Pretenţii. Sentința nr. 2362/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2362/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 2362/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2362
Ședința publică din data de 25.03.2015.
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – M. A. T.
GREFIER – C. S.-M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta ADMINISTRAȚIA F. IMOBILIAR și pe pârâții V. C. M., V. V. M. și V. V., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde reclamanta prin consilier juridic cu împuternicire avocațială aflată la dosarul cauzei la fila nr. 1 lipsind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că nu a fost îndeplinită obligația stabilită în sarcina reclamantei prin încheierea de ședință din data de 11.02.2015.
Reclamanta prin consilier juridic depune la dosarul cauzei cerere precizatoare a primului capăt de cerere, însoțită de extras de cont, arătând faptul că se modifică cuantumul pretențiilor, însă perioada a rămas aceeași; suma de 1000 lei, indicată inițial, nu era susținută de înscrisuri contabile.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 204 alin. 2 pct. 2 N.C.proc.civ., ia act de majorarea cuantumului obiectului primului capăt de cerere, conform cererii precizatoare depusă de către reclamantă (fila nr. 48).
Instanța, în temeiul art. 244 alin. 1 N. C.proc.civ., declară încheiată cercetarea procesului și acordă cuvântul părții în dezbateri asupra fondului cauzei.
Reclamanta prin consilier juridic solicită admiterea acțiunii astfel cum aceasta a fost precizată.
Instanța, în temeiul art. 394 alin. 1 N.C.proc.civ. declară închise dezbaterile în fond și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.10.2014, sub nr._, reclamanta ADMINISTRAȚIA F. IMOBILIAR a chemat în judecată pe pârâții V. C. M., V. V. M. și V. V., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei V. V. la plata sumei de 1000 lei, reprezentând contravaloarea chiriei și a majorărilor aferente perioadei 1.03._11 inclusiv și obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 1342,07 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință și majorările aferente perioadei 29.11._13 inclusiv sau, în subsidiar, contravaloarea lipsei de folosință plus dobânda legală începând cu data de 29.11.2011 și până la data plății efective.
În motivarea acțiunii s-a arătat că în fapt, apartamentul nr. 56 situat în București, ., ., . a fost închiriat către V. V. prin contractul de închiriere nr. 202/7.06.1999, însă, prin sentința civilă nr. 9306/28.11.2011 pronunțată de către Judecătoria sectorului 5 București în cadrul dosarului nr._, definitivă și irevocabilă, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere.
. administratoare a apartamentului) a formulat o acțiune judiciară ce a făcut obiectul dosarului nr._/302/2011, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 2509/23.03.2012, prin care s-a dispus evacuarea pârâților. Această sentință a fost adusă la îndeplinire în cadrul dosarului de executare silită nr. 373/B/2012 al B. „M. B. și M. A. M.”, pârâții fiind evacuați la data de 3.10.2012.
Întrucât pârâții nu au înțeles să evacueze imobilul în discuție de bunăvoie și au continuat să se folosească de acesta până la data de 3.10.2012 (data evacuării), reclamanta a apreciat că pretențiile sale aferente perioadei ulterioare rezilierii contractului de închiriere și până la evacuarea efectivă a pârâților au caracterul de lipsă de folosință datorită lipsei titlului locativ al acestora, cuantumul lipsei de folosință fiind calculat prin raportare la cuantumul chiriei pe care statul ar fi încasat-o dacă pârâții nu ar fi ocupat acest imobil.
În ce privește primul capăt de cerere, s-a arătat faptul că suma solicitată cu titlu de chirie provine din perioada în care contractul de închiriere nu fusese reziliat, respectiv până la data de 28.11.2011, obligația de plată a chiriei revenindu-i pârâtei V. V. având în vedere faptul că aceasta a fost titulara contractului de închiriere.
Cu privire la cuantumul majorărilor de întârziere aferente lipsei de folosință, s-a arătat faptul că acestea sunt datorate în baza art. 124 ind. 1 alin. 2 din OG nr. 92/2003 (Codul de procedură fiscală), conform căruia în cazul creanțelor fiscale datorate bugetelor locale, majorările de întârziere sunt în cuantum de 2% din suma datorată.
În subsidiar, s-a solicitat obligarea pârâților la plata dobânzii legale începând cu data de 29.11.2011 și până la data plății efective a sumei ce reprezintă lipsa de folosință, cu mențiunea că pârâții sunt de drept în întârziere întrucât în materia răspunderii civile delictuale, aplicabilă în cauză, nu este necesară o punere prealabilă în întârziere..
S-a menționat de către reclamantă și faptul că, prin Protocolul de predare-primire a activității de administrare a fondului imobiliar, încheiat între Administrația F. Imobiliar și . data de 30.12.2011, toată activitatea de administrare a fondului locativ ce a fost exercitată de . fost transferată instituției reclamante.
În drept cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1831 alin. 1 și art. 1832 coroborate cu art. 563 alin. 1 N.C.civ., art. 194 și urm. și art. 223 N.C.proc.civ.
În susținerea cererii au fost depuse următoarele înscrisuri în copie: extras de cont nr._/25.10.2013, somație nr._/26.09.2012, dovadă comunicare – fila nr. 7, adresa nr._/17.08.2012, fișă de calcul – fila nr. 9, sentința civilă nr. 9306/28.11.2011 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București în cadrul dosarului nr._, act de identitate al pârâtei V. V., act de identitate al pârâtei V. C.-M., act de identitate al pârâtului V. V.-M. și proces-verbal din data de 30.10.2012 în dosarul execuțional nr. 373/B/2012.
Prin Serviciul Registratură, pârâții au depus la dosarul cauzei întâmpinare, la data de 05.11.2014, prin care au solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinare s-a arătat că pârâții au primit în folosință apartamentul nr. 56, situat în București, ., ., ., ca urmare a faptului că le-a fost demolată casa înainte de 1989 și au locuit în acel apartament până în data de 28.11.2011.
Pârâții au menționat și faptul că sunt persoane care dețin certificate de handicap și nu și-au putut asigura apărarea în procesul inițiat de . pentru care au pierdut apartamentul, însă au achitat toată datoria. Singurele venituri ale pârâților sunt pensiile de handicap de aproximativ 300 lei, 400 lei și respectiv 500 lei, din care le este poprită suma de 500 lei.
De asemenea, pârâții au arătat faptul că V. V. și V. C. nu au locuit niciodată în apartamentul nr. 56, întrucât au locuit la bunica lor care i-a crescut, la aceeași adresă însă la apartamentul nr. 51.
Pârâții au apreciat că nu datorează suma solicitată întrucât în perioada 29.11._13 nu aveau contract de închiriere, motiv pentru care au fost evacuați.
S-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin contractul nr. 202/7.06.1999, reclamanta a închiriat pârâtei V. V. apartamentul nr. 56 din blocul 53 A situat în București, Sector 5, ., în schimbul unei chirii lunare în valoare de 82,27 de lei.
Prin Sentința civilă nr. 9306/28.11.2011 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 5 București, în cadrul dosarului nr._, definitivă și irevocabilă, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere și evacuarea pârâților din imobilul susmenționat.
La data de 30.12.2012 sentința susmenționată a fost executată silit în cadrul dosarului nr. 373/B/2012 al B. „M. B. și M. A. M.”. În acest sens, în cuprinsul procesului-verbal încheiat la data de 30.10.2012, s-a consemnat că, cu ocazia evacuării, în imobil a fost identificat pârâtul V. V. M. care nu s-a opus executării, ridicându-și toate bunurile mobile ce îi aparțineau.
Față de dispozițiile art. 1429. 2 din Codul civil de la 1864, coroborat cu art. 969 din cuprinsul aceluiași act normativ, instanța constată că până la data rezilierii pârâta datorează reclamantei contravaloarea chiriei, în valoare totală de 732,2 lei. Observând că parata nu a dovedit îndeplinirea acestei obligatii de plată, deși conform art. 1169 C.civ si art. 10 alin. 1 C.p.civ ii incumba sarcina acestei probe, instanța apreciază întemeiate aceste pretenții ale reclamantei. Întemeiate sunt și solicitările reclamantei legate de obligarea pârâtei V. V. la plata penalităților de întârziere (732,2 lei, potrivit modului de calcul detaliat la filele nr.49-50 de la dosarul cauzei) aferente debitului anterior menționat. Astfel, în cuprinsul contractului de închiriere s-a stipulat clauza penală potrivit căreia neplata la termen a chiriei atrage o penalizare asupra sumei datorate de 0,5% pentru fiecare zi de intarziere, ceea ce legitimează pretențiile reclamantei potrivit art. 1069 alin 1 din Codul civil de la 1864.
În privința celui de-al doilea capăt de cerere, instanța constată că reclamanta nu a probat fapta ilicită a pârâtelor V. V. și V. C. M. constând în folosința imobilului în cauză, ulterior datei de 28.11.2011, cu toate că sarcina probei în acest sens îi incumba, conform art. 10 alin 1 din Codul civil de la 1864. În lipsa probării faptei ilicite a celor două pârâte (temeiul angajării răspunderii civile delictuale, potrivit art. 1349 din Codul civil de la 2009), instanța constată că sunt neîntemeiate pretențiile reclamantei formulate în contradictoriu cu acestea în cadrul celui de-al doilea petit.
Nu aceeași este situația în ceea ce-l privește pe pârâtul V. V. M.. Astfel după cum rezultă din cuprinsul procesului- verbal încheiat la data de 30.10.2012 în cadrul dosarului nr. 373/B/2012 al B. „M. B. și M. A. M., la momentul evacuării, în imobil a fost identificat pârâtul V. V. M. care și-a ridicat toate bunurile mobile ce îi aparțineau. Resiese astfel că, pârâtul nu a executat voluntar sentința civilă nr. 9306/28.11.2011 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 5 folosind imobilul în intervalul 29.11._12. Stăpânirea imobilului de către pârât în acest interval a fost realizată, fără titlu, prejudiciind-o pe reclamantă care, astfel, a fost lipsită, nelegal, de folosința bunului. Se impune, așadar, în conformitate cu prevederile art. 1349 din Codul civil de la 2009, obligarea pârâtului la plata către reclamantă a contravalorii lipsei de folosință a imobilului în intervalul 29.11._12, în cuantum total de 907,8 lei (calculul a fost efectuat prin raportare la contravaloarea chiriei lunare, stabilite, potrivit H.G. nr.310/2007 la nivelul sumei de 82,27 de lei; calculul prezentat de reclamantă în extrasul de la filele nr.4-5 a fost realizat, în parte, eronat în sensul că, aferent lunii noiembrie au fost imputate o lună și o zi în plus).
În ceea ce privește majorările de întârziere stabilite de Codul de procedură fiscală, instanța constată că dispozițiile art. 124 indice 1 alin 2 din O.G. nr.92/2003 nu sunt incidente în speță, întrucât privesc majorările care se aplică creanțelor bugetare, în condițiile Codului de procedură fiscală, or contravaloarea lipsei de folosință izvorâtă din angajarea unui raport de răspundere civilă delictuală nu reprezintă creanță bugetară, în accepțiunea art.1 din Cod procedura fiscală.
Prin raportare însă la prevederile coroborate ale art. 1381 alin 2 și 1535 alin 1 din Codul civil de la 2009, instanța îl va obliga pe pârâtul V. V. M. să plătească reclamantei și contravaloarea dobânzii legale aplicate astfel: asupra sumei de 5,48 de lei începând cu data de 30.11.2011 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 31.12.2011 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 31.01.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 28.02.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 31.03.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 30.04.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 31.05.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 30.06.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 31.07.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 31.08.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 30.09.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 31.10.2012 și până la data plății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de către reclamanta ADMINISTRAȚIA F. IMOBILIAR, C._, cont bancar RO03 TREZ 7035 026X XX00 0135, deschis la Trezorerie sectorului 3, cu sediul în București, .. 16, sector 3, în contradictoriu cu pârâții V. V., CNP_ și V. V. M., CNP_, ambii cu domiciliul în București, ., ., . și locuința în fapt în București, ., ., ., sector 5, în parte.
Obligă pârâta V. V. să plătească reclamantei suma de 1464,4 lei, reprezentând contravaloarea chiriei și a penalităților aferente perioadei 01.03._11, inclusiv.
Obligă pârâtul V. V. M. să plătească reclamantei suma de 907,8 lei (reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului în intervalul 29.11._12), precum și contravaloarea dobânzii legale aplicate astfel: asupra sumei de 5,48 de lei începând cu data de 30.11.2011 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 31.12.2011 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 31.01.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 28.02.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 31.03.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 30.04.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 31.05.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 30.06.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 31.07.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 31.08.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 30.09.2012 și până la data plății, asupra sumei de 82,27 de lei începând cu data de 31.10.2012 și până la data plății.
Respinge restul pretențiilor formulate în contradictoriu cu pârâții V. V. și V. V. M., ca neîntemeiate.
Respinge acțiunea formulată către reclamanta ADMINISTRAȚIA F. IMOBILIAR, în contradictoriu cu pârâta V. C. M., CNP_, cu domiciliul în București, ., ., ., sector 5 și locuința în fapt în București, ., ., ., sector 5, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2428/2015. Judecătoria SECTORUL 5... | Pretenţii. Sentința nr. 2398/2015. Judecătoria SECTORUL 5... → |
|---|
