Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Sentința nr. 2794/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2794/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 14-04-2015 în dosarul nr. 2794/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2794
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 14.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. M.
GREFIER: V. S.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul S. M. G. și pe intimata C., având ca obiect contestație la executare și suspendare executare.
Cauza a rămas în pronunțare la data de 07.04.2015, când, instanța, apreciind că mai are nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 C., a amânat pronunțarea la data de 14.04.2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 09.12.2014, sub nr._, contestatorul S. M. G. a formulat în contradictoriu cu intimata C. contestație la executare împotriva executării silite începute de B. T. B. O., în dosarul de executare nr. 2531/2014. Totodată, în conformitate cu disp. art. 718 C., a solicitat și suspendarea executării silite până la soluționarea cauzei.
În motivare, s-a arătat că somația de plată împreună cu actele care au stat la baza acesteia i-au fost comunicate contestatorului prin poștă, la data de 06.12.2014, iar prin somația de plată a fost somat ca în termen de o zi să achite suma de 28 euro, reprezentând debit conform titlului executoriu, reprezentat de procesul-verbal de contravenții . 11 nr._/2011 și suma de 495,35 lei, reprezentând cheltuieli de executare silită.
S-a mai arătat că prin procesul-verbal de contravenții . 11 nr._/2011, încheiat de Compania Națională de Drumuri Naționale din România, contestatorul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 125 lei și plata sumei de 28 euro utilizare rovinietă, motivat de faptul că la data de 08.02.2011, ar fi circulat pe tronsonul de drum A2 km12+450 m la volanul autoturismului cu nr. de circulație_, fără a deține rovinietă valabilă. De asemenea, precizându-se că este posibil să se fi petrecut acest lucru, precum și faptul că partea contestatoare nu a primit niciodată procesul-verbal și titlul executoriu, s-a invocat excepția prescripției dreptului creditorului de a mai solicita suma de 28 euro.
Invocându-se disp. art. 12 din OG 15/2002, contestatorul a apreciat că termenul înăuntrul căruia creditoarea avea dreptul să solicite plata sumei de 28 euro este termenul general de prescripție de 3 ani, și nu cel special stabilit în cazul creanțelor bugetare de 5 ani.
Pe fondul cauzei, contestatorul a solicitat a se avea în vedere că procesul-verbal de contravenție nu i-a fost comunicat, fapt care l-a împiedicat la momentul respectiv să formuleze contestație în conformitate cu OG 2/2001, precum și faptul că a achitat suma de 125 lei, la data în care a luat cunoștință, de la Administrația Finanțelor Publice Sector 2, de existența acestui proces-verbal.
Făcând referire la disp. art. 39 alin. 1 lit. a și alin. 5 din Lg. nr. 188/2000, contestatorul a solicitat a se constata că la un debit de 120 lei, se pretind cheltuieli de executare de 495 lei, sumă care nu poate fi justificată, în mare parte făcând parte din ceea ce legiuitorul a înțeles să acorde executorului judecătoresc.
În drept, nu a fost invocat niciun temei.
Prin cererea depusă la dosar la data de 03.03.2015, contestatorul a solicitat a se avea în vedere la soluționarea cauzei pe fond și decizia nr. 6/16.02.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia procesele-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor pe suport de hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografice a agentului constatator.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 03.03.2015, intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de B. T. B. O., în baza titlului executoriu menționat și continuarea executării silite.
În motivare, s-a arătat, urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat faptul că în data de 21.05.2011 ora 10:22 pe DN2 km 115+80m, Mărăcineni, jud. B. și în data de 27.05.2011 ora 15:08 pe Autostrada Al km70+460m, P., județul Dâmbovița, vehiculul categoria A, cu număr înmatriculare_ aparținând contestatorului, a circulat pe drumurile naționale fără să dețină rovinietă valabilă, așa cum este definită de prevederile art. 1 (1^1) din O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Conform dispozițiilor art. 8, alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012), fapta săvârșita de către contestator a constituit contravenție și s-a sancționat cu amendă contravențională în valoare de 500 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 8, alin. 3 din actul normativ invocat anterior, contravenientul, respectiv contestatorul, a fost obligat să achite și tariful de despăgubire în valoare totală de 56 euro. Prin urmare, în scopul apărării valorilor sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală, a sancționării faptei contravenționale, precum și a prevenirii săvârșirii acesteia pentru viitor, în temeiul art. 8 alin. 1 si 3 din O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012), au fost emise procesele - verbale de constatare a contravenției în cauză. Emiterea și comunicarea proceselor — verbale de contravenție în cauză au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, s-a învederat că procesul-verbal de contravenție a fost comunicat conform disp. art. 27 din OG nr. 2/2001, prin poștă, operațiune confirmată prin semnătura de primire, fără a se depăși termenul de 1 lună de la data aplicării sancțiunii, la sediul debitorului, indicat și în contestația formulată.
Făcându-se referire la disp. art. 273 C. și la faptul că partea contestatoare a achitat suma de 125 lei, ce reprezintă jumătate din minimul amenzii aplicate prin procesul-verbal . nr._/26.07.2011 și poate fi achitată numai în 48 de ore de la data comunicării procesului-verbal, intimata a învederat că din acesta aspecte reiese faptul că debitorului i-a fost comunicat procesul-verbal de constatare a contravenției.
În ceea ce privește excepția prescripției extinctive a dreptului de a se solicita executarea creanței, intimata a solicitat respingerea acesteia ca nefondată, avându-se în vedere că procesul-verbal a fost emis în termenul de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestuia s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Cu privire la valoarea cheltuielilor de executare contestate de contestator, intimata a precizat că acestea se încadrează în limitele legale admise de OMJ nr. 2561/2012 .
În altă ordine de idei, s-a solicitat să se constate că în cauza de față executarea silită s-a făcut în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și, prin urmare, motivele invocate de contestator reprezintă motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlu executoriu și, prin urmare, nu pot fi luate în considerare întrucât în legătură cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. În acest sens, s-a solicitat să se facă aplicabilitatea art. 712 alin. 2 C. și să se respingă motivele invocate ca fiind privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu.
În drept, au fost invocate disp. art. 205-208 C., precum și dispozițiile legale cuprinse în întâmpinare.
Prin răspunsul la întâmpinare, depus la dosar la data de 20.03.2015, contestatorul, invocând disp. art. 13 coroborat cu art. 14 din OG 2/2001 și având în vedere că procesul-verbal de constatare a contravenției, întocmit la data de 26.07.2011, i-a fost comunicat la data de 31.08.2011, a apreciat că dreptul intimatei de a mai solicita executarea sancțiunilor este prescris.
Reiterându-se susținerile cu privire la nulitatea procesului-verbal ca urmare a lipsei semnăturii olografe din cuprinsul acestuia, contestatorul a solicitat să se constate atât nulitatea absolută a titlului executoriu raportat la disp. art. 14 alin. 1 din OG 2/2001, precum și a deciziei 6/16.02.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și prescrierea dreptului intimatei de a mai cerere executarea silită motivate pe disp. art. 2517 C. civil și pe cale de consecință, să se dispună anularea tuturor actelor efectuate de executorul judecătoresc în dosarul execuțional. Totodată, s-a solicitat să se ia act că nu solicită cheltuieli de judecată.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri, în cadrul căreia s-au depus: acte de executare, procesul-verbal . nr._/26.07.2011 și dovada comunicării acestuia, încheierea din camera de consiliu din data de 24.07.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr._/302/2014, chitanța nr. 1755/17.08.2011.
La solicitarea instanței, au fost depuse la dosar, în fotocopii, actele efectuate în dosarul de executare nr. 2531/2014 al B. T. B. O..
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
În data de 19.06.2014 Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA a formulat cerere de executare silită împotriva contestatorului, solicitând punerea în executare a titlului executoriu constând în procesul verbale de constatare și sancționare a contravenției . 11 nr_/26.07.2011, în vederea recuperării tarifului de despăgubire în valoare de 28 euro.
Prin Încheierea din data de 24.07.2014 a Judecătoriei Sectorului 5 București a fost încuviințată cererea de executare silită.
Prin promovarea prezentei contestații la executare, debitorul urmărește desființarea formelor de executare efectuate în cadrul dosarului, invocând nelegalitatea executării, inclusiv sub aspectul prescripției dreptului de a cere executarea silită.
Din examinarea înscrisurilor aflate la dosar, rezultă că procedura execuțională este afectată de nulitate, întrucât nu au fost respectate dispozițiile imperative consacrate de art. 15 alin. 2 din Constituția României, potrivit cărora „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.
Instanța observă că în speță obiectul executării silite îl constituie o despăgubire stabilită prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, care are natura unei sancțiuni contravenționale, fiind prevăzută de lege sub formă de tarif fix, indiferent de perioada în care petentul a încălcat obligația de a achita contravaloarea rovinietei, circulând cu autovehicule pe drumurile naționale fără a o avea achitată.
Pentru a stabili astfel, instanța reține că prin Decizia Curții Constituționale nr. 112 pronunțate la data de 25.04.2014 Curtea a statuat că, în urma abrogării dispozițiilor legale care instituiau obligația achitării tarifului de despăgubire - suplimentar față de obligația de plată a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziționat rovinieta respectiv prin Legea nr. 144/2008 - textul de lege criticat conține o normă contravențională mai favorabilă, în concordanță cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală.
Mai mult, Curtea Constituțională a statuat că în acest context, efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare și că a reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută.
În esență, raționamentul Curții a fost în sensul că efectele legii noi mai favorabile se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. O sancțiune aplicată în baza unei legi care a înlăturat o sancțiune printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început. Or, in speța de fata, tariful de despăgubire este, în esență, o sancțiune contravenționale aplicată, atât din perspectiva argumentării expuse mai sus, dar și văzând finalitatea acesteia, aceea de a preveni și pedepsi persoanele care săvârșesc faptele prevăzute de OG nr. 15/2002.
În acest context, instanța apreciază că abrogarea la data de 24.07.2012, prin Legea nr. 144/2012, a dispozițiilor care au reglementat plata tarifului de despăgubire (art. 8 alin. 3 și alin.3 ind.1 din Legea nr. 15/2002), pe fondul considerentelor Deciziei Curții Constituționale mai sus indicate, echivalează cu un impediment legal la executare, toate actele de executare efectuate în cauză fiind nule de drept, potrivit art. 703 din C.proc.civ.
Astfel, raportat la dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituția României, abrogarea tarifului lipsește de suport juridic partea de sancțiune neexecutata la momentul intrării în vigoare a normei contravenționale mai favorabile.
Într-un atare context, instanța urmează a admite contestația la executare formulată în cauză, astfel cum a fost precizată, cu consecința anulării tuturor actelor de executare întocmite in dosar execuțional nr. 5589/2014 al B. T. B. O.. Pentru aceste motive, instanța constată că nu se mai impune analizarea celorlalte susțineri invocate de către contestator pentru admiterea contestației la executare.
Pe de altă parte, instanța va înlătura critica contestatorului cu privire la lipsa semnăturii agentului constatator, din perspectiva dispozițiilor art. 712 alin. 2 din Codul de procedură civilă, critica fiind neavenită în această situație, viciul respectiv nefiind posibil a fi analizat în cadrul contestației la executare, din moment ce procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost comunicat în mod legal, în termen (calculat din momentul emiterii scrisorii recomandate cu confirmare de primire), de către intimată.
Cu privire la cererea de suspendare a executării silite solicitată de contestator, instanța reține că, din moment ce aceasta funcționează în cazul admiterii doar până la momentul pronunțării asupra cererii principale de contestație la executare, va constata că la acest moment contestația la executare va fi admisă, iar, drept consecință, cererea de suspendare a executării silite va fi respinsă ca rămasă fără obiect.
Instanța mai constată că sunt aplicabile disp. art. 45 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 80/2013, astfel că în cazul în care hotărârea pronunțată va rămâne definitivă în sensul admiterii cererii, contestatorul are dreptul de a cere restituirea sumei achitate cu titlu de taxă judiciară de timbru, indiferent de culpa procesuală a intimatei.
Pe cale de consecință,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executare formulată de contestatorul S. M. G., domiciliat în București, .. 1, ., ., CNP_, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, J_, CUI_.
Dispune anularea actelor de executare întocmite de B. T. B. O. în dosarul cu nr. 2531/2014.
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.04.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red./Dact. AM
28.04.2015, 4 ex.
| ← Succesiune. Sentința nr. 1226/2015. Judecătoria SECTORUL 5... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1228/2015. Judecătoria... → |
|---|
