Evacuare. Sentința nr. 7547/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI

Sentința nr. 7547/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 21-10-2015 în dosarul nr. 7547/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI - SECȚIA a II-a CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR.7547

Ședința publică din data de 21.10.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. D.

GREFIER: A. S.

Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul P. M., în contradictoriu cu pârâtul U. (fost P.) G., având ca obiect evacuare.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, personal și asistat de avocat Balabeș C., cu împuternicire avocațială aflată la dosarul cauzei, fila 19 și pârâtul personal și asistat de apărător D. V. R., cu împuternicire avocațială aflată la dosarul cauzei, fila 15.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței atașarea la dosar, prin serviciul registratură, a unor note scrise depuse de catre pîrît.

Instanța constată cauza la termenul de administrare de probe.

La solicitarea instanței, apărătorul reclamantei depune la dosar, în ședință publică, interogatoriul formulat pentru a fi administrat pîrîtului.

Apărătorul pîrîtului arată că renunță la administrarea probei cu interogatoriul reclamantei.

Instanța procedează la administrea probei cu interogatoriul pîrîtului, formulat de către reclamantă, în conformitate cu disp.art.354 alin.1 C.p.c.

Instanța, în temeiul art. 244 alin. 1 N. C.proc.civ., declară încheiată cercetarea procesului și acordă cuvîntul în dezbateri asupra excepției inadmisbilității unită cu fondul (in ipoteza în care partile mai au de formulat concluzii suplimentare in raport cu cele sustinute la momentul la care a fost pusă în discuție această exceptie) și respectiv asupra fondului cererii.

Apărătorul reclamantei solicită instanței, pe fondul cererii, admiterea acesteia astfel cum a fost formulată și, pe cale de consecință să se dispună evacuarea pîrîtului din imobilul situat în București, sector 5, . urmînd să se constate că acesta ocupă fără drept imobilul de la pronunțarea definitivă a hotărîrii de divorț; astfel, arată că, a depus la dosar înscrisuri din cuprinsul cărora rezultă că imobilul în cauză este bun propriu al reclamantei, fiind dobandit înainte de încheierea căsătoriei prin moștenire de la defunctul său tată; de asemenea din cuprinsul actele depuse rezultă și faptul că, pîrîtul a fost somat în repetate randuri pentru a părăsi de bună voie imobilul tocmai pentru acest considerent părțile au divorțat respectiv pentru a nu mai locui împreună. Mentionează că, reclamanta este impiedicată să își exercite prerogativele dreptului de proprietate, ea fiind proprietara exclusivă asupra acestui imobil, nu are în totalitate posesia, uzul și celelalte dezmembrămite ale dreptului de proprietate; în virtutea acestor considerente solicită admiterea actiunii și evacuarea pîrîtului care nu este nici macăr tolerat in imobil ci doar un ocupant; în ceea ce priveste exceptia inadmisibilitătii arată că, sunt somațiile verbale, totul culminand cu sunarea în cursul lunii iunie la nr. de urgență 112 pentru a evacua paratul; paratului i s-a pus în vedere să plece, a fost rugat să plece, a avut cunoștință de intenția reclamantei de a-l evacua; în subsidiar, în ipoteza în care instanța apreciază că prezenta cauză nu se incadrează in dispozitiile procedurii speciale reglementată de art.1033 C.civil, întelege să invoce disp.art.555 C.civil cu privire la excercitarea prerogativelor dreptului de proprietate; solicită de asemenea să se dispună și obligarea pîrîtului la plata cheltuielilor de judecată constand în onorariu de avocat și taxa de timbru aferenta acestui proces și depune la dosar dovada achitării onorariului de avocat, respectiv chitanța nr.420/22.09.2015 și factura nr.434/22.09.2015.

Apărătorul pîrîtului arată că, în finalul pledoariei, apărătorul părții adverse a invocat un temei de drept care tine de evacuare pe procedura de drept comun astfel că, în acest context, trebuie clarificat dacă dorește să își modifice cererea de chemare în judecată întrucît se află în imposibilitatea de a-și structura apărarea pe procedura de drept comun în cadrul căreia ar fi putut să formuleze o cerere reconvențională avînd in vedere că pîrîtul are drepturi proprii, în contrapartidă cu ceea ce pretinde reclamanta.

Instanța atrage atenția apărătorului pîrîtului asupra faptului că, la momentul la care părțile au fost întrebate dacă mai au alte cereri prealabile de formulat, nu au fost formulate astfel de cereri; se reține faptul că, s-a acordat părților cuvantul asupra fondului cauzei.

Apărătorul pîrîtului apreciază că partea adversă nu poate invoca la acest moment respectivul temei de drept; depune la dosar, în ședință publică, note scrise; mentionează că, a invocat exceptia inadmisibilității avînd în vedere că, procedura aleasă de către reclamantă este una specială, abreviată, derogatorie de la procedura de drept comun în materie de evacuare; potrivit acestei proceduri, cerința esențială prevazută de disp.art.1038 C.p.c este notificarea în scris, reclamanta punandu-i în vedere paratului să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără nici un drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării; aceasta este o conditie esentială pentru admiterea unei astfel de cereri. Dispozițiile art. 1038 C.civil sunt caracterizate de formalism, fiind obligatorii și nu sunt pretabile de o interpreatare extensivă prin analogie, fiind de strictă interpretare, aceasta neputand fi compensate de o procedura de anunțare a organelor de poliție de catre parat, care au constatat anumite aspecte; nu se indeplinesc conditiile de fond pentru o actiune de evacuare în procedura abreviată; pe fondul cererii arată că, astfel cum a mentionat în cuprinsul notelor depuse la dosar, părțile se afla in continuare într-o situație patrimonială specială întrucît regimul matrimonial nu a fost lichidat; unele drepturi și obligatii ale partilor care nu au fost lichidate înainte de divort interactioneaza unele cu altele; a arătat că, pîrîtul a efectuat pe cheltuiala proprie și cu manopera proprie lucrări de renovare, de anvergură la imobil, de la temelie pana la acoperisul imobilului; din rațiuni de echitate, atat in doctrina cat și in jurisprudenta, exista anumite teorii care tine de echitate și, în esență, este o decizie de indrumare a fostului Tribunalul Suprem, urmata de jurisprudenta romana, conform căreia ar trebui să i se recunoască pîrîtului nu un drept de creanta, ci un veritabil drept de proprietate, in cota parte, conform contributiei avute; ar fi inechitabil ca, printr-o procedură care nu tine de fondul cauzei, să i se ignore dreptul de a locui în acel spatiu; dreptul de a locui in acel spatiu pana la lichidarea regimului patrimonial trebuie să fie continuat printr-o judecată pe fondul cauzei; partea pe care o reprezintă a invocat calitatea de constructor de bună-credință și subrogația legal conform dispozitiilor legale, doctrinei romane și celei europene; pentru aceste considerente solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată; în ceea ce priveste cheltuielile de judecată arată că, își rezervă dreptul de a le solicita pe cale separată.

În replică, apărătorul reclamantei arată că, constatarea unui drept de creantă pe îmbunătățiri, împotriva reclamantei nu reprezintă obiectul acestei cauze, partea adversă putînd formula cerere reconvențională sau acțiune de partaj.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.06.2015 sub nr._, reclamanta P. M. a chemat în judecată pe pârâtul U. G., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună evacuarea acestuia din imobilul situat în București, ., Sector 5, invocând lipsa dreptului pârâtului de a-l ocupa. Reclamanta a solicitat și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul începând cu data de 08.06.1996 și până la data pronunțării divorțului prin Sentința civilă nr. 3147/24.04.2015 a Judecătoriei Sectorului 5 București. Aceasta a învederat că de la încheierea căsătoriei cu pârâtul și până în prezent, cei doi au locuit în imobilul situat în București, ., Sector 5, acesta fiind proprietatea exclusivă a reclamantei, dobândit înainte de căsătorie prin moștenire de la tatăl său. Reclamanta a susținut faptul că ulterior pronunțării divorțului i-a cerut pârâtului în repetate rânduri să părăsească imobilul, acesta din urmă refuzând să se conformeze și continuând să îl ocupe, în mod abuziv, fără drept și fără permisiunea sa. De asemenea, reclamanta a arătat că în urma somațiilor repetate adresate pârâtului, acesta a recurs la acte de violență fizică și verbală.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 555 și urm. din Codul civil, precum și pe cele ale art. 1033 și urm din Codul de proc. civ.

În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile atașate cererii de chemare în judecată, în dublu exemplar și în copie certificată pentru conformitate cu originalul (Sentința civilă nr. 3147/24.04.2015 a Judecătoriei Sectorului 5 București – f.6, titlu de proprietate pentru imobilul în cauză – f.8-10, acte de stare civilă – f.7), precum și a probei cu interogatoriul pârâtului.

Acțiunea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuatum de 100 lei, potrivit art. 6 alin. 3 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum rezultă din chitanța atașată la dosarul cauzei (f.5).

La data de 10.07.2015, pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei ca inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată.

În motivarea excepției inadmisibilității, pârâtul a arătat că reclamanta nu a respectat procedura prealabilă și obligatorie a notificării prevăzută de art. 1038 Cod proc. civ, susținând faptul că solicitările verbale repetate de a părăsi imobilul, nu întrunesc condițiile de fond și formă prescrise de dispozițiile legale menționate. Pârâtul a învederat că pentru aceleași motive, se impune concluzia prematurității cererii reclamantei, dreptul acesteia de a recurge la procedura specială instituită de art. 1034- art. 1053 fiind condiționat de parcurgerea procedurii notificării, precum și de încetarea dreptului de a ocupa imobilul.

Pe fond, pârâtul a susținut că deși regimul matrimonial al comunității de bunuri a încetat, acesta nu a fost încă lichidat, aspect considerat apt a da naștere prezumției conform căreia ambele părți continuă să exercite drepturi asupra unei universalități juridice. Pârâtul a arătat că în perioada căsătoriei a efectuat lucrări de anvergură asupra respectivului imobil, având astfel un drept de creanță pentru valoarea acestora și înțelege să exercite un drept de retenție asupra părții din imobil pe care o ocupă, în condițiile art. 2495 C. civ.

În probațiune, pârâtul a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriul reclamantei și proba testimonială cu un martor.

La întâmpinare a fost anexată împuternicire avocațială (f.15).

La termenul de judecată din data de 23.09.2015, instanța a dispus unirea cu fondul a excepției inadmisibilității invocată de pârât prin întâmpinare.

La același termen de judecată, în temeiul art. 258 alin. 1 raportat la art. 255 alin. 1 din Codul de proc. civ., considerându-le admisibile potrivit legii, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și proba cu interogatoriul reclamantei și al pârâtului, respingând solicitarea părților de încuviințarea a probei testimoniale.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, prin depunerea acestora la dosarul cauzei, precum și proba cu interogatoriul pârâtului, prin consemnarea răspunsurilor acestuia în ședința din camera de consiliu din data de 21.10.2015, acestea regăsindu-se la dosarul cauzei.

Pârâtul a depus note scrise prin care a reiterat apărările din conținutul întâmpinării.

Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 24.04.2015 a fost dispusă desfacerea căsătoriei părților, prin hotărâre judecătorească, astfel cum rezultă din Sentința civilă nr. 3147/24.04.2015 a Judecătoriei Sectorului 5 București, depusă la dosarul cauzei (f.6). Ulterior acestui moment, pârâtul a continuat să locuiască în fostul domiciliu conjugal, respectiv imobilul situat în București, ., Sector 5, asupra căruia reclamanta are un drept de proprietate exclusivă, bunul fiind dobândit înainte de încheierea căsătoriei prin moștenire legală de la tatăl său, fapt atestat de înscrisul anexat în acest sens (certificat de moștenitor nr. 1480/12.10.1995 – f.8 ).

În drept, având în vedere faptul că excepția inadmisibilității cererii reclamantei a fost unită cu fondul, în temeiul art. 248 alin. 1, instanța o va soluționa cu prioritate.

În acest sens, instanța reține din conținutul cererii introductive, astfel cum a fost formulată de reclamantă, faptul că aceasta și-a manifestat opțiunea de a învesti instanța cu o cerere de evacuare întemeiată pe dispozițiile art. 1034- art. 1045 Cod proc. civ, texte ce consacră o procedură specială, abreviată și care se soluționează de urgență. Potrivit art. 1035 Cod proc. civ., această cale procedurală este facultativă în raport cu cea de drept comun, alegerea aparținând reclamantei. Sub acest aspect, instanța constată faptul că având cuvântul în cadrul dezbaterilor pe fond, reprezentantul reclamantei a invocat dispozițiile art. 555 din Codul civ. în susținerea temeiniciei cererii, însă reține că o astfel de conduită are semnificația unei modificări a cererii de chemare în judecată, care prin raportare la dispozițiile art. 204 și art. 309 Cod proc. civ., apare ca fiind tardivă. În consecință, instanța reține că dispozițiile incidente în cauză sunt cele care reglementează procedura specială de evacuare, respectiv art. 1034 și următoarele din Codul de proc. civ.

Instanța constată faptul că potrivit art. 1039 Cod proc. civ., o condiție de procedibilitate în vederea introducerii unei astfel de acțiuni este reprezentată de notificarea în scris a ocupantului, prin care să i se acorde acestuia un termen de 5 zile pentru a elibera imobilul, o astfel de operațiune fiind o aplicație specială a instituției procedurii prealabile consacrată de dispozițiile art. 193 Cod proc. civ. În urma analizării ansamblului probatoriu, instanța constată faptul că reclamanta nu a făcut dovada parcurgerii acestei proceduri obligatorii, eventuale somații verbale neîntrunind condițiile prescrise de art. 1039 Cod proc. civ. potrivit cărora notificarea respectivă trebuie să îmbrace forma scrisă. Având în vedere caracterul derogatoriu al normelor ce reglementează procedura specială de evacuare, acestea sunt de strictă interpretare, din textul citat reieșind cu claritate necesitatea formei scrise a notificării.

Având în vedere aceste considerente, instanța reține că reclamanta nu a îndeplinit o condiție de admisibilitate prevăzută de lege pentru introducerea acțiunii, motiv pentru care urmează să admită excepția inadmisibilității invocată de pârât prin întâmpinare și în consecință, va dispune respingerea cererii reclamantei ca inadmisibilă.

În privința capătului de cerere privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că potrivit art. 453 Cod proc. civ., aceasta poate fi admisă doar în ipoteza în care partea respectivă câștigă litigiul. Având în vedere că instanța urmează să repingă acțiunea ca inadmisibilă, prin urmare va dispune și respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite exceptia inadmisibilitatii

Respinge actiunea formulată de reclamanta P. M., CNP_, cu domiciliul în București, sector 5, . în contradictoriu cu pârâtul U. (fost P.) G., CNP_, cu domiciliul în București, sector 5, ., ca inadmisibilă.

Respinge cererea reclamantului de cheltuieli de judecata ca neintemeiată.

Cu apel in 30 zile de la comunicare care se va depune la Judecatoria sector 5 Bucuresti.

Pronuntata in sedinta publica azi, data de 21.10.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evacuare. Sentința nr. 7547/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI