Contestaţie la executare. Sentința nr. 3279/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3279/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 3279/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3279/2015
Ședința publică de la 30 Aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A. S.
GREFIER: M. – D. I.
Pe rol judecarea cauzei privind pe contestatorul U. A. și pe intimata C. DE A. RECIPROC FAIR IFN SA, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile au avut loc in ședința publică din data de 16.04.2015, fiind consemnate in încheierea de ședință de la acea dată și care face parte din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera ;i pentru a da posibilitatea părții contestatoare să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării in mod succesiv la datele de 23.04 și 30.04.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 06.10.2014, sub nr._, contestatorul U. A. a solicitat in contradictoriu cu intimata C. DE A. RECIPROC FAIR IFN SA suspendarea executării silite in dosarul execuțional nr. 172/2014 al B. I. F. L., anularea in parte a somației mobiliare din data de 26.09.2014 și a încheierii din aceeași dată privind cheltuielile de executare in cuantum de 1847,36 lei, iar in subsidiar diminuarea acestora, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii, contestatorul a arătat că, prin încheierea din 05.09.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București in dosarul nr._/302/2014 a fost admisă cererea formulată de B. I. F. L. prin care s-a încuviințat executarea silită prin toate modalitățile prevăzute de lege pentru suma de 695 lei compusă din 500 lei debit principal, 145 lei dobânda legală calculată pana la data scadenței, 50 lei reprezentând penalități precum și a dobânzii penalizatoare de 1,2% pe zi de întârziere, la care se adaugă cheltuielile de executare.
A mai arătat contestatorul că suma reprezentând cheltuieli de executare indicată in somația emisă de executorul judecătoresc este mult prea mare prin raportare la debitul principal urmărit, și anume: 1847,36 lei- cheltuieli de executare, 1466 lei – debitul urmărit.
S-a mai precizat că suma reprezentând cheltuielile de executare este mult prea mare și nedovedită raportat la cuantumul creanței și volumul de muncă al executorului judecătoresc.
In drept, au fost invocate disp. art. 669,711 alin. 2, 718 Ncpc, Legea nr. 188/2000.
La data de 04.12.2014, prin serviciul registratură, intimata a depus întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității contestației la executare, având in vedere că aceasta nu a fost formulată in termen de 5 zile de la data comunicării actelor de executare silită, precum și excepția netimbrării acțiunii, față de prevederile art. 10 alin. 2 din OUG nr. 80/2013.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată, intimata arătând, în esență, că cheltuielile de executarea solicitate de executor sunt justificate, acestea fiind stabilite cu respectarea OMJ nr. 2550/C/2006 modificat prin OMJ nr. 2561/2012.
In drept, au fost invocate disp. art. 714 alin. 2 Ncpc, OUG nr. 80/2013, OMJ nr. 2550/C/2006 și OMJ nr. 2561/2012.
Urmare solicitării instanței, B. I. F. L. a comunicat fotocopii de pe actele de executare efectuate in dosarul nr. 172/2014 – filele 40-109.
La termenul de judecată din 19.03.2015, contestatoarea a depus o cerere de modificare și completare a acțiunii introductive, prin care a solicitat și anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare din data de 14.11.2014 întocmite de B. I. F. L. in dosarul execuțional 172/2014, precum și întoarcerea executării silite și restabilirea situației anterioare.
In drept, au fost invocate disp. art. 711 și art. 714 alin. 2 Ncpc.
La data de 31.03.2015, prin serviciul registratură, intimata a formulat întâmpinare la cererea modificatoare, invocând excepția netimbrării acestei cereri, raportat la prevederile art. 10 alin. 4 din OUG nr. 80/2013.
Pe fondul cererii modificatoare, s-a solicitat respingerea acesteia, pentru aceleași considerente indicate in cuprinsul întâmpinării la acțiunea introductivă.
La termenul din data de 16.04.2015 instanța a respins ca neîntemeiată excepția tardivității contestației la executare invocată prin întâmpinare precum și excepția netimbrării invocată prin întâmpinarea inițială și întâmpinarea la cererea modificatoare.
La același termen de judecată instanța a invocat din oficiu excepția tardivității formulării contestației prin cererea modificatoare împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare întocmită în dosarul de executare nr. 172/2014 al B. I. F. L. la data de 14.11.2014.
Instanța a încuviințat in prezenta cauză proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 13.08.2014, intimata C. de A. Reciproc Fair I.F.N., în calitate de creditor, a înregistrat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc “F. I. L.” o cerere de executare silită împotriva contestatorului U. A., în calitate de debitor, în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut nr._/20.03.2014, în vederea recuperării sumei de 500 lei reprezentând contravaloarea împrumutului, a sumei de 145 lei reprezentând dobâda legală aferentă calculată pânâ la data scadenței împrumutului, a sumei de 50 lei reprezentând penalități, precum și a penalităților de 1,2% pe zi de întârziere, calculate până la data achitării integrale a debitului.
Cerere de executare care a fost admisă de către Biroul Executorului Judecătoresc “F. I. L.”, prin încheierea din data de 13.08.2014, deschizându-se, pe cale de consecință, dosarul de executare nr.172/2014.
Prin încheiere din data de 05.09.2014 a Judecătoriei sectorului 5 București pronunțată în dosarul nr._/302/2014 a fost încuviințată executarea silită a titlului executoriu anterior menționat.
Prin încheierea din data de 26.09.2014 (f. 86), au fost calculate penalitățile datorate până la data de 26.09.2014, acestea fiind în sumă de 966 lei.
Prin încheierea din data de 26.09.2014 (f. 85), executorul judecătoresc a stabilit cuantumul cheltuielilor de executarea la suma totală de 1847,36 lei (TVA inclus), din care suma de 205,96 lei - onorariu executor (TVA inclus), iar suma de 1.641,40 lei - cheltuieli necesare desfășurării executării silite (înregistrarea dosar, formare dosar, arhivare dosar, redactare acte de procedură, multiplicare acte, comunicarea actelor de procedură cu poșta/ agent procedural, cheltuieli de transport/km).
La aceeași data s-a emis somația mobiliară (f. 82) pentru suma de 3.508,36 lei reprezentând creanță (1.661 lei) și cheltuieli de executare (1.847,36 lei), somație comunicată contestatorului, împreună cu încheierea de stabilirea a cheltuielilor de executare, la data de 29.09.2014 (f. 80).
Prin încheierea din data de 14.11.2014 (f. 76), comunicată contestatorului la data de 17.11.2014 (f. 73), au fost stabilite cheltuieli suplimentare de executare în sumă de 954,50 lei.
Analizând cu prioritate excepția tardivității formulării contestației la executare prin cererea modificatoare împotriva încheierii din data de 14.11.2014 privind stabilirea cheltuielilor de executare suplimentare, invocată din oficiu, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 714 alin. 2 C.pr.cv., în forma în vigoare la data începerii executării silite (anterior intrării în vigoare a Legii nr. 138/2014), contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt potrivit legii definitive, se poate face în termen de 5 zile de la comunicare.
În speță, instanța constată că încheierea din data de 14.11.2014 privind stabilirea cheltuielilor de executare suplimentare a fost primită de contestator la data de 17.11.2014, astfel cum rezultă din dovada de la fila 80.
Potrivit art. 712 alin. 3 teza a II-a C.pr.cv, contestatorul își poate modifica cererea inițială, adăugând motive noi de contestație dacă, în privința acestora din urmă, este respectat termenul de contestație la executare.
Dispozițiile art. 712 alin. 3 C.pr.cv, anterior reproduse, au caracter special și derogator în raport de prevederile art. 204 alin. 1 C.pr.cv., potrivit cărora reclamantul poate să își modifice cererea, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. Prin urmare, în materia contestației la executare, contestatorul poate să modifice contestația la executare și să supună analizei instanței noi motive de contestație și ulterior primului termen la care acesta este legal citat, însă numai în măsura în care cu privirea la actele contestate prin cererea adițională este respectat termenul de contestație la executare.
La data introducerii cererii modificatoare (19.03.2015 –data primului termen de judecată stabilit în cauză), termenul legal imperativ de 5 zile în care contestatorul putea contesta încheierea de stabilire a cheltuielilor suplimentare era împlinit (acesta împlinindu-se la data de 24.11.2014, conform art. 181 alin. 1 pct. 2 și alin. 2 C.).
În consecință, instanța va admite excepția tardivității cererii modificatoarea în privința contestației la executare și va respinge ca tardivă contestația formulată împotriva încheierii din data de 14.11.2014 privind stabilirea cheltuielilor de executare suplimentare.
Referitor la legalitatea încheierii din 26.09.2014 de stabilire a cheltuielilor de executare, instanța reține dispozițiile art. 669 alin. 3 și 4 C.pr.cv., potrivit cărora „Sunt cheltuieli de executare: 1. taxele de timbru necesare declansarii executarii silite; 2. onorariul executorului judecatoresc, stabilit potrivit legii; (...) 5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicitatii procedurii de executare silita si cu efectuarea altor acte de executare silita; 6. cheltuielile de transport; 7. alte cheltuieli prevazute de lege ori necesare desfasurarii executarii silite. Sumele datorate ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin incheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanta de executare, pe calea contestatiei la executare formulate de partea interesata si tinand seama de probele administrate de aceasta. Dispozitiile art. 451 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator, iar suspendarea executarii in privinta acestor cheltuieli de executare nu este conditionata de plata unei cautiuni.”
Sumele plătite cu titlu de onorariu pentru executorul judecătoresc reprezintă cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite și față de dispozițiile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 și cele ale Ordinului ministrului justiției nr. 2550/2006, în cazul obligațiilor având ca obiect plata unor sume de bani, onorariul executorului nu poate depăși un anumit plafon determinat potrivit acestor acte normative, raportat la cuantumul obligației de plată a cărei executare se urmărește. Se constată în cauză că executorul judecătoresc a stabilit în mod corect cuantumul onorariului său, dispozițiile art. 37 alin. 1 litera a din Legea nr. 188/2000 și cele ale Ordinului ministrului justiției nr. 2550/2006, stabilind onorariul maxim de 10% din suma urmărită ( 166,1 lei) la care a adăugat TVA de 24% (39,86 lei).
Instanța apreciază că valoarea onorariului executorului judecătoresc, chiar stabilit la nivelul maxim admis ( 166,1 lei), este proporțională cu activitatea desfășurată de executorul judecătoresc (constând în întocmirea unui număr considerabil de acte de executare, demersurile efectuate pentru identificarea terților popriți și a bunurilor debitorului) și nu este nepotrivit de mare nici raportat la suma reprezentând debitul urmărit. Executorii judecătorești sunt ținuți a respecta Ordinul nr. 2250/2006 și a stabili onorariile în limitele legale prevăzute. La onorariile astfel calculate, unii executori judecătorești au obligația calculării și reținerii TVA-ului, taxă ce este suportată potrivit Codului fiscal de destinatarul final, în cazul de față: debitorul obligat a rambursa cheltuielile de executare. Din verificarea onorariului calculat în dosarul de executare analizat, instanța constată că executorul a respectat prevederile legale, calculând onorariul în raport de valoarea urmărită, în procentul impus de Ordinul nr. 2250/2006, la acest onorariu calculând și percepând TVA-ul. În consecință, instanța apreciază că nu se impune diminuarea onorariului executorului judecătoresc.
În ceea ce privește însă suma de 1.641,40 lei - alte cheltuieli necesare executării silite, se constată că în adresa executorului judecătoresc privind defalcarea cheltuielilor necesare desfășurării executării silite (f. 32-33) executorul a precizat că aceste cheltuieli au fost stabilite în temeiul ordinului 2550/C/2006 al Ministrului Justiției. A arătat executorul că pentru fiecare act întocmit (10 acte) au fost stabilite cheltuieli de 100 lei plus TVA iar pentru fiecare dovadă de comunicare (6 comunicări) au fost stabilite cheltuieli de 50 lei plus TVA. La aceste sume se mai adaugă suma de 29,4 lei reprezentând taxele poștale.
În primul rând, instanța reține că este eronată practica executorului judecătoresc de a stabili cheltuielile pe care le implică realizarea actelor necesare executării prin raportare la ordinului 2550/C/2006, întrucât acesta stabilește onorariile minimale și maximale percepute de executori pentru serviciile prestate, nu sumele reprezentând cheltuielile necesare pentru realizarea în concret a actelor de executare. Or, în cauză executorul a stabilit deja un onorariu de 166,1 lei plus TVA pentru efectuarea executării silite în dosarul nr. 172/2014, fiind de neconceput ca acesta să mai perceapă câte un onorariu pentru fiecare act de executare realizat în dosar.
Prin urmare, reținând că, într-adevăr, în cauză au fost întocmite toate actele și au fost realizate toate notificările menționate în nota explicativă privind cheltuielile de executare, ceea ce în mod indubitabil a determinat efectuarea unor cheltuieli, astfel încât acestea cheltuieli au un caracter real, instanța apreciază însă că acestea trebuiau să reflecte doar sumele suportate în concret pentru întocmirea și comunicarea actelor de executare și nu să reprezinte o contraprestație pentru activitatea intelectuală de întocmire a lor, întrucât, pentru această activitate s-a perceput deja un onorariu.
Se constată că la dosar nu au fost depuse dovezi care să justifice cheltuielile în sumele stabilite de executor iar apreciază că în mod rezonabil întocmirea fiecărui act de executare nu putea determina cheltuieli de 100 lei și nici realizarea fiecărei proceduri de comunicare a actelor de executare nu putea genera cheltuieli de 50 lei, mai ales în condițiile în care taxele poștale nu au fost incluse în cheltuielile necesare notificărilor, ci au fost prevăzute în mod distinct.
Prin urmare, instanța, făcând aplicarea art. 669 alin. 4 C.pr.cv, va reduce cuantumul cheltuielilor necesare executării silite stabilite prin încheierea din 26.09.2014 la o sumă pe care instanța o apreciază ca corespunzând valorii obiective a cheltuielilor realizate, astfel: vor fi reduse de la 100 lei la 20 lei sumele puse în sarcina contestatorului pentru întocmirea actelor de executare menționate în nota explicativă; vor fi reduse de la 50 lei la 10 lei sumele puse în sarcina contestatorului cu titlu de cheltuieli aferente fiecărei notificări menționate în nota explicativă. La sumele astfel diminuate se va aplica TVA-u de 24 %.
În ceea ce privește suma de 29,4 lei reprezentând valoarea taxelor poștale achitate pentru expedierea notificărilor, instanța apreciază că valoarea acesteia este rezonabilă și, în consecință, urmează a fi menținută.
În final, cu referire la susținerile contestatorului privind incidența Hotărârii UNEJ nr. 19/2010 – anexa 1( prin care erau plafonate cheltuielile de executare), instanța reține că aceasta a fost abrogată ca urmare a deciziei Consiliului Concurenței 58/2012, astfel că nu își găsește aplicarea în cauză.
În concluzie, cheltuielile necesare executării silite stabilite prin încheierea din 26.09.2014 vor fi reduse de la suma de 1641,4 lei la suma de 351,8 lei compusă din: 200 lei plus 48 lei TVA cheltuieli pentru întocmirea actelor de executare; 60 lei plus 14,4 lei TVA cheltuieli aferente notificărilor; 29,4 lei taxe poștale.
Pe cale de consecință, se va dispune refacerea tuturor actelor de executare, începând cu încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare emisă la data de 26.09.2014 de B. I. F. L. în dosarul de executare nr. 172/2014, în vederea înlăturării sumei de 1.289,6 lei din cuantumul cheltuielilor de executare.
În ceea ce privește capătul de cerere privind suspendarea executării silite, instanța reține că, potrivit art. 718 alin. 1 Cod procedură civilă, până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Cum contestația la executare a fost soluționată, capătul cerere privind suspendarea executării silite apare ca rămas fără obiect, motiv pentru care va fi respins ca atare.
Cu referire la cererea de întoarcere a executării, instanța reține că din înscrisurile existente la dosar ( adresele de eliberare a sumelor consemnate prin poprire de la filele 63,47,44) reiese că din întregul debit urmărit în dosarul de executare 172/2014 a fost recuperată doar suma de 822 lei. În condițiile în care suma executată este inferioară debitului urmărit, astfel cum va fi acesta diminuat prin prezenta hotărâre, subzistă temeiul în baza căruia au fost executate sumele pentru care se solicită întoarcerea executări, astfel încât, făcând aplicarea art. 722 C.pr.c, cererea de întoarcere a executării va fi respinsă ca nefondată.
În ceea ce privește cererea contestatorului de obligarea a intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru achitată în cauză, instanța reține că partea contestatoare a achitat următoarele taxe judiciare de timbru: 134,31 lei aferentă contestării debitului reprezentând cheltuieli de executare în valoare de 1.847,36 lei (f.24); 50 lei aferentă cererii de suspendare a executării silite (f.114); 71,81 lei corespunzătoare contestației împotriva încheierii prin care au fost stabilite cheltuielile de executare suplimentare în valoare de 954,5 lei (f.134); 50 lei corespunzătoare cererii vizând întoarcerea executării (f. 134). Față de soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză, făcând aplicarea art. 453 alin. 1 rap la art. 451 alin. 1 C.pr.cv, instanța reține că partea contestatoare ar fi îndrituită să obțină doar restituirea taxei judiciare de timbru în sumă de 95,27 lei calculată la valoarea pretențiilor admise, respectiv la suma de 1289,6 lei cu care s-a dispus diminuarea cheltuielilor de executare silită. În materia contestației la executare însă, art. 45 lit. f din O.U.G. 80/2013 prevede că sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, când contestația a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă.
Prin urmare, constatând incidența art. 45 lit. f din O.U.G. 80/2013, instanța apreciază că nu poate obliga intimata să ramburseze contestatorului suma de 95,27 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru corespunzătoare contestației la executare admise, legea stabilind altă procedură de restituire a acestor cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția tardivității formulării cererii modificatoare a contestației la executare invocată din oficiu.
Respinge ca tardiv formulată contestația la executare împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare întocmită în dosarul de executare nr. 172/2014 al B. I. F. L. la data de 14.11.2014.
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul U. A., CNP_, cu domiciliul in București, sector 5, ., .,. cu intimata C. DE A. RECIPROC FAIR IFN SA, înregistrată in Registrul de Evidență al BNR sub nr._ din 08.10.2013, cu sediul procesual ales la U. și Asociații, cu sediul profesional in București, sector 6, . Business Center, nr. 1, . îndreptarea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 26.09.2014 și somației mobiliare din data de 26.09.2014 întocmite în dosarul de executare nr. 172/2014 al B. I. F. L..
Reduce cheltuielile de executare stabilite prin încheierea îndreptată de la suma de 1.847.36 lei la suma de 557,76 lei, din care suma de 205,96 lei reprezentând onorariu executor iar suma de 351, 8 lei reprezentând alte cheltuieli de executare.
În consecință, dispune refacerea tuturor actelor de executare, începând cu încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare emisă la data de 26.09.2014 de B. I. F. L. în dosarul de executare nr. 172/2014, în sensul înlăturării sumei de 1.289,6 lei din cuantumul cheltuielilor de executare.
Respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite.
Respinge ca neîntemeiată cererea vizând întoarcerea executării silite.
Respinge ca neîntemeiată cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3271/2015. Judecătoria SECTORUL 5... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3276/2015. Judecătoria... → |
|---|
