Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 9210/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9210/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 15-12-2015 în dosarul nr. 9210/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9210
Ședința publică de la 15 decembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R. S. L.
GREFIER: I. I.
Pe rol se află soluționarea cauzei de minori și familie privind pe reclamanta M. G. M. și pe pârâta M. I., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta, personal și asistată de apărător, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, precum și pârâta, prin apărător, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează depunerea referatului de anchetă psihosocială efectuată la domiciliul reclamantei lipsa referatului de la domiciliul pârâtei, după care:
Instanța procedează la legitimarea reclamantei, identificată cu CI . nr._, CNP_.
Reclamanta, personal, învederează că minorul se află la soacra sa, pârâta din prezenta cauză, la domiciliul acesteia din satul Crețești, ., de un an de zile. Arată că ultima locuință comună cu soțul a fost in . locuit din ianuarie 2014, dată de la care minorul se află la locuința din satul Crețești.
Pârâta, prin apărător, solicită acordarea unui termen pentru pregătirea apărării, învederând că a fost angajat apărătorul cu o zi înaintea termenului acordat, precum și acordarea unui termen pentru citarea Autorității Tutelare Sector 5, având in vedere că in cauză se analizează interesul minorului. Depune la dosar întâmpinare și invocă excepția necompetenței teritoriale.
Instanța acordă cuvântul asupra cererii de amânare a cauzei pentru pregătirea apărării, formulată de pârâtă, prin apărător.
Reclamanta, prin apărător, in raport de obiectul cauzei, respectiv ordonanță președințială, ce vizează măsuri urgente, se opune cererii de amânare, apreciind că pârâta a avut timp pentru pregătirea apărării.
Instanța, în raport de dispozițiile art. 222 alin 1 C.pr.civ. respinge cererea de amânare a cauzei formulată de pârâtă, prin apărător, având in vedere caracterul urgent al cererii și față de împrejurarea că partea a fost citată in termenul legal, respectiv cu 5 zile înaintea termenului acordat.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției necompetenței teritoriale, invocată de pârâtă.
Pârâta, prin apărător, solicită admiterea excepției, apreciind că față de obiectul cererii, competența respectiv înapoiere minor, competența aparține instanței competente să soluționeze cererea de divorț. Or, ultima locuință comună a soților, astfel cum a declarat reclamanta, a fost in ., jud. Ilfov.
Reclamanta, prin apărător, solicită admiterea excepției necompetenței teritoriale.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 02.12.2015, reclamanta M. G. M., in contradictoriu cu pârâta M. I., a solicitat înapoierea minorului M. Nicolas D., născut la data de 30.09.2013, prin hotărâre executorie, dată in camera de consiliu, fără somație și fără trecerea vreunui termen, în vederea ocrotirii drepturilor minorului și in scopul interesului superior al acestuia.
În motivarea in fapt a cererii, reclamanta a arătat că din căsătoria cu M. M. a rezultat minorul M. Nicolas D., născut la data de 30.09.2013. Pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București a fost înregistrată cererea de divorț, sub nr._/302/2015, fiind solicitată desfacerea căsătoriei prin divorț, stabilirea domiciliului minorului la mamă, in calitate de unic părinte capabil să se ocupe de creșterea, îngrijirea și educarea copilului, cel puțin cât subzistă starea privativă de libertate a pârâtului.
A învederat reclamanta că după introducerea cererii de divorț, reclamanta a intenționat să iși ia fiul din domiciliul pârâtei, însă i-a fost interzis de către pârâtă.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 996 – 1001 C.pr.civ, art. 495, art. 496 alin 1, art. 263 alin 1, art. 262 alin 1, art. 487-488 C.civ.
Au fost atașate acțiunii, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, certificatul de căsătorie al reclamantei ( f. 4), certificatul de naștere al minorului M. Nicolas D. ( f. 5), cartea de identitate a reclamantei ( f. 6), cartea de identitate a numitului M. M. (f. 7).
A fost atașat la dosar referatul de anchetă psihosocială efectuată la domiciliul reclamantei (f. 16-17).
Prin întâmpinarea depusă la termenul de judecată din data de 15.12.2015, pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București, față de dispozițiile art. 997 C.pr.civ.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței teritoriale, instanța reține următoarele:
Obiectul prezentei cauze este constituit de solicitarea reclamantei de înapoiere a minorului de la o persoană care îl deține fără drept.
Conform art. 998 C. cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
Potrivit dispozițiilor art.114 C., dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are reședința persoana ocrotită.
Această prevedere are caracter de normă specială față de dispozițiile art. 107 NCpc. care prevăd că cererea se face la instanța domiciliului pârâtului și se aplică în cauză, dat fiind obiectul cererii referitor la modalitatea de exercitare a drepturilor părintești. Or, potrivit art.106 cod civil ocrotirea minorului se face prin părinți sau alte modalități prevăzute de lege, astfel că și înapoierea minorului constituie o formă de ocrotire, atrăgând aplicabilitatea art.114 NCpc.
Competența teritorială stabilită astfel este, în cazul proceselor referitoare la persoane, exclusivă și absolută, astfel cum reiese din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art.126 NCpc, în sensul că părțile pot conveni ca pricinile referitoare la bunuri să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, au competența teritorială. Astfel, dacă în materia cererilor patrimoniale părțile pot deroga de la competența teritorială prevăzută de legea procesuală, în materia cererilor privitoare la persoane competența este obligatorie, dat fiind că drepturile părintești nu sunt drepturi de care părțile pot dispune liber.
De asemenea, potrivit art. 129 pct.3 C.., necompetența este de ordine publică atunci când pricina este de competența unei instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura, excepția necompetenței putând fi invocată în acest caz chiar de instanță din oficiu.
În cauză, reclamanta a arătat că minorul se află în . încă din anul 2014, unde a locuit împreună cu părinții săi iar din luna octombrie 2015 locuiește doar cu bunica paternă.
Întrucât, astfel cum reiese din susținerile părților, minorul nu locuiește în mod stabil în Sectorul 5, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și va declina competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, în a cărei rază teritorială își avea reședința stabilă persoana ocrotită –minorul - la momentul introducerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale invocată de către pârâtă.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta M. G. M., CNP_, cu domiciliul in București, .. 14A, sectorul 5 în contradictoriu cu pârâta M. I., CNP_, cu domiciliul in București, ., ..A, ., cu domiciliul ales la av.P. M., în București, ., ., ., în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.12.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. S. L. I. I.
Red. L.R./Tehnored. II
4 ex/17.12.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 8011/2015. Judecătoria... | Ordin de protecţie. Sentința nr. 9227/2015. Judecătoria... → |
|---|
