Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 8506/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8506/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 19-11-2015 în dosarul nr. 8506/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI - SECȚIA A II A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8506
Ședința publică de la 19.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. E. S.
GREFIER: V. L. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei de minori și familie privind pe reclamanta I. M. și pe pârâtul B. O. A., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta, prin apărător ales, care depune împuternicire avocațială la dosar, și pârâtul, prin apărător ales, cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează depunerea, prin intermediul Serviciului Registratură, la data de 16.11.2015, a referatului de anchetă psihosocială, efectuat de către Primăria sectorului 4 – Serviciul Autoritate Tutelară, a răspunsului la întâmpinare, de către reclamantă, la data de 17.11.2015, a referatului de anchetă psihosocială efectuat de către Primăria Sector 5 – Serviciul Autoritate Tutelară, precum și la data de 18.11.2015, a referatului de anchetă psihosocială efectuat de către Primăria orașului B., județ Ilfov, după care:
Instanța procedează la comunicarea răspunsului la întâmpinare către pârât, prin apărător.
Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei sectorului 5 București, în raport de dispozițiile art. 114 C., acordând cuvântul asupra acesteia.
Reclamanta, prin apărător, solicită respingerea excepției invocate, apreciind că Judecătoria sectorului 5 București este competentă să soluționeze cauza. Arată că minorul nu se mai află la mamă, ci la pârât, care are domiciliul în sectorul 5. Arată că reclamanta are domiciliul legal în sectorul 4, însă în fapt locuiește în oraș B., județ Ilfov.
Pârâtul, prin apărător, solicită instanței respingerea excepției invocate, față de considerentele arătate de partea adversă, prin apărător. Totodată, arată că Judecătoria sectorului 5 este competentă să soluționeze cauza, minorul având reședința din data de 27.05.2015 la pârât, în sectorul 5.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei sectorului 5 București, invocate din oficiu.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 4 București la data de 22.12.2014, sub nr._, reclamanta I. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B. O. A. să se dispună exercitarea exclusivă a autorității părintești cu privire la minora B. A., născută la data de 04.10.2010, exclusiv de către aceasta și sistarea programului de vizitare stabilit în favoarea pârâtului.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că, prin Sentința civilă nr. 7668/25.11.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu, s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți, precum și exercitarea în comun a autorității părintești, fiind stabilită locuința minorei la mamă, iar în favoarea pârâtului un program de vizitare.
În continuare, reclamanta a învederat că, la sfârșitul lunii iulie 2013, în timp ce se pregătea să facă baie minorei, aceasta i-a oferit indicii privind comportamentul inadecvat al tatălui atunci când o spăla, împrejurări ce au fost negate de către pârât.
Ulterior, pârâtul a început să ia minora mai des, ținând-o mai multe zile consecutiv, fără voia mamei și fără să respecte programul de vizitare.
A mai precizat reclamanta că minora a fost supusă unei consultații ginecologice, din care nu au rezultat leziuni, dar și unor consultații psihologice, inclusiv la Protecția copilului, fără însă a se putea stabili dacă minora a fost supusă unor abuzuri din partea tatălui.
În luna februarie 2014, minora a reclamant din nou comportamentul inadecvat al tatălui său, iar în luna iunie 2014, după o vacanță de 3 săptămâni petrecută cu pârâtul, aceasta a susținut că a agresat-o fizic, refuzând să mai meargă la el.
Reclamanta a subliniat că pârâtul a început să devină violent din momentul în care nu l-a mai lăsat să viziteze minora ori de câte ori solicita, atitudinea acestuia creându-i copilului o stare de spaimă.
În luna octombrie 2014, minora a fost supusă din nou unei evaluări psihologice, medicul învederând faptul că este un caz de abuz din partea tatălui, reclamanta sesizând Protecția copilului Sector 4, care a refuzat efectuarea unei noi evaluări psihologice.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 106 alin. 1, art. 107 alin. 1, art. 261 alin. 2, art. 263, art. 398, art. 396, art. 505 alin. 2, art. 508 C.civ, art. 2, art. 6 lit. a, art. 16 alin. 2 din Legea nr. 272/2004.
În susținerea cererii sale, reclamanta a depus, în copie, următoarele înscrisuri: plângere penală (filele 7-13), Sentința civilă nr. 7668/25.11.2013 a Judecătoriei Cornetu (filele 14-17), certificat naștere B. A. (fila 19), raport medical (filele 20-22), evaluare psihologică (filele 23-25), sesizare DGASPC și răspunsul aferent (filele 26-28), extras portal instanță (fila 29).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 15 lit. e din OUG nr. 80/2013, potrivit chitanței de la fila 36.
La data de 02.02.2015, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București, iar pe fondul cauzei, respingerea cererii ca neîntemeiată.
În susținerea excepției, pârâtul a arătat că Judecătoria Cornetu este instanța competentă să soluționeze cauza, întrucât reclamanta împreună cu minora locuiesc în prezent în localitatea B., ultimul domiciliu comun al soților, aspect susținut de faptul că, la data de 24.01.2015, pârâtul a mers în localitatea anterior menționată să viziteze copilul, însă reclamanta nu i-a permis.
În fapt, pârâtul a susținut că reclamanta urmărește doar să îl îndepărteze de minoră, pe care nu a mai văzut-o de 4 luni de zile, dovadă fiind numeroasele plângeri formulate, dar și ordinul de protecție solicitat, ce a fost respins, deoarece nu existau probe.
A mai precizat că raportul medical din data de 25.10.2013 se afla în posesia reclamantei în cursul soluționării dosarului de divorț, însă nu a înțeles să se folosească de el în cadrul respectivului dosar, iar cel de-al doilea raport a fost obținut la aproximativ o lună de zile, fără ca reclamanta să ia măsuri în această perioadă cu privire la comportamentul său inadecvat.
Totodată, din înscrisurile medicale nu reiese cu certitudine presupusul abuz săvârșit, iar agresiunile nu sunt dovedite prin nicio altă probă.
Pârâtul a subliniat că mai are o fiică de 10 ani dintr-o căsătorie anterioară, pe care o poate vizita ori de câte ori dorește, relația cu aceasta fiind una armonioasă.
În continuare, a învederat că la data de 24.01.2015 a mers să viziteze minora, însă reclamanta a apelat la 112, susținând că are o altercație cu fostul soț, fiind sancționată pentru apelare abuzivă.
În finalul susținerilor sale, pârâtul a subliniat că nu există niciun motiv pentru a se dispune exercitarea autorității exclusiv de către mamă, copilul având nevoie de ambii părinți pentru o dezvoltare armonioasă.
În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 205 și următoarele C.civ, art. 14, art. 31 din Legea nr. 272/2004, respectiv art. 4 și art. 9 din Legea nr. 18/1990.
În susținerea cererii sale, pârâtul a depus, în copie, următoarele înscrisuri: certificat naștere B. A. (fila 55), certificat naștere B. M. A. (fila 56), certificat căsătorie (fila 57), încheiere din data de 10.11.2014 a Judecătoriei Sectorului 4 București (filele 58-59), Sentința civilă nr. 9739/11.11.2014 a Judecătoriei Sectorului 4 București (filele 60-64), Sentința civilă nr. 7668/25.11.2013 a Judecătoriei Cornetu(filele 65-70), sesizare DGASPC și răspunsul aferent (filele 76-82), plângere penală (filele 83-86), proces verbal contravenție (filele 94-95), mesaje tip sms (filele 96-157), listă cote întreținere decembrie 2014 (filele 158-159), răspuns Poliția Orașului B. (fila 160).
Prin Sentința civilă nr. 6473/19.05.2015, Judecătoria Sectorului 4 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, cererea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.10.2015, sub nr._ .
La data de 16.11.2015, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea apărărilor pârâtului ca neîntemeiate.
Reclamanta a arătat că, prin Sentința civilă nr. 7668/25.11.2013 a Tribunalului Ilfov, au fost limitate relațiile personale ale pârâtului cu minora până la întocmirea Raportului final al planului de servicii specializat, pârâtul urmând a vizita minora doar într-un loc neutru, fără să i se permită să rămână pe parcursul nopții la el.
În continuare, a învederat că pârâtul a respectat hotărârea judecătorească până în data de 24.05.2015, când pârâtul a luat minora cu mașina, iar după perioada petrecută cu tatăl său, a refuzat să se mai întoarcă la reclamantă, refuzul fiind exprimat inclusiv în prezența executorului judecătoresc.
De asemenea, a mai învederat reclamanta faptul că pârâtul este cercetat în prezent sub aspectul săvârșirii infracțiunii de viol.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 236 alin. 2, art. 263, art. 505 alin. 2, art. 508 C.civ, art. 16 alin. 2 din Legea nr. 272/2004.
La solicitarea instanței privind efectuarea anchetelor psihosociale, acestea au fost depuse la dosarul cauzei la filele 24-26.
Analizând excepția necompetenței teritoriale invocată de instanță din oficiu, se constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 4 București la data de 22.12.2014, sub nr._, reclamanta I. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B. O. A. să se dispună exercitarea exclusivă a autorității părintești cu privire la minora B. A., născută la data de 04.10.2010, exclusiv de către aceasta și sistarea programului de vizitare stabilit în favoarea pârâtului, cerere ce a fost declinată în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 și înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.10.2015.
Potrivit art. 114 alin. 1 C.pr.civ, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul Civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, criteriul pentru determinarea instanței competente fiind obiectul cererii formulate.
Față de obiectul prezentei cauze, respectiv exercitarea autorității părintești, instanța reține că autoritatea părintească, înțeleasă ca un ansamblu de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile minorului și care revin, în mod egal, ambilor părinți, reprezintă un mijloc juridic de ocrotire a minorului, ce se realizează prin intermediul părinților săi, intrând, pe cale de consecință, în sfera noțiunii de „ocrotire a persoanei fizice”, prevăzută de Titlul III, Cartea I Cod Civil.
Așadar, competența teritorială va aparține instanței în a cărei circumscripție se află domiciliul sau reședința persoanei ocrotite, respectiv a minorei B. A., fiind o competență teritorială exclusivă, de ordine publică, de la care părțile nu pot deroga, având în vedere că sunt drepturi de care acestea nu pot dispune.
De asemenea, instanța urmează să facă aplicarea dispozițiilor art. 107 alin. 2 C.pr.civ, din interpretarea cărora reiese faptul că, pentru stabilirea competenței teritoriale, prezintă interes domiciliul de la momentul sesizării instanței, fiind lipsite de relevanță orice schimbări ulterioare în acest sens.
Astfel, din rapoartele de anchetă psihosocială efectuate (filele 24-26), se constată că, până în data de 24.05.2015, minora a locuit împreună cu mama sa în orașul B., .. 45, ., nr. 33, județ Ilfov, iar începând cu acest moment și până în prezent, minora se află la domiciliul tatălui său din ., ., București.
Prin urmare, la data introducerii cererii, respectiv 22.12.2014, minora avea atât domiciliul, cât și locuința efectivă în orașul B., schimbarea ulterioară a locuinței nefiind de natură să influențeze competența instanței.
Având în vedere dispozițiile art. 106 alin. 1, art. 107 alin. 1 și 265 C.civ, coroborate cu dispozițiile art. 114 alin. 1 C.pr.civ, instanța reține că soluționarea prezentei cauze este de competența Judecătoriei Cornetu, ca instanță în a cărei circumscripție domicilia minora la data sesizării instanței.
Pentru considerentele expuse, constatând că norma de competență prevăzută la art. 114 alin. 1 C.pr.civ are un caracter absolut, imperativ, de la care părțile nu pot deroga, în temeiul art. 158 C.pr.civ. și art. 159 pct. 3 C.pr.civ, instanța urmează să admită excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București și, pe cale de consecință, să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta I. M., CNP_, cu domiciliul în București, ., ., . procesual ales în București, ., nr. 12, ., în contradictoriu cu pârâtul B. O. A., CNP_, domiciliat în București, ., ., ., sector 4, în favoarea Judecătoriei Cornetu, județul Ilfov.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 B U C U R E S T I
SECȚIA A II-A CIVILA
.. 5 sector 4
Dosar nr._
C ă t r e
JUDECATORIA CORNETU, J. ILFOV
Vă facem cunoscut că prin sentința civila nr. 8506 din data de 19.11.2015 a Judecătoriei Sectorului 5 București s-a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei privind pe reclamanta I. M. si pe pârâtul B. O. A., avand ca obiect exercitarea autorității părintești, in favoarea Judecatoriei Cornetu, județ Ilfov, sens în care vă înaintăm alăturat dosarul nostru cusut și numerotat, conținând un număr de …… file.
Dosarul are atașat dosarul Judecătoriei sectorului 4 București (122 de file).
P. GREFIER
V. E. S. V. L. D.
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 6476/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 8526/2015. Judecătoria... → |
|---|
