitatea de a achita, în 48 de ore, jumătate din minimul amenzii, respectiv suma de 3.000 lei, la sediul unității emitente a actului sancționator din Piața Presei Libere nr. 1, Corp B3, sector 1, București. Deși datele consemnate în procesul-verbal erau total contradictorii, amenda finală stabilită fiind mai mică decât jumătatea din minimul prevăzut de lege, la data de 26.05.2014, contestatoarea s-a prezentat la casieria unității constatatoare și a solicitat achitarea sumei de 3.000 lei în contul consemnat în act. Casiera, verificând cu atenție procesul-verbal, i-a adus la cunoștință că suma reală de plată nu este de 3.000 lei, ci de numai 1.500 lei, fapt pentru care a încasat această ultimă sumă și i-a eliberat chitanța . nr._/26.05.2014, care confirmă achitarea a jumătate din minimul amenzii.
La data de 25.08.2014, contestatoarea s-a deplasat la sediul B.C.R. - Sucursala Libertății, pentru a achita sumele datorate cărților de muncă, însă funcționara de la ghișeul instituției bancare i-a comunicat că nu îi poate încasa sumele, întrucât A.N.A.F. a pus poprire pe contul societății, din cauza neplății unor amenzi. Contestatoarea a solicitat Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice - Administrația S. 5 să-i comunice actele de executare care au stat la baza constituirii popririi, iar la data de 02.10.2014 a primit prin intermediul poștei documentele a căror anulare o solicită, respectiv: titlul executoriu, procesul-verbal de contravenție, somația și adresa nr._ din 18.09.2014.
Aceste documente, care stau la baza dosarului de executare. conțin erori impardonabile, iar asupra procesului-verbal de contravenție s-a intervenit ulterior comunicării și intrării lui în circuitul civil, fapt ce face ca persoana care l-a completat să fi săvârșit una sau mai multe infracțiuni de fals. Contestatoarea a arătat că pe exemplarul comunicat, amenda totală stabilită, chiar ca urmare a unei erori, a fost de 2.200 lei, iar pe exemplarul comunicat ulterior suma a fost modificată, în sensul adăugării unui zero (0), ceea ce face să stabilească o amendă în sumă totală de 22.000 lei. În condițiile date, contestatoarea a apreciat că i s-a creat în mod abuziv, prin manopere incriminate de legea penală, o pagubă uriașă, imposibil de achitat, care poate atrage . societății. Abuzul este cu atât mai mare cu cât reprezentanta societății s-a prezentat la casieria instituției emitente a procesului-verbal, pentru a achita suma de 3.000 lei, însă funcționara acesteia a încasat numai suma de 1.500 lei, pentru că așa a apreciat dumneaei, după lecturarea confuzului act sancționator.
Prin adresa nr._ din 18.09.2014, Administrația Sectorului 5 a Finanțelor Publice a informat-o pe contestatoare că instituția din care fac parte agenții constatatori au virat în mod greșit suma de 1.500 lei, într-un alt cont destinat veniturilor din amenzi și alte sancțiuni aplicate de către alte instituții de specialitate. Cu privire la comunicarea somației și a titlului executoriu, aceeași instituție i-a comunicat cu total dispreț că acestea au fost transmise prin unitatea de Imprimerie Rapidă Râmnicu V., prin Poșta Română, însă, întrucât plicul a fost returnat cu mențiunea destinatar lipsă, domiciliu avizat, actele administrative au fost comunicate potrivit alin. (3) din Codul de procedură fiscală, prin publicare pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
A precizat contestatoarea că actele de executare, respectiv somația, titlul executoriu, etc. nu i-au fost comunicate la domiciliu niciodată, iar comunicarea pe pagina de internet a A.N.A.F. nu producea efecte juridice, întrucât articolul de lege care prevedea această posibilitate fusese declarat neconstituțional. Potrivit prevederilor art. 27 din OG nr. 2/2001, comunicarea înscrisurilor se putea face numai prin poștă, cu aviz de primire, iar în situația în care contravenienta nu putea lua la cunoștință, comunicarea trebuia repetată prin afișare la sediul acesteia.
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 711 și următoarele din Codul de procedură fiscală.
În dovedire, contestatoarea a depus, în fotocopii: procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/24.05.2014, încheiat de Direcția Regională Antifraudă București, somația nr. 40/_ /_, emisă în dosarul fiscal nr._ din data de 27.06.2014; adresa nr._ din 18.09.2014 emisă de intimată; chitanța . nr._; copie plic.
Contestația a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 1129,25 lei.
La data de 19.12.2014, intimata Administrația S. 5 a Finanțelor Publice a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației.
Intimata a invocat excepția tardivității, cu motivarea că somația a fost comunicată la data de 28.06.2014, iar contestația introdusă abia la data de 17.10.2014.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că în actul sancționator sunt indicate cele două amenzi pe care contestatoarea le are de achitat, respectiv o amendă de 2000 lei și o amendă de_ lei. De asemenea, în ceea ce privește suma de 1500 lei achitată de contestatoare, Trezoreria Operativă S. 5 a procedat în data de 01.09.2014 la îndreptarea erorii materiale, efectuând transferul sumei achitate în mod eronat în contul „venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate de către alte instituții de specialitate”, în contul „venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate de Direcția Generală Antifraudă Fiscală”.
La data de 23.01.2015, contestatoarea a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției tardivității, cu motivarea că a luat cunoștință de actele de executare la data de 02.10.2014.
La solicitarea instanței au fost atașate la dosar, în copii conforme cu originalul, toate înscrisurile din dosarul de executare al Administrației S. 5 a Finanțelor Publice.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din 24.05.2014, emis de Direcția Regională Antifraudă București, contestatoarea . a fost sancționată cu o amendă în valoare de 2000 lei, în temeiul art. 11 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 28/1999, și cu amendă în valoare de_ lei, în temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 12/1990. În actul sancționator s-a consemnat că contestatoarea are posibilitatea de a achita pe loc sau în termen de 48 de ore jumătate din minimul amenzii, adică suma de 3000 lei.
Conform chitanței de la fila 9, contestatoarea a achitat la data de 26.05.2014 suma de 1500 lei din amenzile care i-au fost aplicate prin procesul-verbal menționat.
La data de 27.06.2014, intimata Administrația S. 5 a Finanțelor Publice a emis în sarcina contestatoarei titlul executoriu nr._ (fila 42), în dosarul de executare nr._/40/_ /_, pentru suma de 22.000 lei, reprezentând debit neachitat rezultat din procesul-verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din 24.05.2014. La aceeași dată, intimata a emis și somația nr. 40/_ /_ (fila 41), în dosarul de executare nr._/40/_ /_, pentru aceeași sumă.
Instanța constată că contestatoarea a solicitat „anularea încheierii Judecătoriei Sectorului 5 București prin care s-a dispus poprirea contului”, însă o asemenea încheiere nu există, deoarece în procedura executării silite fiscale popririle nu se înființează ca urmare a dispoziției instanței, ci ca urmare a dispoziției organului fiscal de executare, conform procedurii de executare reglementate de Codul de procedură fiscală.
Instanța reține, contrar afirmațiilor contestatoarei, că aceasta nu a fost sancționată cu amendă de 2200 lei, ci cu două amenzi, una în valoare de 2000 lei și încă una în valoare de 20.000 lei. La un calcul simplu, se constată că este vorba despre două amenzi în valoare totală de 22.000 lei, iar nu despre două amenzi în valoare totală de 2200 lei. Faptul că în procesul-verbal de contravenție s-a consemnat că valoarea totală a amenzilor este de 2200 lei, în loc de 22.000 lei, este o simplă eroare materială, care nu afectează legalitatea executării, în condițiile în care orice persoană de bună-credință ar fi observat cu ușurință că suma corectă a valorilor indicate în procesul-verbal este 22.000, iar nu 2200, cum din eroare s-a consemnat.
Cu privire la afirmația contestatoarei conform căreia a achitat doar suma de 1500 lei din valoarea amenzilor, iar nu 3000 lei, cât ar fi reprezentat jumătate din minimul amenzilor, deoarece așa a fost îndrumată de casiera intimatei, instanța constată că nu a fost dovedită, fiind o simplă afirmație fără suport probator. În plus, instanța constată că jumătate din minimul amenzii înseamnă jumătate din minimul prevăzut de lege, iar nu din cel dispus de casiera intimatei, iar în actul sancționator s-a consemnat corect suma care trebuia achitată de contestatoare (3000 lei), prin urmare acea sumă trebuia achitată, nu o sumă mai mică.
Referitor la comunicarea somației și a titlului executoriu, criticată de contestatoare, instanța constată că operațiunea de comunicare a unui act, fiind ulterioară emiterii actului, nu afectează legala sa emitere. Comunicarea somației și titlului executoriu trebuia realizată pentru ca contestatoarea să le poată contesta, în situația în care se consideră prejudiciată prin acestea, momentul comunicării interesând pentru calculul termenului de formulare a contestației. În speță, însă, s-a reținut că a fost introdusă în termen contestația, prin urmare nici nu mai contează când și cum au fost comunicate actele atacate, instanța fiind învestită cu o cerere de anulare a somației și a titlului executoriu. Or, nulitatea nu se analizează prin raportare la evenimente ulterioare emiterii actului, ci doar prin raportare la evenimente contemporane momentului emiterii.
În orice caz, instanța constată că, în speță, actele au fost comunicate contestatoarei prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, însă contestatoarea nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru ridicarea plicului. Instanța constată că, în această situație, nu se impunea recomunicarea somației sau afișarea acesteia la sediul intimatei, ci comunicarea somației prin publicitate, conform art. 44 alin. (4) Cod procedură fiscală. Instanța constată că prevederile art. 44 alin. (4) Cod procedură fiscală, în forma lor actuală, nu au fost declarate neconstituționale, cum greșit a susținut contestatoarea. Din contră, instanța constată că prin decizia nr. 536/2011, Curtea Constituțională a stabilit că procedura de comunicare prin publicitate este contrară legii fundamentale dacă se aplică prin înlăturarea nejustificată a celorlalte modalități prevăzute de lege. Or, în speță, intimata nu a procedat la înlăturarea nejustificată a celorlalte modalități de comunicare prevăzute de lege, ci în mod justificat a apelat la comunicarea prin publicitate, în condițiile în care procedura de comunicare prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire a eșuat din vina contestatoarei, care nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru ridicarea plicului.
În ceea ce privește prevederile art. 27 din OG nr. 2/2001 și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 10/2013, invocate de contestatoare, acestea se referă la comunicarea procesului-verbal de contravenție, nu la comunicarea actelor de executare fiscale.
Cu toate acestea, instanța constată că în mod nelegal somația și titlul executoriu indicate mai sus au fost emise pentru suma de 22.000 lei, în condițiile în care contestatoarea achitase încă din data de 26.05.2014 suma de 1500 lei din amenda totală de 22.000 lei. Prin urmare, instanța va admite în parte contestația, va anula în parte somația nr. 40/_ /_, emisă de Administrația S. 5 a Finanțelor Publice în dosarul de executare nr._/40/_ /_ la data de 27.06.2014 și titlul executoriu nr._ din 27.06.2014, emis de Administrația S. 5 a Finanțelor Publice în dosarul de executare nr._/40/_ /_, în sensul că va reduce suma care face obiectul executării silite de la 22.000 lei la 20.500 lei, și va respinge restul contestației la executare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea ., J40/_/1993, CUI_, cu sediul în București, ., ., . în contradictoriu cu intimata Administrația S. 5 a Finanțelor Publice, cu sediul ales la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București în București, ., sector 2.
Anulează în parte somația nr. 40/_ /_, emisă de Administrația S. 5 a Finanțelor Publice în dosarul de executare nr._/40/_ /_ la data de 27.06.2014 și titlul executoriu nr._ din 27.06.2014, emis de Administrația S. 5 a Finanțelor Publice în dosarul de executare nr._/40/_ /_, în sensul că reduce suma care face obiectul executării silite de la 22.000 lei la 20.500 lei.
Respinge restul contestației la executare ca neîntemeiată.
Cu apel care se depune la Judecătoria sector 5 București în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A.-M. M.-L. G. D.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1909/2015. Judecătoria... | Succesiune. Sentința nr. 1996/2015. Judecătoria SECTORUL 5... → |
|---|
