Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 705/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 705/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 705/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ
Sentința civilă nr. 705/2015
Ședința publică de la 27 ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. L.
GREFIER: S. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta-pârâtă M. M. în contradictoriu cu pârâtul-reclamant C. S. I., având ca obiect exercitare autoritate părintească.
La apelul făcut în ședință publică au răspuns părțile prin apărători I. C. și P. R., cu împuterniciri avocațiale la filele 2 și 31.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței depunerea la dosar, prin compartimentul registratură, a relațiilor solicitate de la Casa de Asigurări a Avocaților (09.01.2015) și a referatului de ancheta socială întocmit de reprezentanții Autorității Tutelare Sector 1 București. (26.01.2015)
Instanța procedează la legitimarea părților, reclamanta-pârâtă prezentând CI . nr._, emisă de SPCEP S5, iar pârâtul-pârât CI . nr._, emisă de DEPABD.
La interpelarea instanței, pârâtul-reclamant arată că locuiește pe raza sectorului 1.
La interpelarea instanței, reclamanta-pârâtă arată că locuiește împreună cu minorul pe raza sectorului 5.
La interpelarea instanței, părțile arată că minorul nu are pașaport.
Părțile învederează instanței că au ajuns la o înțelegere, încheind o tranzacție în acest sens pe care o depun la dosar în trei exemplare.
În fața completului de judecată, după legitimare, părțile semnează tranzacția depusă la dosar, un exemplar semnat al tranzacție fiind înmânat fiecărei părți, iar un exemplar fiind atașat la dosarul cauzei.
Apărătorii părților, având cuvântul pe rând, față de înțelegerea intervenită între părți, arată că se renunță la administrarea probei cu interogatoriul.
Instanța, față de înțelegerea intervenită între părți, constată că nu se mai impune discutarea necesității administrării probei testimoniale.
Instanța declară încheiată cercetarea procesului și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Apărătorul reclamantei-pârâte solicită pronunțarea unei hotărâri de expedient care să consfințească învoiala părților.
Apărătorul pârâtului-reclamant solicită ca, în temeiul art. 438 C.p.c., să se ia act de tranzacție.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 04.02.2014 sub nr._, reclamanta-pârâtă M. M. l-a chemat în judecată pe pârâtul-reclamant C. S. I., solicitând instanței să dispună exercitarea autorității părintești în comun cu privire la minora Căli Sophie, ns. la 30.04.2012, stabilirea locuinței minorei la domiciliul său și obligarea pârâtului-reclamant la plata în favoarea minorei a unei pensii de întreținere; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta-pârâtă a arătat că din relația cu pârâtul-reclamant a rezultat minora, a cărei paternitate a fost recunoscută. A mai arătat că conviețuirea părților a încetat în perioada de sarcină, iar pârâtul-reclamant s-a implicat sporadic în viața copilului, la insistențele sale.
În drept, au fost invocate disp. art. 505 al. 2, 496 al. 3, 499 al. 1 și 4, 529, 530 al. 3 C.civ.
La data de 20.05.2014, pârâtul-reclamant a depus la dosar întâmpinare, arătând că este de acord cu solicitările reclamantei-pârâte în ceea ce o privește pe minoră, cu mențiunea stabilirii unei pensii de întreținere de la data pronunțării hotărârii și în funcție de venitul minim pe economie și solicitând înlăturarea solicitării de obligare la plata cheltuielilor de judecată față de poziția sa procesuală și cerere reconvențională, solicitând încuviințarea păstrării legăturilor personale cu minora, propunând un program de vizitare și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de acordul reclamantei-pârâte privind posibilitatea de a pleca cu minora în afara granițelor țării, cu obligativitatea reclamantei-pârâte de a întocmi formalitățile și de a obține pașaport pe numele copilului.
În motivarea întâmpinării și cererii reconvenționale, pârâtul-reclamant a arătat că, deși despărțirea părților a intervenit anterior nașterii copilului, a manifestat interes, responsabilitate și afecțiune față de fiica sa. A mai arătat că în ultimele 6 luni nu a realizat profit.
În drept, au fost invocate disp. art. 205, 209 și urm. C.p.c., art. 401 pct. 2 C.civ., disp. Legii nr. 272/2004, art. 8 din CEDO.
La data de 08.09.2014, reclamanta-pârâtă a depus la dosar răspuns la întâmpinare, arătând că este de acord ca pârâtul-reclamant să fie obligat de la data pronunțării hotărârii la plata pensiei de întreținere al cărei nivel să se mențină la 800 lei lunar, totodată solicitând respingerea cererii de calculare a pensiei de întreținere în raport de venitul minim pe economie și întâmpinare la cererea reconvențională, arătând că a încurajat păstrarea legăturilor personale tată-fiică, însă a apreciat că programul de vizitare propus de pârâtul-reclamant este excesiv în raport de vârsta copilului și starea sa de sănătate și invocând excepția lipsei de interes în ceea ce privește solicitarea de suplinire a consimțământului mamei la deplasarea copilului în străinătate.
În drept, au fost invocate disp. art. 201 al. 2 și 209 al. 5 C.p.c.
În ședința publică de la 16.12.2014, s-a dispus unirea excepției lipsei de interes invocată de reclamanta-pârâtă cu privire la solicitarea pârâtului-reclamant de suplinire a consimțământului mamei la deplasarea copilului în străinătate.
S-a administrat pentru părți proba cu înscrisurile de la dosar.
Au fost înaintate la dosar referatele de anchetă socială întocmite de reprezentanții Autorității Tutelare Sector 5 București și ai Autorității Tutelare Sector 1 București.
A fost transmisă la dosar adresa nr. 13/06.01.2015 emisă de Casa de Asigurări a Avocaților cu privire la veniturile pârâtului-reclamant.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Minora minora C. SOPHIE, născută la data de 30 aprilie 2012, a rezultat din relația părților din afara căsătoriei, având ca mamă pe reclamanta M. M. și ca tată pe pârâtul C. S. I..
În cauză, părțile au ajuns la o învoială bine conturată cu privire la modalitatea de exercitare a autorității părintești, la domiciliul minorei, contribuțiile de întreținere și păstrarea legăturilor personale, astfel că instanța va verifica dacă aceasta respectă intersul superior al minorei, după cum acesta este relevat de principiile generale privind ocrotirea minorilor, conturate de Legea nr.272/2004 și Noul Cod Civil, precum și de situația de fapt a copilului.
În prezent, potrivit susținerilor părților și rezultatelor anchetei psihosociale, minora, în vârstă de 2 ani, se află în îngrijirea mamei, împreună cu care locuiește, tatăl contribuind la creșterea și îngrijirea copilului.
Față de cele expuse, instanța, în temeiul art.397 C.civ., va lua act de învoiala părților în sensul exercitării autorității părintești în privința minorei de către ambii părinți, această modalitate de realizare a ansamblului de drepturi și îndatoriri ale părinților față de copiii lor minori constituind regula în materia autorității părintești. În acest mod, minora se va bucura de suportul ambilor părinți, chiar dacă aceștia s-au separat, legiuitorul instituind posibilitatea exercitării autorității părintești comune în scopul promovării și protejării unei bune dezvoltări a copilului, prin luarea în comun a deciziilor importante, cum sunt cele referitoare la educație, la tratament medical, la reședința minorei, la administrarea bunurilor sale etc. Numai astfel minora va avea parte în viața sa și de prezența efectivă a celuilalt părinte – alături de care nu locuiește – cu consecința asigurării echilibrului emoțional și afectiv de care are nevoie orice copil, înlăturându-se și riscul înstrăinării acestuia de tatăl său.
De asemenea, instanța, în temeiul art.400 C.civ., va încuviința învoiala părților privind stabilirea locuinței minorei la domiciliul mamei.
Cu privire la contribuția părților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copilului, instanța reține că potrivit art.483 alin.3 C.civ. ambii părinți răspund pentru creșterea copiilor lor minori, iar potrivit art.499 alin.1 C.civ., tatăl și mama sunt obligați în solidar să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională. De asemenea, conform art.525 alin.1 C.civ., minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri. Se mai rețin în cauză dispozițiile art.527 C.civ., potrivit cărora poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace, precum și dispozițiile art.529 alin.1 C.civ., conform cărora întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere li cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Constatând că prevederile art. 529 alin.2 au fost respectate prin învoiala părților instanța urmează a o încuviința și sub acest aspect, apreciind că interesul minorei a fost avut în vedere de către părinți, care vor contribui în mod egal în natură la cheltuielile de creștere și educare a minorei.
Conform art.401 C.civ., părintele separat de copilul său are dreptul de a avea legături personale cu acesta, în caz de neînțelegere între părinți instanța de tutelă hotărând cu privire la modalitate de exercitare a acestui drept.
Astfel, conform art.17 din Legea nr.272/2004 (privind protecția și promovarea drepturilor copilului), copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament. În sensul legii relațiile personale se pot realiza prin: a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relații personale cu copilul; b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia; c) găzduirea copilului pe perioadă determinată de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuiește în mod obișnuit; d) corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul; e) transmiterea de informații copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a menține relații personale cu copilul; f) transmiterea de informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul (art.18 alin.1).
Se mai rețin prevederile art.19 din același act normativ, conform cărora copilul care a fost separat de ambii părinți sau de unul dintre aceștia printr-o măsură dispusă în condițiile legii are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului. Instanța judecătorească, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, dacă există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului.
Instanța are în vedere, pentru a stabili în concret un program de vizitare, interesul superior al copilului, potrivit dispozițiilor art.2 alin.4 din Legea nr.272/2004, conform căruia principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Acest interes impune ca minorul să fie crescut de ambii părinți și de a se bucura de prezența acestora cât mai mult timp posibil, în vederea asigurării unui echilibru psihic și emoțional, fiind necesară în viața copilului și prezența semnificativă a tatălui.
În același timp, instanța trebuie să țină seama de reglementarea dreptului la viața de familie, conform art.8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, jurisprudența europeană reținând că legăturile personale dintre părinte și copil reprezintă un element fundamental al vieții de familie, chiar dacă relația dintre părinți nu mai există, iar măsurile interne, inclusiv hotărârile instanței, care ar împiedica o astfel de relație constituie o ingerință în dreptul la viața familială.
În concret, instanța reține că părțile și-au exprimat acordul pentru ca tatăl și minora să aibă legături personale în anumite condiții, astfel că urmează a stabili dacă învoiala acestora satisface interesul superior al minorei.
Așadar, față de situația de fapt, ținând seama de vârsta minorei, de aproximativ 2 ani, care permite separări pe durate scurte de mamă, dar și de distanța relativ mică între reședințele părților din cauză, instanța apreciază că interesul minorei a fost respectat prin învoiala părților și va încuviința ca tatăl să aibă legături personale cu minora conform acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Ia act de tranzacția încheiată între părți – reclamanta-pârâtă M. M. (CNP_), cu domiciliul procesual ales la CA „N. I.” în București, sector 3, ., .-reclamant C. I. S. (CNP_), cu domiciliul procesual ales la CA „P. R. A.” în jud. Ilfov, Voluntari, P., . nr. 44C, vila 24 - cu privire la modul de exercitare a drepturilor și obligațiilor părintești asupra minorei C. Sophie, ns. la 30.04.2012: „Subsemnații: M. M., CNP –_, domiciliată în București, ., ., în calitate de reclamantă în dosarul nr._ al Judecătoriei Sector 5 și C. I.-S., CNP -_, domiciliat în București, .. 10-14, ., sector 1, în calitate de pârât în dosarul sus menționat, înțelegem să încheiem prezenta TRANZACȚIE pentru soluționarea capetelor de cerere care fac obiectul acțiunii judecătorești promovate de M. M. privind modalitatea de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței minorei și obligațiile tatălui privind întreținerea minorei, toate aceste aspecte referindu-se la fiica noastră, minora C. SOPHIE, după cum urmează: 1. Noi, M. M. și C. S. I., declarăm că suntem de acord cu exercitarea în comun a autorității părintești privind pe minora C. SOPHIE, născută la data de 30 aprilie 2012 și rezultată din conviețuirea noastră; 2. Noi, M. M. și C. S. I., declarăm că suntem de acord cu stabilirea locuinței sus numitei minore la domiciliul mamei sale sus indicat. Eu, M. M. mă oblig ca în situația schimbării domiciliului meu să informez imediat pe tatăl minorei în legătură cu această împrejurare. 3. Părțile semnatare ale prezentei Tranzacții declară că sunt de acord ca pârâtul să-și îndeplinească obligația privind contribuția la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a fiicei sale minore, C. Sophie, prin plata unei pensii de întreținere. Părțile au convenit ca pentru această etapă, cuantumul pensiei de întreținere să fie de 1.000 (unamie) lei, pensia de întreținere având această valoare urmând să fie achiată începând cu luna FEBRUARIE 2015. 4. Eu, C. S. I., mă oblig să achit pensia de întreținere sus arătată, in primele 5 zile ale fiecărei lunii, prin transferarea sumei de 1.000 lei în contul bancar nr. RO 20RNCB_0001, deschis la banca BCR I., având ca titular pe reclamnata M. M.. 5. Noi, M. M. și C. S. I., am stabilit programul prin care tatăl minorei să păstreze legăturile persoanale cu aceasta, după următorul program: -tatăl va putea lua minora din domiciliul mamei sale în prima și a treia săptămână la lunii, de vineri ora 16.00 până duminică ora 16.00; - tatăl va putea, într-una dintre zilele celei de a doua și a patra săptămâni din lună – zi care va fi stabilita punctual de către părți - lua minora de la creșa și să o conducă la domiciliul mamei; - în perioada sărbătorilor de iarnă, minora va petreze 3 zile cu tatăl în timpul sărbătorilor Crăciunului (în anii pari) și 3 zile în care să fie cuprinsă și petrecerea de Anul Nou (în anii pari); - in perioada sărbători Paștelui, minora va petrece 3 zile cuprinzănd prima și a două zi de paste (în anii pari) și și 3 zile cuprinzând și a treia zi de paste (în anii impari); - minora va petrece cu tatăl său două săptămâni în timpul concediului de vară, de regulă în luna august. Părțile declară că acest program este unul minimal și că prin acordul părților, pârâtul va mai putea avea legături personale cu minora și în alte situații. 6. Noi, M. M. și C. S. I., ne exprimăm acordul reciproc pentru ca, în situația în care oricare dintre noi dorește să se deplaseze în străinătate, să poată face aceasta și împreună cu fiica noastră, minora C. SOPHIE, născută la data de 30 aprilie 2012, CNP –_. Prezentul acord este valabil până la data de 30.04.2018, putând fi prelungit ulterior. Am formulat acest acord pentru a fi utilizat la nevoie la organele de control ale frontierei de stat. 7. Eu, C. S. I., mă oblig că în termen de 30 zile de la semnarea prezentei tranzacții să achit d-nei M. M. suma de 1.000 (unamie) lei reprezentând cheltuielile de judecată ocazionate de promovarea de către aceasta a acțiunii din dosarul sus menționat. Prezenta tranzacție a fost redactată în trei exemplare, câte unul pentru fiecare parte semnatară și unul pentru instanța de judecată, la București, astăzi, 27 ianuarie 2015, fiind semnată în fața instanței de judecată. M. M. semnătură indescifrabilă C. S. I. semnătură indescifrabilă”.
Executorie.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.01.2015 .
PREȘEDINTE, GREFIER,
LM 01.04. 2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 460/2015. Judecătoria... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 2256/2015.... → |
|---|
