Contestaţie la executare. Sentința nr. 6741/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6741/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 28-09-2015 în dosarul nr. 6741/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6741
Ședința publică din data de 28 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A.-M. M.-L.
GREFIER: G. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul D. C. și pe intimata S. R. M., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 14.09.2015 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 28.09.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.07.2014 sub nr._, contestatorul D. C., în contradictoriu cu intimata S. R. M., a formulat contestație la executare împotriva executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr. 81/2014 aflat pe rolul B. D. N., a încheierii de încuviințare a executării silite a titlului executoriu constituit de decizia civilă nr. 2500R din 18.10.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă, și a tuturor actelor de executare. De asemenea, contestatorul a solicitat suspendarea executării silite.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că în data de 27.06.2014 i-a fost comunicată somația emisă de B. N. D. în dosarul de executare nr. 81/2014, prin care i s-a adus la cunoștință încuviințarea executării silite directe (în baza titlului executoriu constituit de decizia civilă nr. 2500R/18.10.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă) și a fost somat ca în termen de 8 zile să predea creditoarei imobilul situat în București, ., ., ..
Contestatorul a arătat că în perioada 1995-2008 a fost căsătorit cu intimata S. R. M., iar anterior căsătoriei, în anul 1993, contestatorul a achiziționat apartamentul situat în București, ., ., ., sector 6, imobil ce a constituit domiciliul conjugal și din care intimata solicită să fie evacuat. Odată cu cererea de desfacere a căsătoriei, intimata a solicitat instanței să dispună sistarea stării de indiviziune asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, în masa bunurilor partajabile incluzând și imobilul în cauză.
Prin sentința civilă nr. 2207 pronunțată de Judecătoria sector 6 București, în data de 28.03.2008, în dosarul nr._, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea pronunțată în data de 13.06.2008, instanța a dispus sistarea stării de indiviziune prin atribuirea imobilului situat în București, ., ., ., către intimată, cu obligarea acesteia la plata unei sulte, în cuantum de 26.250 euro. Întrucât intimata nu și-a îndeplinit obligația de plată a sumei respective, contestatorul a solicitat concursul executorului judecătoresc în vederea executării silite.
Având în vedere cererea de executare silită formulată în contradictoriu cu intimata S. (fostă D.) R. M. și titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 2207 pronunțată de Judecătoria sector 6 București, în data de 28.03.2008, în dosarul nr._, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 13.06.2008, instanța de judecată a admis cererea contestatorului și prin încheierea de încuviințare a urmăririi imobiliare pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București în data de 25.02.2014, în dosarul nr._, a dat împuternicire și a ordonat executorilor judecătorești să pună în executare sentința civilă nr. 2207 pronunțată de Judecătoria sector 6 București, în data de 28.03.2008, în dosarul nr._, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea pronunțată în data de 13.06.2008.
În cadrul dosarului de executare format la SCPEJ D., C. și Asociații și înregistrat sub nr. 647/2014, în data de 14.04.2014 a fost emisă și comunicată intimatei-debitoare S. (fostă D.) R. M. somația imobiliară și s-a procedat la notarea urmăririi în cartea funciară a imobilului, conform art. 821 Cod procedură civilă.
În acest context, intimata, ignorând somația imobiliară emisă în data de 14.04.2014, prin care i se punea în vedere ca în termen de 15 zile să consemneze suma datorată contestatorului pe numele și la dispoziția executorului judecătoresc, a ales să solicite B. N. D. și prin acesta instanței de judecată, încuviințarea executării silite a deciziei civile nr. 2500R/18.10.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă.
Contestatorul a învederat că acest demers al intimatei de punere în executare a deciziei Tribunalului București a fost realizat în intervalul de 15 zile acordat intimatei pentru a consemna suma datorată contestatorului, ceea ce demonstrează că intimata a dat dovadă de rea-credință. Aceasta nu a înțeles să dea curs somației de consemnare a sultei, însă a demarat procedura de evacuare din imobilul pentru care nu a plătit sulta.
Contestatorul a invocat privilegiul său derivat din dreptul de a încasa sulta și faptul că în cartea funciară a imobilului a fost notată urmărirea imobiliară.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 711 și urm C. proc. civ.
Contestația a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 100 lei.
La data de 07.10.2014 intimata S. R. M. a depus întâmpinare, prin care a solicitat amendarea contestatorului pentru exercitarea cu rea-credință a contestației la executare și prin care a invocat excepția prescripției dreptului contestatorului de a mai cere și obține executarea silită, contestatorul având la dispoziție termenul general de prescripție de 3 ani pentru a promova procedura executării silite.
Intimata a apreciat că termenul de prescripție al executării sultei s-a împlinit la data de 01.08.2011.
De asemenea, a învederat intimata că în dosarul de executare constituit la cererea contestatorului i s-au comunicat actele de executare la adresa la care locuiește contestatorul, adică în București, ., ., ., adresă la care intimata nu mai locuiește din anul 2007.
În drept, intimata a invocat prevederile art. 205 și urm. C. proc. civ., art. 711 și urm. C. proc. civ.
În dovedire, intimata a depus la dosar, în fotocopii, următoarele înscrisuri: sentința civilă nr. 111 din 11.01.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._, sentința civilă nr. 2207 din 28.03.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._, sentința civilă nr. 8022 din 02.10.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2011, decizia civilă nr. 2500R din 18.10.2013, pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă în dosarul nr._/303/2011, cerere de chemare în judecată formulată de intimată, solicitarea adresată de intimată Biroului Executorului Judecătoresc N. D., înregistrată la acest Birou sub nr. 2948 din 23.06.2014.
La data de 04.12.2014, a fost atașat, în copie, la solicitarea instanței, dosarul de executare nr. 81/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc N. D..
La data de 08.12.2014, contestatorul D. C. a depus la dosar note de ședință, prin care a reiterat aspectele semnalate în contestație, adăugând că aspectele invocate de intimată în întâmpinare ar fi trebuit invocate în cadrul unei contestații la executare.
La data de 23.01.2015, intimata S. R. M. a depus la dosar cerere reconvențională, solicitând anularea tuturor actelor de executare, a somațiilor, a actului de adjudecare nr. 647 din 03.09.2014 și a executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 647/2014 al Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești D., C. și Asociații. De asemenea, intimata a solicitat constatarea intervenirii prescripției dreptului de a mai solicita și obține executarea silită a sultei izvorâte din sentința civilă nr. 2207/2008 a Judecătoriei sector 6 București, de către contestatorul D. C., cu cheltuieli de judecată.
În motivare, intimata a arătat, în esență, că toate actele de executare din dosarul de executare nr. 647/2014 al Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești D., C. și Asociații au fost comunicate la o adresă la care intimata nu mai locuiește din anul 2007.
În drept, intimata a invocat prevederile art. 209, 662, 666, 671 și urm. C. proc. civ.
La data de 23.02.2015, contestatorul D. C. a depus întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a invocat excepția nulității cererii reconvenționale pentru lipsa timbrajului (excepția netimbrării), excepția tardivității formulării cererii reconvenționale din perspectiva art. 209 alin. (4) C. proc. civ., excepția tardivității formulării contestației la executare din perspectiva art. 714 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., excepția necompetenței teritoriale în temeiul art. 713 C. proc. civ. și excepția inadmisibilității, cu motivarea că intimata invocă apărări cu privire la fondul dreptului.
Pe fondul cauzei, contestatorul a solicitat respingerea contestației intimatei ca neîntemeiată.
Contestatorul a învederat, în esență, că actele de executare au fost comunicate intimatei în mod legal, la domiciliul acesteia. În ceea ce privește domiciliul procesual ales al intimatei, acesta este valabil doar pentru procesul în care a fost indicat, nu și ulterior, pentru comunicarea actelor de executare.
În drept, contestatorul a invocat prevederile art. 205 și urm. C. proc. civ.
La data de 05.03.2015, intimata S. R. M. a depus răspuns la întâmpinarea depusă de contestator la cererea reconvențională, prin care a solicitat respingerea excepției netimbrării, deoarece nu i s-a pus în vedere să achite o anumită taxă de timbru, și respingerea excepției tardivității, deoarece cererea reconvențională a fost depusă după depunerea de către contestator a notelor de ședință din 08.12.2014, prin care s-a invocat existența executării silite derulate împotriva intimatei. În plus, actele de executare au fost comunicate la o adresă la care contestatorul cunoștea că intimata nu mai locuiește. Intimata a solicitat respingerea excepției necompetenței teritoriale, deoarece litigiul derivă din același raport juridic, și respingerea excepției inadmisibilității, deoarece nu au fost invocate apărări cu privire la fondul dreptului.
Prin încheierea din 03.04.2015, instanța a dispus scutirea intimatei de la plata taxei judiciare de timbru în valoare de 1000 lei, aferente cererii reconvenționale.
La data de 14.04.2015, la solicitarea instanței, a fost depus în copie dosarul de executare nr. 647/2014 al Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești D., C. și Asociații.
La termenul din 18.05.2015, instanța a respins excepția necompetenței teritoriale ca neîntemeiată și a luat act că contestatorul nu mai susține excepția netimbrării.
Prin încheierea din 03.06.2015, instanța, în temeiul art. 209 alin. (4) C. proc. civ., a admis excepția tardivității și a constatat că intimata este decăzută din dreptul de a formula cererea reconvențională depusă la data de 23.01.2015. Totodată, instanța i-a pus în vedere intimatei să precizeze dacă excepția prescripției executării silite, invocată prin întâmpinare, are natura juridică a unei contestații la executare formulate pe cale reconvențională.
La data de 11.06.2015, intimata a transmis prin e-mail o cerere precizatoare prin care a arătat că excepția prescripției executării silite, invocată prin întâmpinare, are natura juridică a unei contestații la executare formulate pe cale reconvențională, solicitând admiterea acesteia.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 2500R din 18.10.2013, pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă în dosarul nr._/303/2011, instanța a dispus, la solicitarea intimatei S. R. M., evacuarea contestatorului D. C. din imobilul situat în București, ., ., ..
La data de 16.04.2014, intimata a depus cerere de executare silită a acestei decizii, la Biroul Executorului Judecătoresc N. D., unde s-a constituit dosarul de executare nr. 81/2014.
Executarea silită a fost încuviințată prin încheierea din 16.05.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._/302/2014.
La data de 26.06.2014, executorul judecătoresc a emis în sarcina contestatorului o somație, prin care i-a pus în vedere contestatorului să predea intimatei imobilul, conform dispozițiilor din decizia civilă pusă în executare.
Instanța constată că singura critică adusă de contestator executării silite, în afară de aspectele care țin de fondul dreptului, care nu pot face obiectul analizei instanței de executare, este în sensul că executarea silită demarată la solicitarea intimatei a fost începută în pofida faptului că sulta datorată de intimată contestatorului nu a fost achitată.
Instanța reține, cu privire la această critică, că contestatorul nu a solicitat să i se recunoască un drept de retenție asupra imobilului, prin urmare intimata, în calitate de proprietar exclusiv al acestuia, are dreptul de a solicita predarea bunului de către contestator, chiar dacă sulta nu a fost achitată. De altfel, în decizia pusă în executare, Tribunalul București a și reținut că, în lipsa invocării unui drept de retenție, contestatorul are îndatorirea de a preda imobilul intimatei. În situația în care instanța de executare ar reține contrariul, respectiv că în patrimoniul contestatorului există un drept de retenție, chiar în lipsa unei solicitări exprese în acest sens, atunci autoritatea de lucru judecat a deciziei puse în executare ar fi încălcată.
Prin urmare, unicul argument invocat de contestator în susținerea contestației sale este neîntemeiat, motiv pentru care contestația la executare va fi respinsă ca neîntemeiată.
Întrucât suspendarea executării silite se poate dispune doar până la soluționarea contestației la executare, iar prin prezenta sentință contestația a fost soluționată, instanța va respinge cererea contestatorului de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect.
Cu privire la solicitarea intimatei de amendare a contestatorului pentru exercitarea cu rea-credință a contestației la executare, instanța reține că demersul judiciar al contestatorului este doar o formă de exercitare a dreptului de acces la justiție, iar situația învederată de contestator, conform căreia intimata nu a achitat sulta, corespundea adevărului la momentul formulării contestației. Faptul că în final instanța a apreciat că această situație, deși reală, nu o împiedică pe intimată să îl evacueze pe contestator, nu înseamnă că a fost introdusă cu rea-credință contestația, ci doar că instanța, după administrarea probelor, a ajuns la o altă concluzie decât cea dedusă de contestator din situația de fapt prezentată în contestație. Prin urmare, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea intimatei de amendare a contestatorului.
În continuare, instanța reține că prin sentința civilă nr. 2207 din 28.03.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 13.06.2008 pronunțată în același dosar, instanța a atribuit intimatei S. R. M. imobilul situat în București, ., ., și a obligat-o pe intimată să achite contestatorului D. C. sulta în valoare de_ euro.
La data de 13.02.2014, contestatorul a depus la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești D., C. și Asociații cerere de executare silită a acestei sentințe, pentru recuperarea sultei, constituindu-se astfel dosarul de executare nr. 647/2014.
Executarea silită a fost încuviințată prin încheierea din 25.02.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._ .
Prin somația din 14.04.2014, executorul judecătoresc i-a pus în vedere intimatei S. R. M. să achite sulta la care a fost obligată. Somația a fost comunicată la adresa din București, ., ., ., sector 6.
La licitația din 28.08.2014, imobilul din București, ., ., ., sector 6 a fost adjudecat de contestatorul D. C., emițându-se în favoarea sa actul de adjudecare nr. 647/03.09.2014.
Cu privire la excepția tardivității, invocată de contestator din perspectiva termenului de formulare a contestației la executare, instanța reține că actele de executare din dosarul nr. 647/2014 au fost comunicate la adresa intimatei, astfel cum această adresă figurează în evidențele oficiale. Totuși, la adresa respectivă a locuit și contestatorul și acesta avea cunoștință că intimata, în fapt, nu locuiește la adresa din evidențele oficiale. Instanța apreciază că contestatorul nu se poate prevala de dispozițiile art. 91 alin. (2) Cod civil, conform cărora schimbarea domiciliului nu poate fi opusă altor persoane dacă mențiunile din cartea de identitate nu corespund realității. Aceasta deoarece contestatorul cunoștea cu certitudine că intimata nu locuiește la adresa la care i s-au comunicat actele de executare. Or, prevederile art. 91 alin. (2) cod civil sunt menite să protejeze partea care indică un anumit domiciliu al părții adverse de invocarea abuzivă a schimbării domiciliului, ipoteză care nu este incidentă în speță, nefiind vorba despre invocarea abuzivă a schimbării domiciliului, ci despre invocarea unei situații binecunoscute contestatorului. Prin urmare, instanța apreciază că intimata nu a luat cunoștință de actele de executare, motiv pentru care termenul de formulare a contestației la executare nici nu a început să curgă. În acest context, se impune respingerea excepției tardivității, ca neîntemeiată.
Cu privire la excepția inadmisibilității, invocată de contestator, instanța apreciază că este neîntemeiată. Instanța reține că invocarea prescripției dreptului de a solicita executarea silită nu constituie motiv de drept sau de fapt privitor la fondul dreptului. De asemenea, instanța reține că, în lipsa unei dispoziții contrare, contestația la executare poate fi formulată și pe cale reconvențională. Chiar dacă raporturile juridice execuționale deduse judecății sunt diferite, totuși ele derivă dintr-o stare de coproprietate care a existat la un moment dat între părți, ceea ce face solicitarea intimatei de constatare a prescripției dreptului de a executa sulta să fie strâns legată de solicitarea contestatorului de anulare a procedurii de evacuare derulate împotriva sa.
Cu privire la excepția prescripției dreptului de a solicita executarea silită, invocată de intimată, instanța reține că este de fapt o cerere de constatare a intervenirii prescripției, formulată de intimată pe cale reconvențională. Această cerere este însă neîntemeiată, deoarece, așa cum intimata a afirmat, contestatorul a locuit, încă de la momentul despărțirii în fapt de intimată, în imobilul din București, ., ., ., sector 6. Instanța apreciază că, în condițiile în care contestatorul s-a aflat în tot acest interval în posesia imobilului pentru care intimata datorează sultă, prescripția nu a curs împotriva contestatorului de la data indicată de intimată. Din contră, până la momentul introducerii cererii de chemare în judecată care a făcut obiectul dosarului nr._/303/2011, când intimata a solicitat expres evacuarea contestatorului din imobil, acesta din urmă a locuit la adresa respectivă, ceea ce echivalează cu o recunoaștere a obligației intimatei de achitare a sultei. Abia la data de 21.10.2011, când a fost introdusă cererea de chemare în judecată prin care intimata și-a exprimat neîndoielnic voința de evacuare a pârâtului, se poate afirma că nu mai este incidentă o recunoaștere implicită a obligației intimatei de plată a sultei și că a început să curgă termenul prescripției. Or, de la data respectivă și până la data formulării de către contestator a cererii de executare silită au trecut mai puțin de 3 ani.
Pentru aceste motive, instanța va respinge cererea reconvențională formulată de intimată ca neîntemeiată.
Instanța reține că cererea intimatei de constatare, în cadrul unei contestații la executare formulate pe cale reconvențională, a intervenirii prescripției dreptului de a solicita executarea silită, este o cerere reconvențională formulată în termenul reglementat de art. 209 alin. (4) C. proc. civ., acesta fiind motivul pentru care instanța a și analizat-o pe fond. În schimb, capătul de cerere reconvențională având ca obiect anularea executării silite pentru nelegala comunicare a actelor de executare a fost formulat efectiv abia la data de 23.01.2014, acesta fiind motivul pentru care prin încheierea din 03.06.2015 a fost admisă excepția tardivității cu privire la acest capăt de cerere, în baza art. 209 alin. (4) C. proc. civ. Prin urmare, instanța, chiar dacă a constatat că este formulată în termen cererea intimatei de constatare pe cale reconvențională a intervenirii prescripției dreptului de a solicita executarea silită, ca urmare a nelegalei comunicări a actelor de executare, nu are posibilitatea de a analiza și legalitatea executării, ca urmare a aceleiași nelegale comunicări, cererea de anulare a executării pentru nelegala comunicare a actelor de executare, chiar dacă formulată în termen din punctul de vedere al termenului de formulare a contestației la executare, fiind totuși tardivă din perspectiva art. 209 alin. (4) C. proc. civ., așa cum s-a reținut la termenul din 03.06.2015. În concret, instanța reține că cererea de anulare a executării silite pentru nelegala comunicare a actelor de executare trebuia formulată pe cale separată, iar nu în cadrul unui proces deja început, cu depășirea termenului de formulare a cererii reconvenționale.
În final, în temeiul art. 19 alin. (1) din OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, instanța va stabili ca cheltuielile procesuale avansate de stat, prin admiterea cererii de ajutor public judiciar formulate de intimată, să rămână în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul – intimat D. C., CNP_, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat M. Galușcan, cu sediul în București, ., ., ., sector 3, în contradictoriu cu intimata – contestatoare S. R. M., CNP_, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat M. M.-L. din București, .. 13, ., parter, ., ca neîntemeiată.
Respinge cererea contestatorului – intimat D. C. de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect.
Respinge cererea intimatei – contestatoare de amendare a contestatorului – intimat, ca neîntemeiată.
Respinge excepția tardivității, invocată de contestatorul – intimat, ca neîntemeiată.
Respinge excepția inadmisibilității, invocată de contestatorul – intimat, ca neîntemeiată.
Respinge cererea reconvențională formulată de intimata – contestatoare S. R. M. în contradictoriu cu contestatorul – intimat D. C., ca neîntemeiată.
Cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina statului.
Cu apel care se depune la Judecătoria sector 5 București în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A.-M. M.-L. G. D.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6743/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6585/2015. Judecătoria... → |
|---|
