Revendicare imobiliară. Sentința nr. 2033/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI

Sentința nr. 2033/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 12-03-2015 în dosarul nr. 2033/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI

București, Sector 4, Splaiul Independenței nr. 5

SECȚIA CIVILĂ

Dosarul nr. _

SENTINȚA CIVILĂ nr. 2033

Ședința publică din: 12.03.2015

Instanța constituită din:

Președinte: A.-M. P.

Grefier: A.-L. O.

Pe rol soluționarea cererii privind pe reclamanta . și pe pârâtii N. C., N. M., I. C., S. E., N. I. prin reprez. legal N. C., S. N. prin reprez. legal S. E., I. V., I. C., N. S. prin reprez. legal N. M., N. F. T. prin reprez. legal N. M., M. L., M. N. prin reprez. legal M. L., M. A. prin reprez. legal M. L., I. M., având ca obiectrevendicare imobiliară, obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns reclamanta, prin avocat C. N., cu împuternicire avocațială la dosar, precum și pârâtul N. C., personal și asistat avocat Dirman D., cu împuternicire la dosar, respectiv pârâții S. E. și N. I., personal, lipsă fiind ceilalți pârâți.

Procedura de citare legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 98 C.pr.civ.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Instanța procedează la legitimarea pârâților prezenți la acest termen de judecată, datele de identificare fiind consemnate în cuprinsul caietului grefierului de ședință.

Reprezentantul reclamantei depune la dosar dovada achitării diferenței de taxă judiciară de timbru, în cuantum de 9783,87 lei, sens în care instanța constată completat timbrajul.

Pârâtul N. C., prin avocat, arată că înțelege să invoce la acest moment excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 5 București, prin raportare la art. 2 C.pr.civ., față de valoarea imobilului ce face obiectul cauzei, așa cum a fost stabilit prin raportul de expertiză, respectiv 928.000 lei.

Reclamanta solicită respingerea excepției invocate.

În temeiul art. 137 și 150 C.pr.civ., instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționarea excepției necompetenței materiale invocate de pârât.

După ce a deliberat în secret, conform art. 256 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:

I. PROCEDURA

P. acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.10.2010, sub nr._ și ulterior precizată, reclamanta . a solicitat obligarea pârâților N. C., N. M., I. C., S. E., N. I. prin reprez. legal N. C., S. N. prin reprez. legal S. E., I. V., I. C., N. S. prin reprez. legal N. M., N. F. T. prin reprez.legal N. M., M. L., M. N. prin reprez. legal M. L., M. A. prin reprez. legal M. L. și I. M., să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 5.000 mp situat în București, .. 131-135, sola A130, . 5, cu obligarea acestora să ridice construcțiile amplasate în mod ilegal pe acest teren, iar în ipoteza în care pârâții nu vor executa de bunăvoie ridicarea construcțiilor, să fie autorizată reclamanta să ridice aceste construcții, pe cheltuiala pârâților. Cu cheltuieli de judecată.

În drept, cererea a fost motivată pe dispozițiile art. 480, 494 cod civil și art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

P. raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză s-a concluzionat că valoarea obiectului cauzei este de 929.187 lei (f. 147), valoare în raport de care a fost stabilit definitiv timbrajul datorat de reclamant, prin încheierea din 29.01.2015 (f. 176).

La termenul de judecată din data de 12.03.2015, pârâtul N. C. a invocat excepția necompetenței materiale a judecătoriei, față de concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, sub aspectul valorii obiectului cererii de chemare în judecată.

II. ASUPRA EXCEPȚIEI NECOMPETENȚEI MATERIALE A JUDECĂTORIEI SECTORULUI 5 BUCUREȘTI

Cu respectarea dispozițiilor art. 137 alin. 1 C.pr.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 5 București, excepție invocată de pârât,incident procesual care, în caz de admitere, ar face de prisos cercetarea în fond a pricinii de către prezenta instanță.

A. Reglementări incidente

Potrivit art. 159 alin. 1 C.pr.civ., necompetența este de ordine publică sau privată. Necompetența este de ordine publică: 1. în cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești; 2. în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad; 3. în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.

Articolul 158 alin. 1 din Codul de procedură civilă, statuează că atunci când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să stabilească instanța competentă, iar potrivit alineatului al treilea al aceluiași articol, dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent.

B. Soluția instanței

Raportând dreptul incident la circumstanțele speței, instanța constată că excepția analizată este întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 2 pct. 1 lit. b din Codul de procedură civilă, tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei (…).

Se observă că, în cazul prevăzut de art. 2 pct. 1 lit. b C.pr.civ., delimitarea competenței de primă instanță a tribunalului de cea a judecătoriei se face după criteriul valorii obiectului litigiului, fiind deci necesar să se stabilească, în lipsa unor dispoziții legale suficiente, anumite reguli de utilizare a acestui criteriu.

Astfel, în doctrină (V. M. C., G. B., D. procesual civil. C. selectiv. Teste grilă, Editura All B., Ediția a III-a București 2005, p. 142) s-a arătat că „valoarea obiectului litigiului se stabilește de către reclamant, care, potrivit art. 112 pct. 3 C.pr.civ., trebuie să arate în cererea de chemare în judecată obiectul cererii și valoarea lui.

Având în vedere că reclamantul este cel care își evaluează pretențiile deduse judecății, dar și împrejurarea că valoarea obiectului cererii de chemare în judecată poate determina instanța competentă din punct de vedere material să judece în primă instanță, s-a pus problema de a ști dacă pârâtul sau instanța din oficiu ar putea să conteste evaluarea făcută de reclamant, în scopul invocării excepției de necompetență materială. De regulă, pornindu-se de la premisa că normele de competență materială sunt norme imperative, se răspunde afirmativ, arătându-se că, în cazul unei astfel de contestații, se vor administra probe pentru determinarea exactă a valorii obiectului cererii. S-a susținut și o opinie nuanțată, în sensul că, în măsura în care evaluarea obiectului litigiului nu ar fi în legătură directă cu soluționarea fondului pretenției, s-ar putea contesta evaluarea făcută de reclamant, în scopul invocării excepției de necompetență materială. Astfel, dacă se revendică un imobil, stabilirea valorii acestuia nu influențează cu nimic soluția pe fond, care va depinde exclusiv de faptul că reclamantul își va dovedi sau nu dreptul de proprietate asupra imobilului respectiv, nicidecum de evaluarea făcută. Aceeași este situația și atunci când prin cererea de chemare în judecată se solicită obligarea pârâtului la predarea unui bun, iar, în subsidiar, obligarea la plata contravalorii acelui bun, deoarece evaluarea nu antamează și fondul pretenției, anume dacă reclamantul are dreptul să pretindă de la pârât predarea bunului în litigiu, iar o eventuală executare silită a echivalentului nu ar fi decât consecința faptului că executarea în natură nu mai este posibilă. Dacă însă reclamantul solicită prin cererea de chemare în judecată obligarea pârâtului la plata unei sume de bani, indiferent cu ce titlu (plata contravalorii bunului vândut, restituirea unui împrumut, despăgubiri pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a prestației asumate ori pentru întârzierea în executare, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat printr-o faptă ilicită), atunci nu s-ar mai putea contesta evaluarea reclamantului pentru a se obține declinarea competenței, întrucât valoarea obiectului litigiului nu poate fi disociată de fondul propriu-zis al pretenției formulate.”

E drept că, potrivit art. 18 indice 1 din codul de procedură civilă (aplicabil în raport de data sesizării instanței de judecată), instanța învestită potrivit dispozițiilor referitoare la competența după valoarea obiectului cererii rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, intervin modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect.

Cu toate acestea, potrivit celor de mai sus, competența materială se determină în funcție de valoarea obiectului procesului sau cererii.

Or, în cazul de față, valoarea obiectului procesului (revendicare a unui imobil evaluat la suma de 929.187 lei) este cea rezultată din raportul de expertiză efectuat în cauză, la care a achiesat și reclamantul la termenul de judecată din 29.01.2015 când a declarat că nu formulează obiecțiuni la raportul de expertiză.

Suma de 100.000 lei la care a fost evaluat provizoriu obiectul cauzei prin cererea de chemare în judecată reprezintă estimarea provizorie a valorii obiectului procesului, efectuată de reclamant în îndeplinirea obligației legale prevăzute de art. 112 pct. 3 C.pr.civ. și în scopul îndeplinirii obligației de timbrare prealabilă provizorie a acțiunii.

Competența materială reală în soluționarea cauzei de față nu putea fi însă stabilită decât în urma efectuării expertizei evaluatorii, de determinare a valorii obiectului procesului.

Trebuie subliniat faptul că obiectul procesului este reprezentat de revendicare imobiliară a cărui valoare a fost determinată real, obiectiv și definitiv doar prin raportul de expertiză efectuat în cauză, astfel încât natura cererii formulate verbal de reclamant la 29.01.2015 este aceea de precizare definitivă a valorii obiectului acțiunii, după evaluarea provizorie operată la momentul sesizării instanței, precizare întemeiată pe concluziile raportului de expertiză, iar nu de modificare (majorare) a cuantumului valorii obiectului cererii, pentru a fi în discuție incidența art. 18 indice 1 C.pr.civ.

Diferența de nuanță pe care se întemeiază soluția instanței, în dezacord cu teza susținută de reclamant, poate fi sesizată prin lecturarea opiniilor nuanțate exprimate în doctrină, mai sus citate.

În plus, este de subliniat inaplicabilitatea art. 159 indice 1 C.pr.civ. (Articolul 1591 alin. 4 din Codul de procedură civilă statuează: La prima zi de înfățișare, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate.

Iar alineatul al doilea al aceluiași articol prevede că necompetența materială și teritorială de ordine publică poate fi invocată de părți ori de către judecător la prima zi de înfățișare în fața primei instanțe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.), articol ce nu era în vigoare la data sesizării instanței (08.10.2010) și care a fost introdus în Codul de procedură civilă doar la 26.10.2010, data publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 202/2010.

Pentru toate aceste motive, instanța va admite excepția necompetenței materiale, invocate de pârât, și va declina competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului București, Secție Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

JUDECĂTORIA

HOTĂRĂȘTE:

1. Admite excepția necompetenței materiale, excepție invocată de pârât.

2. Declină competența de soluționare a prezentei cauze privind pe reclamanta ., cu sediul în Ciorogârla, com. Ciorogârla, ., jud. Ilfov, J_, CUI_ și pe pârâții N. C., domiciliat în București, .. 63B, sector 5, N. M., domiciliat în B. – V., ., jud. G., I. C., domiciliat în București, .. 131-135, sector 5, S. E., domiciliat în București, .. 63B, sector 5, N. I. prin reprez. legal N. C., domiciliat în București, .. 131-135, sector 5, citat și la adresa din domiciliat în București, .. 63B, sector 5, S. N. prin reprez. legal S. E., domiciliat în București, .. 131-135, sector 5, I. V., domiciliată în București, .. 131-135, sector 5, citată și la adresa din București, .. 63A, sector 5, I. C., domiciliat în București, .. 131-135, sector 5, citat și la adresa din București, .. 63A, sector 5, N. S. prin reprez. legal N. M., domiciliat în București, .. 131-135, sector 5, citat și la adresele din București, .. 63B, sector 5, respectiv B. – V., ., jud. G., N. F. T. prin reprez. legal N. M., domiciliat în București, .. 131-135, sector 5, citat și la adresele din B.-V., ., jud. G., .. B. Deal jud. G. și București, .. 63A, sector 5, M. L., domiciliată în oraș V., ., jud. Teleorman, M. N. prin reprez.legal M. L., domiciliat în oraș V., ., jud. Teleorman, M. A. prin reprez. legal M. L., domiciliat în oraș V., ., jud. Teleorman și I. M., domiciliat în București, .. 131-135, sector 5,citat și la adresa din oraș V., ., jud. Teleorman, în favoarea TRIBUNALULUI BUCUREȘTI, Secția Civilă.

3. Fără cale de atac, conform art. 138 alin. 3 C.pr.civ.

4. Prezenta hotărâre se va comunica părților, în copie, în temeiul art. 86, 722 C.pr.civ.

5. Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.03.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

A.-M. P.A.-L. O.

Redactat: A.-M. PUIUData: 14.05.2015Număr de exemplare printate: 2

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Sentința nr. 2033/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI