Contestaţie la executare. Sentința nr. 2452/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI

Sentința nr. 2452/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 31-03-2015 în dosarul nr. 2452/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2452

Ședința publică din data de 31 Martie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I. S.

GREFIER: R. L. A.

Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de contestatoarea T. C. R., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Direcția Regionala de Drumuri și Poduri București, având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea, lipsind intimata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței depunerea la dosar, prin serviciul registratură, a răspunsului contestatoarei la întâmpinare și a actelor de executare, după care:

Se legitimează contestatoarea cu CI . nr._, CNP_.

În temeiul art. 131 Cod procedură civilă, instanța constată competența generală, materială și teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București de a soluționa cauza, prin raportare la art. 713 alin. 1 și art. 107 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la data formulării cererii de încuviințare a executării silite și la Decizia Curții Constituționale nr. 348/2011.

Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probelor.

Contestatoarea solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, în cadrul căreia depune un set de acte la dosar.

În temeiul art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează în cauză, la solicitarea ambelor părți, administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că acestea sunt admisibile și sunt de natură să conducă la soluționarea cauzei.

Nemaifiind probe de administrat, instanța, în temeiul art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, constată încheiată cercetarea procesului și acordă cuvântul pe dezbateri asupra fondului.

Contestatoarea solicită admiterea contestației și desființarea tuturor actelor de executare întocmite de executorul judecătoresc, învederând că a luat cunoștință de procesul-verbal de contravenție în data de 2.12.2014, când a primit înștiințarea de la executorul judecătoresc.

Contestatoarea învederează, de asemenea, că a formulat și plângere contravențională, având în vedere că nu a primit acest proces-verbal de contravenție.

Totodată, contestatoarea solicită acordarea cheltuielilor de judecată.

În temeiul art. 394 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.12.2014, sub nr._, contestatoarea T. C. R. a formulat, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Direcția Regionala de Drumuri și Poduri București, contestație la executare și contestație la titlu, solicitând desființarea tuturor actelor de executare întocmite de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M.-A. Dorcimonan în dosarul de executare nr. 7845/2014, anularea încheierii de încuviințare a executării silite din data de 01.10.2014, pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._/302/2014, precum și încetarea executării silite. De asemenea, în temeiul art. 718 Cod procedură civilă, contestatoarea a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.

În motivarea cererii, contestatoarea a invocat, în esență, necomunicarea procesului verbal contravențional ce reprezintă titlu executoriu, precum și faptul că fapta contravențională pentru care a fost sancționată nu există, întrucât autoturismul proprietatea sa deținea rovinietă valabilă la data menționată în procesul-verbal de constatare a contravenției.

În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, contestatoarea a apreciat că măsura solicitată se impune a fi admisă întrucât creditorul urmăritor nu ar suferi nicio pagubă iminentă și care nu s-ar putea repara prin faptul suspendării executării, iar, pe de altă parte, viciile procedurilor de executare silită derulate în speță sunt evidente chiar și la o analiză neaprofundată a fondului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 711 – 719 Cod procedură civilă.

În dovedirea susținerilor sale, contestatoarea a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, atașând cererii de chemare în judecată, conform art. 150 Cod procedură civilă, actele de executare contestate.

Cererea a fost legal timbrată cu o taxă judiciară de timbru de 91 lei, conform chitanțelor de la filele 28-29 din dosar.

La data de 12.02.2015, intimata a formulat întâmpinare, în temeiul art. 205 Cod procedură civilă, prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca nelegală și netemeinică, cu consecința menținerii tuturor actelor și formelor de executare emise de B. C. V. și M.-A. D. și continuarea executării silite.

În motivare, intimata a arătat că emiterea și comunicarea procesul-verbal de contravenție prin care contestatoarea a fost sancționată au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001.

În ceea ce privește afirmația contestatoarei potrivit căreia la data săvârșirii faptei contravenționale aceasta ar fi deținut rovinietă valabilă, intimata a solicitat instanței să o respingă ca nefondată.

Astfel, intimata a învederat că, pentru nr. de înmatriculare_, a fost achiziționată rovinieta în data de 06.03.2010, cu perioada de valabilitate de un an, respectiv 06.03._11. P. urmare, afirmația contestatoarei prin care susține faptul că perioada de valabilitate a rovinietei achiziționate este 06.09.2010 – 05.09.2011 este total eronată și neîntemeiată.

Totodată, intimata a învederat că, în situația în care instanța de executare constata faptul că titlul executoriu nu poate fi pus în executare sau că nu ar fi valabil, nu ar fi încuviințat și ordonat punerea în executare.

Cu privire la cererea de suspendare a executării silite, intimata a apreciat că nu se impune ordonarea acestei măsuri provizorii întrucât nu este un caz grabnic și nici nu sunt lezate anumite drepturi ale contestatoarei, precum nici nu se creează o pagubă iminentă care nu se poate repara.

În drept, intimata a invocat art. 5-208 Cod procedură civilă.

La data de 10.03.2015, a fost depus la dosar răspunsul contestatoarei la întâmpinare, prin care a reiterat, în esență, aspectele susținute prin cererea de chemare în judecată.

În mod suplimentar, contestatoarea a invocat Decizia ÎCCJ nr. 6/2015, privind nulitatea procesului verbal contravențional pentru lipsa semnăturii agentului constatator.

În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost atașate la dosar, conform art. 716 alin. 2 Cod procedură civilă, copii certificate ale dosarului de executare contestat.

Analizând materialul probator administrat in cauză, instanța reține următoarele:

P. procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/24.10.2011, emis de către C. SA, contestatoarea T. C. R. a fost sancționată contravențional cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, în temeiul art. 8 alin. 1 și 2 din OG nr. 15/2002. Totodată, în sarcina acesteia s-a reținut obligația de a achita și un tarif de despăgubire, conform art. 8 alin.3 din OG nr. 15/2002, de câte 28 euro, în contul DRDP București.

Conform procesului verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare atașat la fila 66 din dosar, procesul verbal contravențional i-a fost comunicat contestatoarei prin afișare, la data de 10.11.2011.

La data de 29.09.3025, intimata - creditoare C. SA - Direcția Regionala de Drumuri și Poduri din București a depus la Biroul Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. A. D. o cerere de executare silită a contestatoarei debitoare T. C. R., în temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul verbal prezentat mai sus, pentru suma de 28 euro, reprezentând tariful de despăgubire.

P. încheierea din data de 08.09.2014, executorul judecătoresc a dispus, conform art. 664 Cod procedură civilă, înregistrarea cererii intimatei și deschiderea dosarului de executare cu nr. 7845/2014.

Ulterior, prin Încheierea Judecătoriei Sector 5 București din data de 01.10.2014, pronunțată în dosarul nr._/302/2014, a fost încuviințată executarea silită a procesului verbal indicat anterior, cu privire la care s-a reținut calitatea de titlu executoriu, conform dispozițiilor art. 665 Cod procedură civilă.

La data de 24.11.2014, executorul judecătoresc a emis în cauză o încheiere, conform art. 669 Cod procedură civilă, prin care a stabilit cheltuielile de executare la suma de 399,52 lei.

La aceeași dată, executorul judecătoresc a emis o înștiințare și o somație, prin care i-a pus în vedere contestatoarei, conform art. 666 – 667 Cod procedură civilă, să achite debitul principal de 28 euro și cheltuielile de executare de 99,52 lei, în termen de o zi. Acestea i-au fost comunicate contestatoarei, alături de titlul executoriu, de încheierea de încuviințare a executării silite și de procesul verbal privind cheltuielile de executare la data de 02.12.2014, conform dovezii de comunicare de la fila 55 din dosar.

În drept, instanța reține că dispozițiile legale care guvernează prezenta procedură a executării silite și care au fost invocate anterior, sunt cele ale Codului de procedură civilă în forma în vigoare la momentul formulării cererii de executare, înainte de modificările aduse prin Legea nr. 138/2014, conform dispozițiilor tranzitorii prevăzute de art. 25 alin. 1 Cod procedură civilă.

Conform art. 711 alin. 1 Cod procedură civilă, Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.

Art. 712 alin. 2 Cod procedură civilă prevede că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă lega nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.

În temeiul acestor texte de lege, instanța reține că, în cauză, contestatoarea poate contesta procedura de executare silită derulată împotriva sa, fără să poată invoca însă apărări de fond cu privire la titlul executoriu. Aceasta deoarece titlul executoriu este reprezentat de un proces verbal contravențional, cu privire la care OG nr. 2/2001 reglementează o cale procesuală specifică de atac, respectiv plângerea contravențională, în sensul art. 712 alin. 2 teza finală Cod procedură civilă, față de care contestarea procesului verbal și în cadrul contestației la executare devine inadmisibilă. P. urmare, instanța reține că sunt inadmisibile în cadrul prezentei proceduri și, ca atare, nu vor fi analizate, argumentele contestatoarei de nelegalitate și netemeinice a procesului verbal ce constituie titlu executoriu, respectiv deținerea unei roviniete valabile la momentul aplicării sancțiunii sau nevalabilitatea semnăturii electronice a agentului constatator.

În ceea ce privește actele de executare contestate, art. 632 Cod procedură civilă prevede că Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. În materia procesului verbal contravențional, sunt incidente dispozițiile art. 37 din OG nr. 2/2001, potrivit cu care Procesul verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. În ceea ce privește executarea unei obligații de plată a unui tarif de despăgubire, art. 42 din același act normativ prevede că În scopul executării despăgubirii stabilite pe bază de tarif, actele prevăzute la art. 39 alin. 2 se comunică și părții vătămate, care va proceda potrivit dispozițiilor legale referitoare la executarea silită a creanțelor.

Din dispozițiile art. 37 din OG nr. 2/2001 rezultă că, pentru a putea reprezenta un titlu executoriu, procesul verbal trebuie să poată fi atacat cu plângere contravențională, iar, pentru a putea fi atacat, acesta trebuie comunicat contravenientului, potrivit art. 31 alin. 1 și art. 25 alin. 1 din OG nr. 2/2001, care prevede că procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.

Constatând, așadar, că procedura comunicării procesului verbal contravențional reprezintă o problemă care poate afecta chiar natura de titlu executoriu a acestuia, instanța reține că aceasta trebuie analizată în procedura contestației la executare. P. urmare, în paragrafele următoare, instanța va analiza legalitatea procedurii de comunicare a procesului verbal.

Cu privire la legalitatea procedurii de comunicare a procesului verbal, instanța reține că, potrivit art. 26 alin. 3 din OG nr. 2/2001, deoarece procesul verbal contravențional a fost întocmit în lipsa contravenientului, acesta trebuia să îi fie comunicat în termen de cel mult o lună de la data încheierii.

Conform art. 27 din OG nr. 2/2001, comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.

Ordinea procedurilor de comunicare a procesului verbal contravențional stabilită de acest text de lege trebuie respectată de către organul constatator, modalitatea de comunicare prin afișare fiind subsidiară celei de comunicare prin poștă, cu aviz de primire, și trebuind utilizată doar în cazurile în care comunicarea prin poștă eșuează. O astfel de interpretare a textului de lege se impune, în virtutea necesității respectării cerințelor art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, materia contravențională fiind asimilată, în jurisprudența Curții Europene, materiei penale (cauza A. contra României), în cadrul căreia contravenientului trebuie să i se dea posibilitatea să cunoască efectiv actul încheiat, precum și data comunicării acestuia, pentru a-și putea formula apărările și a formula o plângere contravențională.

Această concluzie a fost reținută și de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia pronunțată pe calea recursului în interesul legii nr. 10/2013, în care a dispus că Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.

Decizia Înaltei Curți nu poate fi considerată obligatorie pentru procedura de comunicare a procesului verbal ce a fost efectuată în cauză, în virtutea principiului neretroactivității stipulat de art. 15 alin. 2 din Constituția României, fiind ulterioară acesteia. Cu toate acestea, instanța va reține argumentele de interpretare a textului de lege analizat oferite de Înalta Curte, acestea fiind pe deplin aplicabile, încă de la momentul emiterii OG nr. 2/2001.

Ca atare, instanța reține că procedura de comunicare a procesului verbal contravențional nu va putea fi considerată legal îndeplinită decât dacă a fost efectuată în ordinea impusă de art. 27 din OG nr. 2/2001.

În cauză, procesul verbal i-a fost comunicat contestatoarei doar prin afișare, conform procesului verbal de comunicare depus la dosar, fără a fi dovedită de către intimată și încercarea eșuată de a se efectua comunicarea acestuia prin poștă, cu aviz de primire. Raportat la argumentele arătate anterior, într-o astfel de ipoteză, procedura de comunicare a procesului verbal este considerată nelegal îndeplinită.

Nefiind comunicat în mod legal, conform art. 37 din OG nr. 2/2001, procesul verbal contravențional nu constituie titlu executoriu, astfel că, prin raportare la art. 632 alin.1 Cod procedură civilă, procedura de executare silită derulată în temeiul acestuia este lovită de nulitate.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 719 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va admite contestația la executare formulată de către contestatoarei T. C. R., în contradictoriu cu intimata C. - Direcția Regionala de Drumuri și Poduri București și va anula actele de executare efectuate în dosarul nr. 7845/2014 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. A. D..

Cu privire la cererea de suspendare a executării silite, instanța reține că, potrivit art. 718 alin. 1 Cod procedură civilă, Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Potrivit acestui text de lege suspendarea executării poate fi pronunțată doar până la soluționarea contestației la executare în primă instanță, hotărârea astfel pronunțată fiind executorie, potrivit art. 650 alin. 3 Cod procedură civilă. Având în vedere că, odată cu soluționarea cereri de suspendare a executării silite, va fi admisă și contestația la executare, instanța constată că prima a rămas fără obiect, astfel că urmează a fi respinsă ca atare.

În temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, deoarece intimata va pierde prezentul proces, având astfel o culpă procesuală prezumată, aceasta va fi obligată să îi achite contestatoarei suma de 91 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea T. C. R., CNP_, cu domiciliul în București, ., ., ., sector 5, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, CUI_.

Anulează actele de executare efectuate în dosarul nr. 7845/2014 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. A. D..

Respinge cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect.

Obligă intimata la plata către contestator a sumei de 91 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Executorie.

Cu apel care se depune la Judecătoria Sector 5 București în termen de 10 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31.03.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

I. S. R. L. A.

Red. Jud. I.S. / 4 ex. / 18.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 2452/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI