Amînare plată. Art. 499 C.p.c.. Sentința nr. 6617/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Comentarii

0

Sentința nr. 6617/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 10-09-2015 în dosarul nr. 6617/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORUL 6 BUCUREȘTI

......

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6617/2015

Ședința publică de la 10 Septembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE F.-C. M.

Grefier V. A. M.

Pe rol, pronunțarea în cauza civilă privind pe contestatoarea M. DOINIȚA în contradictoriu cu intimații S. S.A.R.L. și S. N. I., având ca obiect contestație la executare-suspendare executare silită.

Dezbaterile în fond au avut loc la data de 03.09.2015, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acel termen, când instanța – pentru motivele consemnate în încheierea de dezbateri - a amânat pronunțarea la data de azi, 10.09.2015, în aceeași compunere hotărând după cum urmează:

INSTANȚA

Asupra cauzei civile de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 06.06.2014, sub nr._, contestatoarea M. Doinița în contradictoriu cu intimata ..R.L., a formulat contestație la executare prin care a solicitat anularea procesului verbal de licitație din data de 19.05.2014 si a tuturor actelor de executare silita conexe si/sau subsecvente efectuate în dosarele de executare conexate 215/2013 ai 278/2013 aflate pe rolul Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești O. D. C. si N. A., suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, în temeiul art. 718 din Codul de procedura civila, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că, în data de 06.02.2014, Judecătoria Sector 6 București a dispus încuviințarea executării silite imobiliare împotriva sa, în temeiul a doua contracte de credit pe care le-a încheiat cu BCR, respectiv:

Contractul de credit 699/2007 — dosar de executare 278/2013:

Potrivit cererii de executare silită din 11.09.2013 se solicită suma totală de 34.285,37 lei, formata din 16.777,30 lei debit de baza și 17.508.08 lei dobândă

Contractul de credit 811/2006 - dosar de executare 215/2013:

Potrivit cererii de executare silita din 05.09.2013 se solicita suma totală de 13.126,04 EUR, din care 8121,92 EUR debit principal, 4854,09 eur dobânda si 150 eur comision bancar restant.

Deși contestatoarea nu a fost notificata niciodată cu privire la cesionarea creanței de BCR către creditoarea din dosarele de executare sus arătate - . prezent sunt urmărită si executata de o persoana împotriva căreia nu are nicio datorie, la dosarul de executare nu se afla niciun contract de cesiune de creanța, mai mult acest presupus creditor . reprezentat în procedura de executare de un așa zis reprezentant legal - . SRL - care nu are însă la dosarul de executare nicio împuternicire si niciun contract de reprezentare.

Deși permanent a solicitat să i se acorde un scurt răgaz, întrucât sunt într-un impas financiar care urma să ia sfârșit, atât presupușii creditori cât și executorul judecătoresc au dat dovada de o celeritate ieșita din comun, cu nesocotirea însă a drepturilor procesuale recunoscute de codul de procedura civila - comunicarea actelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, în scopul declarat ca terțe persoane să adjudece la preț inferior valorii de circulație imobilul proprietatea contestatoarei.

În data de 19.05.2014 contestatoarea a formulat cerere pentru a lua cunoștința de dosarul de executare, cerere care a fost încuviințată de executorul judecătoresc după câteva zile.

A luat cunoștința astfel de încheierile de încuviințare a executării silite imobiliare încuviințate de Judecătoria Sector 6 București, încheieri de executare care nu i-au fost comunicate de executorul judecătoresc, contrar disp art. 820 N c pr civ. De asemenea, nu au fost comunicate nici titlurile executorii în temeiul cărora se efectua executarea silită imobiliara, aspect sancționat cu nulitatea executării fata de dispozițiile art. 666 si 703 N C pr civ.

Prin încheierea de conexare a executării silite din data de 22.02.2014, executorul judecătoresc a dispus conexarea dosarelor de executare 215/2013 si 278/2013.

Potrivit art. 653 alin 5 N c pr civ, conexarea se dispune de executor cu citarea pârtilor.

Contestatoarea nu am primit nicio citație privind conexarea celor 2 dosare de executare.

Cu ocazia solicitării de copii xerox din dosarul de executare, a observat ca, deși formal exista o citație, la dosar nu exista nicio dovadă că citația i-a fost efectiv comunicata sau depusă la cutia poștală.

Mai mult, prin citația sus amintita a fi fost chemată la sediul executorului judecătoresc în data de 21.02.2014, pe când încheierea de conexare s-a dat în data de 22.02.2014.

Ulterior, a luat cunoștința de încheierea de conexare si a contestat-o în cadrul dosarului aflat în prezent pe rolul Judecătoriei Sector 1 București.

Față de cele arătate mai sus rezulta cu certitudine ca intenția executorului nu era aceea că contestatoarea sa ia cunoștința efectiv de actele de executare, ci să respecte formal procedura de executare silita, astfel încât imobilul său să fie executat cat mai repede si fără nicio opoziție din partea acesteia.

În data de 31.03.2014 a fost numit expert pentru evaluarea imobilului - evaluat la suma de 202.500,00 lei, iar în câteva zile a si fost întocmit raportul de expertiza, astfel încât la data de 07.04.2014 a fost întocmită prima publicație de vânzare.

Prețul de pornire a fost de 202.500 lei. În data de 29.04.2014 s-a încheiat proces verbal de licitație. La aceasta prima licitație nu s-a prezentat niciun licitator.

S-a emis din nou publicație de vânzare pentru data de 29.04.2014, prețul de pornire fiind de aceasta data de 151.875 lei.

La data stabilita în publicația de vânzare, respectiv la data de 19.05.2014 au participat 9 licitatori, iar imobilul a fost adjudecat de numitul S. N. I..

Deși se retine ca ar fi participat 9 licitatori, procesul verbal de licitație a fost semnat doar de 4 dintre aceștia.

Conform art. 846 C pr civ, procesul verbal de licitație trebuie semnat de executor, de creditor, de debitor si de terțul dobânditor daca sunt prezenți, precum si de adjudecatar si de ceilalți participanți la licitație, daca exista alți participanți la licitație. Despre refuzul semnării procesului verbal se va face mențiune de către executorul judecătoresc.

Potrivit art. 678 alin 2 C pr civ, lipsa semnăturilor persoanelor interesate în executare sau care asistă la efectuarea actelor de executare, de pe procesele verbale întocmite de executorul judecătoresc, se sancționează cu nulitatea, nulitate expres prevăzută de lege.

Față de cele arătate mai sus, contestatoarea a solicitat admiterea contestației la executare împotriva procesului verbal de licitație din data de 19.05.2014.

Cu privire la suspendarea executării silite, în temeiul art. 718 C.pr.civ contestatoarea a solicitat suspendarea executării ținând cont de faptul ca în situația în care nu va dispune, de urgenta, suspendarea executării silite, urmează să fie privată de imobilul apartament pe care îl deține în proprietate, cu nerespectarea drepturilor procedurale recunoscute de codul de procedura civila.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 711 si urm C pr civ, dispozițiile legale din cuprinsul cererii.

În dovedirea cererii, contestatoarea a depus la dosar procesul verbal de licitație încheiat la 19.05.2014.

Prin compartimentul registratură, la data de 10.06.2014, contestatoarea a depus la dosar cerere de suspendare provizorie a executări silite, însoțită de un set de înscrisuri, cerere ce a fost soluționată prin încheierea de ședință din data de 19.06.2014. (f.121-123 dosar).

La data de 30.06.2014, prin compartimentul registratură, la data de 30.06.2014, contestatoarea a depus la dosar cerere precizatoare conform rezoluției instanței din data de 13.06.2014, solicitând introducerea în cauză a adjudecatarului S. N. – I. (filele 128-131 vol I), prin care contestatoarea a solicitat anularea procesului verbal de licitație din data de 19.05.2014 si a tuturor actelor de executare silita conexe si/sau subsecvente efectuate în dosarele de executare conexate 215/2013 ai 278/2013 aflate pe rolul Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești O. D. C. si N. A., inclusiv a actului de adjudecare din data de 21.05.2014, suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, în temeiul art. 718 din Codul de procedura civila, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii completatoare sub aspectul contestației la executare, contestatoarea a reluat motivele din cererea introductivă, adăugând că anularea procesului-verbal de licitație atrage și nulitatea actelor de executare subsecvente și la anularea actului de adjudecare.

Cu privire la suspendarea executării silite, contestatoarea a arătat că își menține punctele de vedere din cererea de suspendare provizorie, respectiv:

1. cu privire la motivele temeinice

2. cu privire la urgența măsurii

Printr-o procedură neconformă cu dispozițiile C.proc.civ. în materia executării silite si urmării silite imobiliare, executorul judecătoresc O. D. - C. a realizat mai multe acte de executare prin care a admis cererea prezumtivului creditor S. S., reprezentat legal de KRUK ROMANIA și a dispus începerea executării silite, inițial mobiliare (poprire) și apoi imobiliare.

Neconformitatea procedurii realizate de executorul judecătoresc vizează atât aspecte de drept substanțial, legate de dreptul de creanță invocat de creditor, cât si aspecte de drept procesual, legate de îndeplinirea si comunicarea actelor de procedură. în ambele situații viciile conducând la nulitatea actelor de procedură.

Neconformitățile menționate mai sus se constituie în motive temeinice pentru care. în temeiul prevederilor art. 718 alin. 1 C.proc.civ. se poate dispune suspendarea si respectiv suspendarea provizorie a executării silite.

Cu titlu enunțiativ, fără însă ca descrierea să fie exhaustivă, enumerăm viciile de fond și de procedură existente în executarea silită pornită de executorul judecătoresc O. D. - C. împotriva contestatoarei:

1- De drept substanțial

a) Lipsa documentelor pe baza cărora se poate determina transmiterea dreptului de creanță de la BCR la S.; notificarea debitorului cedat în condițiile art. 1393 C.civ. de la 1864;

b) Lipsa documentelor pe baza cărora s-a realizat reprezentarea S. de către KRUK ROMANIA;

c) Lipsa calității de reprezentant a KRUK ROMANIA SRL, ce nu este organizată și activitate servicii de management ori reprezentare.

d) Lipsa dovezilor în temeiul cărora s-au calculat drepturile de creanța, atât cu privire la debitul principal cât și cu privire la accesorii născute din cele două contracte de credit.

Lipsa acestor elemente face ca titlul executoriu invocat de pretinsa creditoare să îndeplinească condițiile de admisibilitate atât în ceea ce privește identitatea creditorului și întinderea creanței sale.

De asemenea, critică lipsa de diligentă a executorului judecătoresc cu privire la verificarea, cu primordial, a acestor aspecte, prin activitatea sa dovedind că nu realizează un serviciul public ci unul în slujba pretinsului creditor urmăritor.

2.De drept procesual

a) Neținerea dosarelor de executare în ordine cronologică;

b) Necomunicarea încheierii de încuviințare a executării silite imobiliare;

c) Necomunicarea titlurilor executorii;

d) Dispunerea conexării dosarelor de executare cu vicierea procedurii de citare (convocarea a fost realizată pentru data de 21.02.2014, conexarea s-a dispus la data de 22.04.2014)

e) Conexarea s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 653 alin. 1 C.proc.civ., prin încheierea de conexare nefiind specificat în care dosar de executare este realizat actul de executare cel mai înaintat, urmând ca la acel dosar să fie conexat și celălalt dosar de executare;

f) Expertul evaluator M. D. nu are calitatea de expert judiciar, fiind numai membru ANEVAR;

g) Procesul verbal de licitație nu a fost semnat de toți participanții, din cuprinsul acestuia lipsind mențiunile cu privire ia refuzul de a semna procesul - verbal de către 5 dintre participanți (T. N., M. Ș., T. V. -v M., R. V. și G. B. - A.). Facem; precizarea că lipsa semnăturilor persoanelor interesate în executare sau care asistă la efectuarea actelor de executare, de pe procesele verbale încheiate de executorul judecătoresc, se sancționează cu nulitatea, nulitate prevăzute în mod expres de legiuitor, conform prevederilor de la art. 678 alin.2 C.proc.civ.,

Aspectele menționate mai sus, cu privire la viciile de procedură și de fond, constituie în motive temeinice pentru care se impune suspendarea executării, până la soluționarea contestației, continuarea acesteia conducând la dispunerea unor măsuri pe căi de nelegale pe atât de dificil de întors, suplimentar față de faptul că reprezintă încălcarea repetată a mai multor norme legale.

Față de aceste împrejurări, deși în aprecierea caracterului admisibil al cererii de suspendare provizorie nu se judecă fondul contestației ci numai aparența de drept a acesteia, considerăm că am făcut dovada motivelor justificate cerute de prevederile de la art. 718 alin.1 ca și condiție de admisibilitate.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 711 si urm, art.700, 707, 854 C.proc.civ. dispozițiile legale din cuprinsul cererii.

Întâmpinarea a fost însoțită de înscrisuri (f.132-139).

Prin compartimentul registratură, la data de 05.08.2014, intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția netimbrării acțiunii, având în vedere capetele de cerere din petitul acțiunii consideră ca nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de O.U.G. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru si ca debitoarea contestatoare a timbrat insuficient fata de obiectul cauzei. În măsura în care instanța va constata, la prima zi de înfățișare, ca la dosar nu exista dovada timbrării acțiunii în conformitate cu dispozițiile art. 3, alin. (1), din O.U.G. 80/2013, intimata a solicitat respingerea contestației ca netimbrată.

Intimata a solicitat verificarea depunerii taxei de timbru aferente capătului de cerere privind suspendarea executării silite, având în vedere faptul ca executarea silita ce se dorește suspendată s-a început pentru recuperarea creanțelor în valoare de 13.126,04 EURO si 43.197,64 lei, reprezentând debit conform titlurilor executorii reprezentate de contractele de credit nr. 811 din 23.03.2006 si 699 din data de 19.04.2007 înregistrate la B.E.J. O. D. C. cu nr. dosar execuțional 215/2013 si 278/2013, cât si cheltuielile de executare în cuantum de 5.560 lei si 3.530 lei conform titlului executoriu emis de B.E.J. O. D. C. în dosarele execuționale nr. 215/2013 si 278/2013.

De asemenea, a mai arătat că potrivit art. 718 alin. (2) din Noul Cod de Procedura Civila, pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicita trebuie sa dea în prealabil o cauțiune, calculata la valoarea obiectului contestației în scopul de a-l asigura pe debitor ca va putea fi îndestulat pentru eventualele pagube suferite ca urmare a exercitării si admiterii contestației la executare, fiind o garanție conferita acestuia de către legiuitor.

S-a mai arătat în cuprinsul întâmpinării că în data de 08.10.2010 s-a încheiat contractul de cesiune de creanțe nr. J918/08.10.2010, între BANCA COMERCIALA R. S.A., în calitate de cedent, si S. S.a.R.L. al cărei administrator de active este societatea KRUK ROMANIA S.R.L. (fosta KRUK INTERNATIONAL S.R.L.), în calitate de cesionar, prin care toate drepturile creditorului - banca, împotriva debitorului - împrumutat, în speța si dna. M. D., au fost transferate cesionarului menționat mai sus, urmând ca acesta sa se subroge în calitatea procesuala a băncii.

Ca efect al cesiunii a operat transmiterea creanțelor din patrimoniul cedentului în patrimoniul cesionarului, împreuna cu toate drepturile accesorii acestor creanțe, inclusiv dreptul de a urmări bunurile si veniturile împrumutatului pentru recuperarea creanțelor rezultate din acordarea creditului.

Față de aceste aspecte, intimata a solicitat respingerea capătului de cerere prin care contestatoarea a invocat, în mod total eronat, faptul ca „nu are nicio legătură cu KRUK ROMANIA S.R.L.".

Totodată, nu exista niciun temei legal în baza căruia să poată fi invocata nulitatea contractului de cesiune de creanța nr. J 918/08.10.2010. Sub aspectul naturii sale juridice, cesiunea de creanța este valabil încheiata prin simplu acord de voința al pârtilor, consimțământul debitorului cedat nefiind cerut, întrucât nu este parte în contractul de cesiune.

În plus, prin clauza cuprinsa la pct. 10 din Condițiile generale de creditare - anexa la contractul de credit, este prevăzut în mod expres dreptul băncii de a cesiona unui terț drepturile si obligațiile sale din contractul de credit. Prin grija cesionarului susmenționat, contestatoarei, în calitate de debitor cedat, i-a fost adusa la cunoștința intervenirea cesiunii de creanțe, cesionarul procedând si la înscrierea cesiunii în Arhiva Electronica de Garanții Mobiliare.

Contractul de credit nu este un contract de credit intuitu personae si chiar daca ar fi, în speța nu este vorba despre cesionarea unui contract de credit bancar ci de cesionarea unei creanțe, avanei în vedere caracterul cert, lichid si exigibil al acesteia. Contestatoarea M. D. nu si-a respectat obligațiile de plata așa cum si le-a asumat prin contractele de credit semnate cu Banca Comerciala R. S.A., astfel încât, în mod justificat, bazându-se pe clauzele contractului, banca a procedat la declararea ca exigibila a creanțelor rezultate din acordarea creditului, cedând apoi creanțele sale fata de împrumutat.

Instituției bancare nu îi este interzis sa procedeze în acest fel si în acest sens invocam Decizia nr. 2438 din 17.09.2008 a înaltei Curți de Casație si Justiție a României, din care rezulta ca băncile au dreptul de a cesiona creanțele provenite din derularea contractelor de credit.

Obiectul de activitate al cesionarului, S. S.a.R.L. al cărei administrator de active este societatea KRUK ROMÂNIA S.R.L. respectiv „Activități auxiliare intermediarilor financiare, exclusiv activități de asigurări si fonduri de pensii" ( Cod CAEN 6619), care include si monitorizarea si recuperarea creanțelor fata de clienții băncilor, îndreptățește desfășurarea activităților ce implica cesionarea creanțelor.

Este evident ca nu pot încheia contracte de credit decât instituțiile abilitate de lege, dar cesionarul (societatea comerciala) nici nu intervine în vreun fel în raportul juridic inițial, ci prin cesiunea de creanța se realizează doar transferul acelei parți a dreptului rezultat din contract ce vizează recuperarea creanței. în acest fel, creanța cedata își păstrează atât natura comerciala, cât si garanțiile care o însoțesc si continua sa producă aceeași dobânda, calculata în conformitate cu clauzele convenite de parți la data încheierii contractului de credit.

Din aceasta perspectiva, nu se poate retine ca prin cesiunea creanței sale, banca ori si cesionarul ar fi încălcat un monopol legal, întrucât așa cum a subliniat, nu contractul de credit s-a cesionat, ci creanța exigibila rezultata din acest contract.

Ca o concluzie la motivele invocate de contestatoarea M. D. cu privire la lipsa calității de reprezentant si excepțiile invocate privind calitatea procesual activa a KRUK ROMANI A S.R.L. intimata a solicitat respingerea

Cesiunea de creanța a fost notificata astfel cum este prevăzut de Codului Civil, notificarea expediata debitoarei poarta stampila atât a Băncii Comerciale Romane S.A., în calitate de cedent cat si a S. S.a.R.L, în calitate de cesionar, societatea intimată comunicând notificare privind încheierea contractului de cesiune între părți cu confirmare de primire după cum probează prin documentele anexate prezentei.

Conform notificării cesiunii de creanțe comunicata debitoarei, atașata prezentei în copie certificata conform cu originalul, a fost adus la cunoștința debitorului cedat faptul ca S. S.a.R.L - "actualul creditor, are toata puterea si autoritatea de a emite notificări în atent la dvs., care vor fi obligatorii pentru dumneavoastră, si nu va solicita nicio aprobare, confirmare, de instruire sau de orice alta natura din partea cedentului sau al oricărei alte persoane" întrucât Cedentul Banca Comerciala R. S.A. a cedat Cesionarului S. S.â.R.L creanța deținuta împotriva sa împreuna cu toate drepturile prezente si viitoare, dobânzile si beneficiile rezultate din contractul scadent anticipat, efect al nerespectării clauzelor acestuia de către debitor, potrivit dispozițiilor art. 1576 din Codul Civil "Dobânzile scadente si neîncasate; Daca nu s-a convenit altfel, dobânzile si orice alte venituri aferente creanței, devenite scadente, dar neîncasate încă de cedent, se cuvin cesionarului, cu începere de la data cesiunii.

Societatea intimată si-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 1578, alin. 1 si 2 din Codul Civil. Chiar daca contestatoarea nu a înțeles sa își citească corespondenta, acesteia îi poate fi opozabila cesiunea de creanța, societatea notificând acest lucru, chiar mai mult a trimis mai multe scrisori către debitoare prin care o informa asupra noului creditor, precum si a sumelor pe care le datorează încercând soluționarea dosarului pe cale amiabila.

Mai mult decât atât, în data de 27.11.2013 debitoarea M. D. a încheiat un angajament de plata prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc O. D., prin care aceasta si-a recunoscut datoria izvorâta din contractele de credit nr. 811 din 23.03.2006 si 699 din data de 19.04.2007, datorie pe care acum o contesta si nu declara ca nu are niciun raport juridic cu banca.

Analizând susținerile contestatoarei M. D., se poate concluziona ca acestea sunt de natura a induce în eroare instanța de judecata, acestea sunt complet eronate, nefondate, formulate cu rea credința si de natura a tergiversa soluționarea dosarului de executare, fapt pe care îl poate proba si prin toate cererile de chemare în judecata pe care le-a introdus în instanța. Având în vedere toate aspectele invocate, dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecata, se poate observa cu ușurința ca M. D. înțelege să atace orice act de executare, prin orice mijloc, însă nu înțelege să rezolve pe cale amiabila obiectul dosarului de executare.

Având în vedere ca cedentul Banca Comerciala R. S.A. a depus toate diligentele pentru a recupera sumele datorate de către debitoare, iar acestea au rămas fără rezultat, a înțeles sa cesioneze creanța înregistrata către S. S.â.R.L, iar administratorul patrimoniului cesionat cat si reprezentantul legal al creditorului în Romania este KRUK Romania S.R.L. conform dovezilor atașate, întrucât:

Caracterul cert, lichid, si exigibil al creanței datorate societății intimate, a fost deja analizat de instanța de executare, respectiv de Judecătoria Sectorului 1 si Judecătoria Sectorului 6, care la data de 31.10.2013, respectiv 06.02.2014, a încuviințat executarea silita în baza titlurilor executorii menționate, în dosarele de instanța numărul_/299/2013 si_ .

Creanța deținuta împotriva debitoarei este certa întrucât rezultă cu claritate din contractele de credit nr. 811 din 23.03.2006 si 699 din data de 19.04.2007, fiind respectate astfel dispozițiile art. 662 alin. (2) din Noul Cod de Procedura Civila: "creanța este certa când existenta ei neîndoielnica rezulta din însuși titlul executoriu";

Creanța deținută împotriva debitoarei este lichida, exprimata în bani, cuantumul creanței fiind clar determinat din contractele de credit nr. 811 din 23.03.2006 si 699 din data de 19.04.2007 si graficul de rambursare - anexa la contract, fiind respectate astfel dispozițiile art. 662, alin. (3) din Noul Cod de Procedura Civila: „creanța este lichida atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui."

Creanța deținuta împotriva debitoarei este exigibila, întrucât aceasta a ajuns la scadenta în conformitate cu prevederile contractelor de credit nr. 811 din 23.03.2006 si 699 din data de 19.04.2007 în condițiile generale la art. 4.11 ,, Daca, în termen de 30 de zile de la data scadentei, împrumutatul si/ sau coplătitorii/ garanții nu achita rata totala de rambursat, întregul credit si toate celelalte obligații asumate prin semnarea prezentului contract devin exigibile, iar banca este îndreptățita sa procedeze la recuperarea creanțelor sale pe calea executării silite prin valorificarea garanțiilor asigurătorii sau a oricăror alte bunuri aflate în proprietatea împrumutatului si/sau coplătitorilor/garanțiilor."

Totodată, daca debitoarea M. D. era de buna credința și interesată de soluționarea dosarului sau pe cale amiabila prin rambursarea debitului, se putea deplasa oricând, la orice sucursala a Băncii Comerciale Române S.A. pentru a achita debitul restant si era înștiințata cu privire la cesiunea de creanța ce a avut loc si i se înmâna o copie a notificării privind cesiunea de creanța ce i s-a transmis la adresa comunicata si validata pe contractul de credit - fapt ce nu s-a întâmplat, debitoarea cu știința ignorând eforturile creditorului inițial si actual de recuperare a creanței.

Mai mult de atât, cesiunea de creanțe a fost înscrisa în Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare în conformitate cu dispozițiile Titlului VI - „Regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare" - din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, sub nr. 2010-_-ZIU, indicând debitoarei M. D. în notificarea cesiunii comunicata cu confirmare de primire, numărul de aviz.

În aceste condiții, începând cu data cesiunii societatea S. S.â.R.L a devenit creditor pentru creanța deținuta împotriva debitoarei M. D., deținând toate drepturile principale si accesorii pe care legea si contractele de credit încheiate în data de 23.03.2006 si data de 19.04.2007 le-au conferit si creditorului inițial Banca Comerciala Româna S.A., iar KRUK Romania S.R.L. este administratorul creanței cat si reprezentantul legal al Creditorului în Romania - conform dovezilor anexate prezentei.

Creanțele deținute împotriva debitoarei M. Doinița în calitate de titular contract provin din nerespectarea obligațiilor asumate prin încheierea contractelor de credit din data de 23.03.2006 si data de 19.04.2007 cu Banca Comerciala Română S.A prin care i se acorda acesteia un credit reprezentând credit pentru nevoi personale, rambursabil în 120 rate lunare conform graficului - anexa la contractele de credit încheiate în data de 23.03.2006 si data de 19.04.2007.

Având în vedere ca perioada contractuala stabilita prin contractele de credit încheiate în data de 23.03.2006 si data de 19.04.2007, cât si rambursarea în rate a creditului era valabila numai cu condiția ca graficul de rambursare - anexa la contractul de credit, sa fie respectat de către debitor, respectiv debitoarea M. D. trebuia să achite în fiecare luna rata aferentă lunii în curs, la data agreata ca si scadență, astfel cum s-a obligat în momentul semnării contractelor si a Condițiilor Generale de Creditare - Anexa la contractele de credite bancar încheiat în data de 23.03.2006 si în data de 19.04.2007.

Înainte de demararea procedurii executării silite, intimata a încercat în nenumărate rânduri recuperarea creanței izvorâte din contractele de credit încheiate în data de 23.03.2006 si data de 19.04.2007 pe cale amiabila, prin intermediul notificărilor si a contactării telefonice a debitorului, acesteia oferindu-i-se posibilitatea achitării debitului în cadrul unui angajament de plata.

Mai mult, în cadrul procedurii de colectare amiabile a creanței înregistrate împotriva debitoarei M. D., intimata a transmis nenumărate notificări prin care a încercat să o ajute la rambursarea debitului în mod eșalonat.

Intimata a cerut executarea silita a debitoarei M. D. întrucât acesta a înțeles să ignore eforturile creditorului de negociere a rambursării debitului, conform obligațiilor asumate în contractule de credit încheiate în data de 23.03.2006 si data de 19.04.2007, nici nu a înțeles să beneficieze de ajutorul acordat de creditorul cesionar după data cesiunii, lipsindu-1 pe acesta de dreptul de a-si recupera creanța.

Cererile de executare silita formulate de creditor, înregistrate de executorul judecătoresc O. D. C. în dosarele de executare nr. 215/2013 si 278/2013 împotriva debitoarei s-a făcut respectând dispozițiile art. 622, alin. (2) din Noul Cod de Procedura Civila "în cazul în care debitorul nu executa de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silita, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cârti, daca legea nu prevede altfel" si a dispozițiilor art. 622, alin. (3) din Noul Cod de Procedura Civil "executarea silita are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare".

Totodată, intimata a solicitat să se ia de înțelegerea amiabila încheiata între debitoarea contestatoare M. D. si societatea KRUK România S.R.L., menționând ca în calitate de creditor în dosarele de executare nr. 215/2013 si 278/2013 a fost de acord cu un angajament de plata asumat de către contestatoare în data de 27.11.2013, prin care debitoarea se obliga să achite în transe lunare până la achitarea integrala a creanțelor si a cheltuielilor de executare. Însă, singurele plați au fost făcute în data de 30.12.2013, respectiv 31.12.2013. Totodată, intimata a solicitat să se ia act că este stipulat în angajamentul de piața faptul ca în cazul nerespectării acestui acord a solicitat continuarea procedura executării silite prin vânzarea imobilului urmărit. Mai mult decât atât, prin semnarea acestui angajament de plata, debitoarea contestatoare își recunoaște datoria rezultată din contractele de credit agreate si semnate cu Banca Comerciala R. S.A..

Având în vedere faptul ca angajamentul de plata nu a fost respectat, societatea creditoare a solicitat continuarea procedurii de executare silita, așa cum a fost menționat si avea cunoștința si debitoarea contestatoare, prin vânzarea imobilului. Modalitatea de vânzare aprobată a fost licitația publică cu strigare, asigurându-se prin aceasta metoda transparenta si legalitatea vânzării.

Dovada calității de creditor al S. S.â.R.L si a calității KRUK Romania S.R.L. (fosta KRUK International S.R.L) de administratorul creanței cat si reprezentantul legal al Creditorului în Romania au fost depuse în fata instanței de fond prin care s-a solicitat încuviințarea executării silite, fără de care nici o executare silita nu se poate desfășura. Instanța de fond a verificat acest aspect, pronunțând încheierea de încuviințare a executării silite, fapt ce constituie îndeplinirea tuturor formalităților referitoare la calitatea de creditor si cea de reprezentant al creditorului, în prezenta cauza.

Totodată, au fost respectate toate prevederile legale în privința transmiterii creanței si publicității acesteia, instanța de judecata pronunțând deja încheierea de admitere a încuviințării procedurii de executare silita după verificarea legalității actelor înfățișate de Executorul judecătoresc, iar actele ulterioare survenite în cadrul procedurii de executare silita sunt în termen si nu au adus atingere persoanei debitorului, deoarece nu avem confirmarea clara si concreta a achitării debitului.

Prin cesiunea creanțelor deținute împotriva debitoarei M. D., nu au fost modificate drepturile si obligațiile asumate de părțile contractante (debitor si banca) prin încheierea contractului de credit, drepturile pârtilor rămânând aceleași, creditorul cesionar - prin cesiune - intrând în drepturile creditorului cedent, actualul creditor având dreptul de a formula cerere de executare silita împotriva debitorului respectând dispozițiile Codului de Procedura Civila precum si a celorlalte norme legale în materie execuționala aplicabile.

Având în vedere Condițiile Generale de Creditare - Anexa la contractul de credit bancar, contestatoarea a luat la cunoștința aspectele referitoare la dreptul băncii de a cesiona unui terț drepturile si obligațiile sale din contractele de credit bancar încheiate în data de 23.03.2006 si în data de 19.04.2007 si a fost de acord cu acestea semnând fiecare pagina a Condițiilor Generate de Creditare - Anexa la contractul de credit bancar.

Astfel, se poate observa ca este vorba de un contract redactat conform legislației în vigoare, neconținând clauze abuzive si termeni meniți sa inducă în eroare, considerând că au fost respectate toate prevederile legale în privința transmiterii creanței si publicității acesteia.

Referitor la solicitarea contestatoarei de anulare a actelor de executare întocmite de Executorul Judecătoresc O. D. C. în dosarele execuționale nr. 215/2013 si 278/2013, intimata a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, aplicarea de către instanța de judecata a unei masuri de natura anularii executării silite înseși, a tuturor formelor de executare, sau a unui act de executare este condiționată de dovedirea de către reclamant a încălcării dispozițiilor legale aplicabile in materia executării silite, condiție ce nu este îndeplinita în prezenta cauza.

Simplul fapt al invocării unor “motive" lipsite de suport real-nu sunt de natura a proba existenta unor vicii de procedura care sa o fi prejudiciat pe contestatoare.

Executarea silita înseși, cât si toate actele de executare ce au fost întocmite de către Executorul Judecătoresc au respectat toate regulile de fond si de forma impuse de dispozițiile Codului de procedura civila, motiv pentru care anularea este lipsita de temei legal.

În susținerile debitoarei contestatoare aceasta invoca prevederile art. 846 din Noul Cod de Procedura Civila coroborate cu prevederile art. 678 alin. (2) din Noul Cod de Procedura Civila În cadrul cărora se specifica faptul ca „mențiunile de la alin. (1) lit. A-G, L si M sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".

Art. 846 alin. (3) din Noul Cod de Procedura Civila prevede ca „procesul verbal va fi semnat de executor, de creditor, de debitor si de terțul dobânditor, daca sunt prezenți precum si de adjudecatar si de alți participanți la licitație, daca este cazul”. Urmărind prevederile articolului menționat mai sus si invocat de către debitoarea contestatoare nu regăsește mențiunea prin care toți participanții trebuie sa semneze procesul verbal, lucru evidențiat de către formularea „ daca este cazul or interpretarea oferita de către debitoarea contestatoare este una extensiva.

Conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distingă, în cazul susținerilor debitoarei contestatoare aceasta adaugă la textul legii o interpretare imperativa care de altfel nu exista.

Totodată, potrivit prevederilor art. 678 lit. 1 din Noul Cod de Procedura Civila „semnătură executorului, precum si, când este cazul, a altor persoane interesate în executare sau care asista la efectuarea actului de executare" coroborate cu prevederile alin. (2) din același articol "mențiunile de la alin. (1) lit. a)-g), 1) si m) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității" de asemenea nu include vreo mențiune ca procesul verbal ar trebui semnat de către toți participanții la licitație ci continua cu precizarea „ când este cazul debitoarea contestatoare din nou acorda articolului o interpretare extensiva încălcând din nou principiile de drept civil care dictează clar ca acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distingă.

De asemenea, debitoarea contestatoare în solicitarea sa de a se constata nulitatea procesului verbal de licitație, nu solicita instanței constatarea nulității în mod specific, indicând si cauzele nulității, or aceasta ar fi trebuit s-o facă motivând acest lucru prin faptul ca nulitatea relativa nu poate fi constatata din oficiu de către instanța ci trebuie să se solicite expres acest fapt, lucru valabil si în cazul nulității absolute, în caz contrar încălcându-se principiul disponibilității.

Prin urmare, debitoarea face referire la cauza de nulitate prin care nu s-a respectat forma ceruta de lege ad validitatem a actului, or în cazul de fata nesemnarea procesului verbal de către toți participanții la licitație, nu este o condiție ad validitatem urmărind interpretarea stricta a textului de lege prin care se specifica semnarea acestuia de către participanții la licitație daca este cazul, textul astfel nu indica o norma imperativa ad validitatem din care s-ar putea deduce obligația executorului de a asigura semnarea procesului verbal de către toți participanții.

Mai mult decât atât, procesul-verbal de licitație întocmit în 19.05.2014 poarta semnăturile câtorva ofertanți care au depus ofertele de cumpărare ale imobilului si cauțiunile indicate de lege, însa aceștia au pierdut licitația, imobilul fiind adjudecat de către domnul S. N.-I..

În ceea ce privește afirmațiile debitoarei contestatoare prin care „fata de cele arătate mai sus rezulta cu certitudine ca intenția executorului nu era aceea ca debitoarea să ia cunoștința efectiv de actele de executare, ci să respecte formal procedura de executare silita în raport numai de drepturile presupusului creditor, astfel încât imobilul să fie executat cat mai repede si fără nicio opoziție din partea contestatoarei" intimata a solicitat să se aibă în vedere următoarele:

- se susține ca executorul avea intenția să respecte formal procedura de executare silita si nu aceea ca debitoarea contestatoare sa ia cunoștința de actele de executare, or procedura executării silite este un caracterizata prin îndeplinirea unor formalități prin care sa se asigure validitatea actelor de procedura întocmite;

- având în vedere afirmațiile debitoarei contestatoare, intimata a solicitat să se constate ca acestea sunt făcute cu scopul tergiversării procesului de executare si prejudicierea creditorului în procesul de recuperare a creanței deținute împotriva acestuia, or altfel nu putem explica susținerile debitoarei prin care aceasta pune în vedere instanței ca executorul judecătoresc a îndeplinit cu rea-credința formalitățile prevăzute de lege în materia executării silite;

- în cazul de fata debitoarea contestatoare nu aduce vreo proba prin care sa-si susțină afirmațiile în conformitate cu principiul actori incumbit probatio.

Debitoarea contestatoare prin intermediul domnului avocat S. Bubulica a pus în vedere instanței ca adjudecatarul avea la dispoziție 30 de zile pentru a achita diferența de preț însă acesta a achitat de îndată, nesocotind însă că termenul prevăzut de lege face parte dintr-o condiție suspensiva în cadrul căreia i se oferă posibilitatea adjudecatarului de a achita diferența de preț în termen de 30 de zile, interpretarea textului de lege nu instituie obligația adjudecatarului de a achita respectiva suma la expirarea termenului de 30 de zile deoarece daca ar fi procedat așa ar fi fost decăzut din dreptul sau.

În ceea ce privește susținerile debitoarei privind faptul ca „suspendarea a vizat atât actul contestat cât si actele ulterioare acestuia, cum sunt actul de adjudecare si intabularea provizorie" intimata a solicitat să se aibă în vedere faptul ca cererea de suspendare provizorie a fost soluționata în data de 19.06.2014, în aceiași zi în care BCPI Sector 6 s-a pronunțat în privința înregistrării provizorii, fiind imposibil ca BCPI Sector 6 precum si adjudecatarul sa aibă cunoștința de sentința pronunțata de către instanța.

Totodată, intimata a menționat să debitoarea contestatoare avea dreptul de a solicita ca BCPI Sector 6 să noteze în Cartea Funciara existenta unui litigiu cu privire la drepturile ce fac obiectul înscrierii în Cartea Funciara, folosindu-se de copia acțiunii stampilate, având număr de înregistrare de la instanța sau în baza unui certificat de grefa prin care se identifica părțile, obiectul si imobilul. Având la îndemână toate aceste demersuri legale debitoarea contestatoare a ales sa nu apeleze la ele motiv pentru care debitoarea, prin avocat S. Bubulica, a adus alegații fără vreun fel de fundament legal, al căror unic scop este tergiversarea procesului de executare silita.

De asemenea în ceea ce privește afirmațiile debitoarei contestatoare prin care susține „imposibilitatea înscrierii provizorii la data de 22.05.2014 având în vedere ca impozitul aferent transmiterii proprietății a fost achitat la 16.06.2014 si nu la data de 04,06.2014", intimata a solicitat să se aibă în vedere decizia civila nr. 834A din data de 4 octombrie 2011, prin care Tribunalul București a decis, în mod irevocabil, ca adjudecatarul nu are obligația, conform legii, de a achita impozitul pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului adjudecat si, prin urmare, dobândirea imobilului respectiv de către adjudecatar trebuie înscrisă în Cartea Funciara chiar daca acesta nu poate face dovada achitării acestui impozit.

Astfel, Tribunalul a reținut ca actul de adjudecare reprezintă titlu de proprietate, care se va preda dobânditorului spre a servi ca titlu de proprietate si pentru a fi înscris în Cartea Funciara. Așadar, actul de adjudecare reprezintă înscrisul ce face dovada dreptului de proprietate al adjudecatarului asupra imobilului în litigiu, urmare a procedurii de vânzare silita.

De asemenea, potrivit art. 77 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, la transferul dreptului de proprietate si al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează impozit.

În aplicarea acestui text, art. 151 din norma metodologica de aplicare a Legii nr. 57/2003, definește noțiunea de „contribuabil" ca fiind persoana fizica căreia ii revine obligația de plata a impozitului. În cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia: vânzătorul, credirentierul, transmițătorul în cazul contractului de întreținere, al actului de dare în plata, al contractului de tranzacție, etc.

Adjudecatarul dobândind dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu ca efect al executării silite a debitorului contestator, nu se circumscrie noțiunii de „contribuabil" prevăzută de art. 77 din Legea nr. 57/2003 privind Codul fiscal si de art. 151 din Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 57/2003.

În ceea ce privește susținerea debitoarei contestatoare M. D. precum „executorul judecătoresc nu a respectat exigentele procedurii de comunicare a actelor de executare silita, nu a procedat la comunicarea titlurilor în baza cărora se efectuează executarea silita", intimata a solicitat să se constate din dovezile de comunicare anexate prezentei întâmpinări că în data de 18.02.2014, Biroul Executorului Judecătoresc O. D. C. a comunicat debitoarei atât documentele Întocmite în dosarele execuționale nr. 215/2013 si 278/2013, cat si titlurile executorii în baza cărora s-au întocmit documentele mai sus menționate.

Având în vedere toate aceste considerente, intimata a solicitat respingerea acțiunii în principal pe baza excepției invocate, iar în subsidiar ca neîntemeiata, menținând toate actele de executare efectuate de Societatea Civila Profesionala de Executori Judecătorești O. D. C. si N. A. în dosarele execuționale nr. 215/2013 si 278/2013.

În drept, intimata a invocat prevederile OUG nr.80/2013,Decizia nr.2852/2006 a ÎCCJ, art.77 din Legea nr.57/2003, art.151 din Norma metodologică de aplicare a Legii nr.57/2003, art.714, art. 705, art.708, art.846 alin.3 și art.719 alin.3 din Noul Cod procedură civilă.

Întâmpinarea a fost însoțită de înscrisuri. (f.175-221).

Prin compartimentul registratură, la data de 23.09.2014, contestatoarea a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că înțelege să conteste însăși calitatea de reprezentant pentru intimata S. S.a.R.L.. în sens juridic, al societății KRUK România SRL, dispozițiile legale aplicabile în speță, din Legea nr.51/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, fiind incidente în prezenta speță.

De asemenea, contestatoarea a solicitat respingerea apărărilor formulate de intimata S. prin întâmpinare.

Totodată, contestatoarea a solicitat respingerea excepția netimbrării acțiunii, dovada acesteia fiind depusă la dosar. Dacă nu ar fi fost așa, procedura de regularizare a cererii, reglementată de C.proc.civ,, ar fi impus necomunicarea acțiunii către intimate și, implicit, imposibilitatea acesteia de a formula întâmpinare.

Cum însă intimata S. a formulat întâmpinare, excepția de netimbrare invocată de aceasta trebuie respinsă.

Cât privește cauțiunea ce trebuie constituită pentru judecarea cererii de suspendare, învederăm intimatei S. că aceasta a fost deja constituită pentru soluționarea cererii de suspendare provizorie. Motiv pentru care nu se mai impune plata unei alte cauțiuni.

Cât privește aspectele referitoare la aspectul comunicării contractului de cesiune de creanță ori a cuantumului acesteia sau a caracterului său cert, lichid și exigibil, contestatoarea a învederat faptul că nu a contestat, în cadrul acestei proceduri, aspectele invocate de intimata S., motiv pentru care nu formulăm apărări față de aceste critici solicitând cenzurarea acestora, prin raportare la cadrul procesual inițiat de debitoare.

Cu privire la aspectele pentru care se poate dispune anularea actelor de executare, argumentația S. este evident pro causa, încercând să justifice lipsa de regularitate a acestora, fiind evident că este mulțumită cu forma imperfectă a acestora atâta timp cât îi sunt favorabile.

Aspectul prejudiciului contestatoarei ca urmare a actelor de executare nelegale nu reprezintă o condiție de anulare a acestora, vicierea existând prin simpla nerespectare, fără a mai fi necesară si probarea unui prejudiciu sau vătămări.

În continuare, contestatoarea a arătat că își menține apărările formulate prin contestație, astfel cum a fost precizată.

Intimatul S. nu a formulat întâmpinare, prezentându-se, însă, pe parcursul procedurii și solicitând respingerea cererii.

La data de 13.11.2014, prin compartimentul registratură, la data de 13.11.2014, S. O. D. – C. și N. A., a înaintat dosarul de executare silită nr.215/2013 (f. 654 II).

La termenul de judecată din data de 27.11.2014, contestatoarea a depus la dosar cerere de recuzare a executorului judecătoresc O. D. – C., soluționată, în sensul respingerii, prin încheierea de ședință din data de 27.11.2014 (filele 671-672 vol III).

Prin compartimentul registratură, la data de 15.12.2014, contestatoarea a formulat cerere de restituire a cauțiunii achitată pentru cererea de recuzare a executorului O. D. C., soluționată, în sensul admiterii, prin încheierea de ședință din data de 18.12.2014 (fila 691vol III).

La data de 15.01.2015, contestatoarea a depus la dosar o cerere de plată a datoriei, soluționată, în sensul respingerii, prin încheierea din camera de consiliu din data de 12.03.2015 (fila 753 vol III).

Prin încheierea de ședință din data de 19.02.2015, instanța a dispus suspendarea cauzei în temeiul art.413 alin.1 pct.1 Noul Cod procedură civilă, până la soluționarea definitivă a dosarului cu nr._/299/2014, al Judecătoriei Sectorului 1, judecata fiind reluată, în urma cererii contestatoarei, la termenul din 03.09.2015.

În cauză instanța a încuviințat pentru toate părțile proba cu înscrisuri.

Analizând contestația la executare prin prisma motivelor invocate, mijloacelor de probă administrate și dispozițiilor legale incidente în materie, instanța reține următoarele:

Prin cererea înregistrată cu nr. 215/05.09.2013, intimata S. S.a.R.L. a formulat cerere de executare silită în temeiul contractului de credit nr. 811/23.03.2006, solicitând recuperarea sumei de 13 126,04 euro, compusă din 8121,92 euro principal, 4854,09 euro dobândă, 150,03 euro comision bancar restant (fila 628 vol II).

Prin Încheierea din data de 31.10.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr._/299/2013, a fost admisă cererea și încuviințată executarea silită a debitoarei M. Doinița, în baza titlului executoriu contract de credit nr. 811/23.03.2006, pentru recuperarea sumei de 13 126,04 euro (în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății), precum și a dobânzilor calculate până la lichidarea integrală a creanței și a cheltuielilor de executare silită (fila 626 vol II).

La data de 11.09.2013, intimata S. S.a.R.L. a formulat cerere de executare silită în temeiul contractului de credit nr. 699/19.04.2007, solicitând recuperarea sumei de 34 285,37 lei, compusă din 16 777,30 lei principal și 17 508,07 lei euro dobândă aferentă creditului acordat (fila 441 vol II).

La data de 27.01.2014, în dosarul nr. 215/2013, B. O. D. C. a solicitat încuviințarea urmăririi silite imobiliare împotriva debitoarei M. Doinița, asupra imobilului situat în sector 6, ., . prin Încheierea din data de 06.02.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 în dosarul nr._ (fila 576 vol II).

În aceeași dată, în dosarul nr. 278/2013, executorul O. D. C. a solicitat încuviințarea urmăririi silite imobiliare împotriva debitoarei M. Doinița, asupra imobilului situat în sector 6, ., ., ., cererea admisă prin Încheierea din data de 06.02.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 în dosarul nr._ (fila 575 vol II).

La data de 17.02.2014, ambele dosare de executare, executorul judecătoresc O. D. C. a dispus emiterea somației imobiliare către debitoarea M. Doinița prin care i-a pus în vedere, ca in termen de 15 zile de la primirea somației să achite debitul, în caz de neconformare urmând a se proceda la urmărirea silită a imobilului situat în sector 6, ., ., . vol II și f. 574 vol II), somație comunicată debitoarei la data de 18.02.2014 (fila 420 vol II), împreună cu încheierile de încuviințare a executării silite în dosarele nr. 215 și 278/2013.

Prin Încheierea din data de 22.02.2014, executorul O. D. C. a dispus conexarea dosarului de executare nr. 215/2013 și a dosarului de executare nr. 278/2013 și recuperarea tuturor cheltuielilor de executare în dosarul nr. 215/2013.

Prin Încheierea din data de 07.04.2014, executorul O. D. C. a fixat prețul imobilului situat în sector 6, ., ., ., la suma de 202 500 lei, stabilită pe baza raportului de evaluare întocmit în dosarul de executare (fila 394 vol II).

Prin publicația de vânzare nr. 17.04.2014, B. O. D. C. a fixat termen de vânzare a imobilului situat în sector 6, ., ., . de 29.04.2014 (fila 396 vol II), întocmindu-se procesul-verbal de licitație din data de 29.04.2014 (fila 512 vol II).

Prin Încheierea din data de 29.04.2014, executorul judecătoresc a fixat un nou termen de licitație publică la data de 19.05.2015, în aceeași dată fiind întocmită publicația de vânzare nr. 2, prin care a fixat termen de vânzare pentru termenul din data de 19.05.2014, cu privire la același imobil (fila 486 vol II).

Prin procesul-verbal de licitație din data de 19.05.2014, a fost vândut imobilul situat în sector 6, ., ., ., fiind declarat adjudecatar S. N. I. pentru suma de 152 000 lei (fila 485 vol II).

Ulterior, la data de 21.05.2014, a fost întocmit și actul de adjudecare a imobilului situat în sector 6, ., ., . adjudecatarului S. N. I. (fila 484 vol II).

Împotriva procesului-verbal de licitație din data de 19.05.2014, a tuturor actelor de executare silită și/sau subsecvente efectuate în dosarele conexate 215/2013 și 278/2013, inclusiv a actului de adjudecare din data de 21.04.2014 a formulat prezenta contestație la executare debitoarea M. Doinița, invocând faptul că:

- nu a fost notificata niciodată cu privire la cesionarea creanței de BCR către creditoarea din dosarele de executare sus arătate - . prezent sunt urmărită si executata de o persoana împotriva căreia nu are nicio datorie, la dosarul de executare nu se afla niciun contract de cesiune de creanța, mai mult acest presupus creditor . reprezentat în procedura de executare de un așa zis reprezentant legal - . - care nu are însă la dosarul de executare nicio împuternicire si niciun contract de reprezentare;

- nu i-au fost comunicate încheierile de încuviințare a executării silite imobiliare încuviințate de Judecătoria Sector 6 București, contrar dispozițiilor art. 820 N. C. pr. civ. și nici titlurile executorii în temeiul cărora se efectua executarea silită imobiliara, aspect sancționat cu nulitatea executării fata de dispozițiile art. 666 si 703 N C pr civ;

- nu a primit nicio citație privind conexarea celor 2 dosare de executare dispusă prin încheierea de conexare a executării silite din data de 22.02.2014, executorul judecătoresc a dispus conexarea dosarelor de executare 215/2013 si 278/2013.Cu ocazia solicitării de copii xerox din dosarul de executare, a observat ca, deși formal exista o citație, la dosar nu exista nicio dovadă că citația i-a fost efectiv comunicata sau depusă la cutia poștală. Mai mult, prin citația sus amintita a fi fost chemată la sediul executorului judecătoresc în data de 21.02.2014, pe când încheierea de conexare s-a dat în data de 22.02.2014. Ulterior, a luat cunoștința de încheierea de conexare si a contestat-o în cadrul dosarului aflat în prezent pe rolul Judecătoriei Sector 1 București.

- la data stabilita în publicația de vânzare, respectiv la data de 19.05.2014 au participat 9 licitatori, iar imobilul a fost adjudecat de numitul S. N. I..

Deși se retine ca ar fi participat 9 licitatori, procesul verbal de licitație a fost semnat doar de 4 dintre aceștia.

Conform art. 846 C pr civ, procesul verbal de licitație trebuie semnat de executor, de creditor, de debitor si de terțul dobânditor daca sunt prezenți, precum si de adjudecatar si de ceilalți participanți la licitație, daca exista alți participanți la licitație. Despre refuzul semnării procesului verbal se va face mențiune de către executorul judecătoresc.Potrivit art. 678 alin 2 C. pr. civ, lipsa semnăturilor persoanelor interesate în executare sau care asistă la efectuarea actelor de executare, de pe procesele verbale întocmite de executorul judecătoresc, se sancționează cu nulitatea, nulitate expres prevăzută de lege.

Instanța reține că potrivit art. 711 alin. (1) NCPC, în forma în vigoare la data începerii executării silite (2013), Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar potrivit alin. (3) (…), după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.

În speță, motivele ce țin de lipsa notificării cesiunii de creanță și lipsa dovezii calității de reprezentant în executare silită a . pentru S. sunt motive de contestație la executarea silită însăși, întrucât vizează legalitatea începerii executării silite de către intimata S. S. a. R. L., iar nu motive de contestație la executare împotriva procesului-verbal de licitație din data de 19.05.2014 și ale actelor de executare ulterioare, inclusiv actului de adjudecare din data de 21.05.2014.

În speță, însă, contestatoarea a înțeles să solicite anularea actelor de executare silită începând cu procesul-verbal de licitație din data de 21.05.2014, nu și împotriva executării silite însăși sau ale actelor anterioare procesului-verbal de licitație din data de 21.05.2014.

Legalitatea, sub aspectul formei și conținutului, procesului-verbal de licitație este reglementată de art. 846 NCPC, potrivit cu care procesul-verbal de licitație trebuie să conțină: a) locul, data și ora când s-a ținut licitația; b) numele executorului judecătoresc; c) numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul creditorului, debitorului, terțului dobânditor, dacă e cazul, și ale reprezentanților lor; d) numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul participanților, cu arătarea sumelor oferite de fiecare; e) mențiunile că ofertanții au depus garanție, că aceea a adjudecatarului s-a reținut și că executorul a dispus restituirea de îndată a garanțiilor depuse de ceilalți participanți; f) numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul adjudecatarului imobilului, dacă este cazul (alin. 1) și să fie semnat de executor, de creditor, de debitor și de terțul dobânditor, dacă sunt prezenți, precum și de adjudecatar și de alți participanți la licitație, dacă este cazul (alin. 3).

Nu există, așadar, nicio referire în art. 846 NCPC la aspectele invocate de debitoare, pentru a se reține vreun motiv de nelegalitate proprie actului contestat, prin prisma celor invocate de contestatoare.

Legalitatea atât a executării silite însăși, cât și a actelor de executare anterioare procesului-verbal de licitație din data de 19.05.2014 nu mai poate fi pusă în discuție în prezenta contestație la executare, de vreme ce, împotriva tuturor actelor de executare întocmite în dosarele conexate nr. 215/2013 și 278/2013, cu excepția somațiilor imobiliare, contestatoarea M. Doinița a formulat contestație la executare și cerere de suspendare a executării silite, la data de 07.03.2014 și precizată la data de 05.08.2014, înregistrată cu nr._/299/2014 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, iar prin sentința civilă nr._/06.10.2014, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1176/02.04.2015 (fila 917 vol III), a fost respinsă, ca tardiv formulată, contestația la executare și, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării silite (filele 667-669 vol III).

Astfel, potrivit mențiunilor acestei sentințe, obiectul contestației la executare din dosarul nr._/299/2014, completată succesiv la data de 07.04.2014, 05.08.2014 și 01.09.2014, l-au constituit actele de executare silită comunicate până la data de 18.02.2014, încheierile privitoare la cheltuielile de executare silită, precum și a actelor subsecvente acestora, încheierea de conexare a dosarelor de executare nr. 215 și 278/2013, lipsa dovezii calității de reprezentant, lipsa notificării cesiunii de creanță, lipsa încheierii de încuviințare a executării silite pentru contractele de credit a căror executare se cere, inopozabilitatea cesiunii de creanță, prescripția dreptului de a cere executarea silită, cu excepția somațiilor imobiliare.

Sentința anterior-menționată se bucură de putere de lucru judecat în prezenta cauză, cu privire la aspectele asupra cărora a statuat, în sensul art. 431 alin. (1) NCPC, respectiv tardivitatea contestării executării silite înseși și a actelor de executare anterior-menționate, astfel încât debitoarea este decăzută din dreptul de a mai invoca aspectele referitoare la lipsa notificării cesiunii de creanță și lipsa dovezii calității de reprezentant a . ca motive de contestație indiferent împotriva cărui act de executare se exercită contestația, ca de altfel și criticile împotriva/18.02.2014 încheierii de conexare a dosarelor de executare nr. 215 și 278/2013.

Cât privește motivele ce țin necomunicarea încheierilor de încheierile de încuviințare a executării silite imobiliare încuviințate de Judecătoria Sector 6 București și a titlurilor executorii în temeiul cărora se efectua executarea silită imobiliară, aspect sancționat cu nulitatea executării fata de dispozițiile art. 666 si 703 NCPC, nici acestea nu țin de condițiile de legalitate a procesului-verbal de licitație din data de 19.05.2015, ci de legalitatea urmăririi silite imobiliare cu privire la imobilul situat în sector 6, ., ., .-verbal de licitație din data de 19.05.2014 ar fi putut fi pusă sub semnul îndoielii numai în condițiile în care debitoarea ar fi formulat contestație și împotriva urmăririi silite imobiliare și actelor de executare întocmite anterior procesului-verbal de licitație din data de 19.05.2014, iar pentru ipoteza în care urmărirea imobiliară sau actele de executare anterioare procesului-verbal în analiză ar fi fost anulate, s-ar fi apreciat și asupra efectelor nulității actelor anterioare asupra procesului-verbal de licitație din data de 19.05.2014, în condițiile art. 179 alin. (3) NCPC. Or, în cauză, debitoarea a contestat numai procesului-verbal de licitație din data de 19.05.2014 și actele ulterioare/conexe acestuia, caz în care, față de prevederile art. 178 alin. (2) rap. la alin. (5), 715 alin. (1) NCPC rap. la art. 713 alin. (1) teza I NCPC republicat, debitoarea este decăzută din dreptul de a invoca motive de nelegalitate a actelor de executare anterioare sau urmării silite imobiliare, câtă vreme și aceste motive existau la data introducerii contestației la executare promovate în dosarul nr._/299/2014, al Judecătoriei Sector 1, respinsă ca tardiv formulată, precum și ale contestației înregistrate cu nr. 5034/299/07.02.2014, anulată, (fila 710 vol III), pentru a obține punerea în discuție a validității procesului-verbal de licitație din data de 19.05.2014 și prin prisma validității actelor de executare anterioare.

Cât privește nerespectarea dispozițiilor art. 846 și 678 alin. (2) NCPC, ca și motive de nelegalitate a procesului-verbal de licitație din data de 19.05.2015, instanța reține că sunt aplicabile exclusiv prevederile art. 846 NCPC (devenit art. 847 după republicarea codului), nu și ale art. 678 alin. (2) NCPC (devenit art. 679 NCPC), întrucât norma cuprinsă în art. 846 NCPC este una specială, aplicabilă procesului-verbal de licitație, în timp ce art. 678 alin. (2) NCPC reprezintă norma generală care se aplică numai pentru ipoteza în care nu există o normă specială („dacă legea nu prevede altfel”).

Art. 847 alin. (1) NCPC republicat prevede că executorulva întocmi un proces-verbal despre desfășurarea și rezultatul fiecărei licitații, care va cuprinde: a) locul, data și ora când s-a ținut licitația; b) numele executorului judecătoresc; c) numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul creditorului, debitorului, terțului dobânditor, dacă e cazul, și ale reprezentanților lor; d) numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul participanților, cu arătarea sumelor oferite de fiecare; e) mențiunile că ofertanții au depus garanție, că aceea a adjudecatarului s-a reținut și că executorul a dispus restituirea de îndată a garanțiilor depuse de ceilalți participanți; f) numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul adjudecatarului imobilului, dacă este cazul. (2) Lista prevăzută la art. 846 alin. (10), ofertele de cumpărare și raportul de expertiză, dacă va fi cazul, se vor anexa la procesul-verbal, iar potrivit alin. (3) Procesul-verbal va fi semnat de executor, de creditor, de debitor și de terțul dobânditor, dacă sunt prezenți, precum și de adjudecatar și de alți participanți la licitație, dacă este cazul. Despre refuzul semnării procesului-verbal se va face mențiune de către executorul judecătoresc.

Contestatoarea invocă faptul că deși se reține în acest proces-verbal că la licitație ar fi participat 9 licitatori, procesul-verbal a fost semnat doar de patru dintre aceștia, ceea ce ar atrage nulitatea expresă a procesului-verbal de licitație pentru lipsa semnăturilor persoanelor interesate.

Examinând procesul-verbal de licitație din data de 19.05.2015, instanța constată că în conținutul acestuia se menționează că au fost prezenți creditoarea, prin reprezentanți, creditor ipotecar Asociația de proprietari ., licitatorii S. N. – I., D. A., R. A.-M., Tabara N., P. E.-M., M. Ș., T. V. M., Raducan V., G. B. A., lipsind debitoarea.

Referitor la semnăturile licitatorilor, instanța constată că aspectele invocate de debitoare în sensul că acesta este semnat doar de patru licitatori din cei nouă licitatori corespund realității, întrucât semnăturile olografe sunt aplicate doar în dreptul numelor licitatorilor S. N. – I., D. A., R. A.-M. și P. E.-M.. Prin urmare, există o încălcare a dispozițiilor art. 847 alin. (3) NCPC, de vreme ce nu există semnăturile tuturor persoanelor prezente – respectiv a celorlalți cinci licitatori - și nici nu se face mențiunea despre refuzul vreuneia dintre acesta de a semna procesul-verbal de licitație.

Totuși, această omisiune nu este de natură a atrage nulitatea procesului-verbal de licitație, câtă vreme debitoarea nu invocă o vătămare proprie (adică nu arată în ce mod a fost vătămată ea însăși prin nesemnarea procesului-verbal de licitație/19.05.2014 de ceilalți 5 licitatori), ci se limitează a invoca doar lipsa semnăturii celorlalți cinci licitatori.

Sub aspectul vătămării, contrar susținerilor debitoarei, pentru nesemnarea procesului-verbal de licitație de toate persoanele prezente sau consemnarea refuzului de semnare nu intervine nulitatea expresă nulitatea, nefiind prevăzută de lege o asemenea sancțiune (caz în care vătămarea s-ar prezuma, dar tot în favoarea persoanei interesate – art. 175 alin. 2 NCPC), ci nulitatea virtuală, în condițiile art. 175 alin. (1) și 178 alin. (2) NCPC; prin urmare, pentru intervenirea nulității, persoana interesată trebuie să invoce nerespectarea unei dispoziții legale, să dovedească o vătămare proprie prin nerespectarea dispoziției legale, să justifice un interes propriu în invocarea nulității și să demonstreze că vătămarea nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului întocmit cu nerespectarea dispozițiilor legale.

Nulitatea nu este nici una necondiționată de existența unei vătămări, de vreme ce nesemnarea procesului-verbal de licitație de toate persoanele prezente sau consemnarea refuzului de semnare nu se referă la niciunul dintre elementele reglementate de art. 176 NCPC.

Instanța constată că potrivit dovezii de comunicare atașate la fila 378 vol II, debitoarei i s-a comunicat procesul-verbal de licitație din data de 29.04.2014 și publicația de vânzare din data de 29.04.2014, împreună cu încheierea de stabilire a termenului de licitație pentru termenul din data de 19.05.2015, în data de 30.04.2015, fără ca debitoarea să se prezinte la termenul de licitație din data de 19.05.2015 și a invoca vreo critică a procesului-verbal de licitație sub acest aspect, ci doar lipsa semnăturii a cinci dintre cei nouă licitatori cu datele de identificare menționate în procesul-verbal de licitație.

Or, de vreme ce persoanele interesate, respectiv licitatorii ale căror semnături au fost omise, nu au contestat acest proces-verbal de licitație, nu poate debitoarea să invoce această neregularitate pentru terții licitatori, întrucât interesul protejat prin edictarea normei art. 847 alin. (3) NCPC este unul privat și aparține, în speță, celorlalți cinci licitatori ale căror semnături au fost omise, iar nu public pentru a putea fi valorificat de debitoare, cu atât mai mult cu cât aceasta nu invocă vreo vătămare proprie, astfel încât omisiunea semnăturilor sau a mențiunii privind refuzul de semnare putea fi invocată numai în condițiile art. 178 alin. (2) NCPC, nu și de debitoare.

Interesul debitoarei de desființare a vânzării imobilului urmărit, care a fost proprietatea sa până la momentul emiterii actului de adjudecare (acesta fiind deja emis la data introducerii contestației de față, 06.06.2014) nu reprezintă o condiție suficientă pentru invalidarea actelor atacate, de vreme ce, raportat la aceleași acte, debitoare nu invocă o vătămare proprie și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actelor atacate.

În subsidiar, instanța precizează că și în condițiile în care s-ar aplica dispozițiile art. 678 alin. (2) NCPC, în sensul că nulitatea ar fi una expresă și, deci, vătămarea s-ar prezuma, regulile de invocare a nulității, în raport de interesul ocrotit, ar fi aceleași, astfel încât rezultatul ar fi același de vreme ce vătămarea s-ar prezuma în favoarea persoanei ale cărei interese sunt ocrotite, în speță licitatorii, iar nu în favoarea contestatoarei.

Motivele expuse în contestația la executare legate de invocatul scop declarat al pretinsului adjudecatar și executorului judecătoresc ca terțe persoane să adjudece imobilul proprietatea sa la un preț inferior valorii de circulație nu au nicio legătură juridică cu procesul-verbal de licitație din data de 19.05.2014 și legalitatea acestuia, de vreme ce contestatoarea nu a introdus contestație nici împotriva încheierii/31.03.2014 de desemnare a expertului, nici încheierii de stabilire a prețului imobilului din data de 07.04.2014, și nici împotriva primei publicații de vânzare din data de 07.04.2014; aceste acte au fost comunicate debitoarei, așa cum rezultă din dovezile de comunicare atașate la fila 390 vol II (publicația de vânzare din 07.04.2014, atașată la fila 396 vol II), fila 515 vol II (încheierea de stabilire a prețului de vânzare și termenul de licitație, publicația de vânzare din data de 07.04.2014 (prima publicație de vânzare, atașată la fila 522 vol II), raportul de evaluare din data de 04.04.2014, fila 546 (încheiere de desemnare a expertului din data de 31.03. 2014, atașată la fila 539 vol II), fără că debitoarea să fi introdus contestație la executare împotriva acestora pentru invocarea aspectelor ce țin de subevaluarea imobilului.

Ca atare, neexercitarea contestației la executare împotriva încheierii de stabilire a prețului imobilului din data de 07.04.2014, și nici împotriva primei publicații de vânzare din data de 07.04.2014 atrage, în condițiile art. 185 alin. (1) NCPC, decăderea debitoarei din dreptul de a mai invoca aceste critici în cadrul contestației de față, îndreptată împotriva unor acte de executare ulterioare celor necontestate, motivele ce țin de subevaluarea imobilului fiind, pentru prima dată, invocate în cadrul prezentei contestații la executare ce vizează procesul-verbal de licitație întocmit în data de 19.05.2014 când a fost vândut imobilul și actele ulterioare, iar încheierea de stabilire a prețului imobilului din data de 07.04.2014 sau prima publicație de vânzare din data de 07.04.2014 nu au fost atacate.

Cât privește refuzul de acordare a răgazului solicitat de către debitoare și celeritatea ieșită din comun, acestea nu sunt motive de nelegalitate a procesului-verbal de licitație din data de 19.05.2014, de vreme ce nu există nicio dispoziție legală din materia executării silite care să oblige creditorul sau debitorul să acorde termene mai lungi de plată decât cel de 15 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării imobiliare, prevăzut la art. 820 NCPC republicat (potrivit dovezii de comunicare atașată la fila 419 vol II, încheierea de încuviințare însoțită de somația imobiliară și titlul executoriu au fost comunicate debitoarei la data de 18.02.2014, contrar susținerii debitoarei că acestea nu i-ar fi fost comunicate).

Art. 622 alin. (2) NCPC dă dreptul creditorului să ceară executarea silită prin orice modalitate permisă de lege, inclusiv urmărirea silită imobiliară (art. 624 pct. 1 NCPC republicat) și obligă executorul judecătoresc învestit să procedeze la desfășurarea procedurii de executare silită cu celeritate și respectarea dispozițiilor legale (art. 625, 627 NCPC), executorul judecătoresc neputând prelungi termenele prefixate de legiuitor,

De asemenea, art. 630 NCPC republicat prevede că, în tot cursul executării silite, sub supravegherea executorului judecătoresc, creditorul și debitorul pot conveni ca executarea silită să se efectueze, în total sau în parte, numai asupra veniturilor bănești sau altor bunuri ale debitorului, ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă prin bună învoială sau ca plata obligației să se facă în alt mod admis de lege, însă această modalitate de executare a obligației, respectiv, de desfășurare a executării silite presupune și acordul creditorului, nu doar solicitarea debitorului.

Sub acest aspect, la data de 27.11.2013, între creditoare și debitoare s-a încheiat un acord de plată a datoriei în cuantum de_,04 euro și_,64 lei, cuprinzând și cheltuieli de executare, prin care debitoarea s-a obligat să achite lunar suma de 8000 de lei, începând cu luna decembrie 2013 în ziua de 30 a fiecărei luni, executarea silită fiind suspendată la cererea creditorului (fila 263 vol I). Nu rezultă, din actele de executare depuse la dosar și nici din alte înscrisuri depuse de debitoare, că aceasta ar fi respectat angajamentul luat, caz în care nu se poate reproșa creditorului sau executorului judecătoresc că a solicitat și, respectiv, a procedat la continuarea executării silite, nerespectând astfel, convenția părților.

În egală măsură, art. 700-701 NCPC republicat prevăd limitativ cazurile în care poate interveni amânarea sau suspendarea executării silite, ipoteze între care nu este prevăzută și cererea de amânare sau suspendare formulată de debitor și adresată executorului judecătoresc. În acest context, împrejurarea că, la data de 16.05.2014, debitoarea a depus la executorul judecătoresc o cerere prin care a solicitat amânarea/suspendarea executării silite a imobilului imobilul situat în sector 6, ., ., ., pe o perioadă de maxim 6 luni „prevăzută de lege”, fără a indica fundamentul legal al acestei solicitări, nu obliga executorul să se conformeze cererii debitoarei, în lipsa unei prevederi legale în acest sens și dispozițiile art. 700-701 NCPC, precum și a acordului creditorului; în cauză, un astfel de acord al creditorului asupra amânării/suspendării executării silite (în afara celui consemnat în angajamentul de plată din data de 27.11.2013, nerespectat de debitoare) nu a existat, astfel încât în mod legal executorul judecătoresc a procedat la continuarea executării silite asupra imobilului cu privire la care s-a încuviințat urmărirea silită.

Din examinarea actelor de executare și în limitele motivelor de contestație proprii procesului-verbal de licitație, se constată că executorul judecătoresc a respectat dispozițiile legale incidente în materia urmăririi silite imobiliare, respectiv după obținerea încuviințării urmăririi silite imobiliare a dispus emiterea somației imobiliare prin care i-a pus în vedere debitoarei să achite debitul datorat în termen de 15 zile de la comunicare, termen după expirarea căruia și urmare neexecutării voluntare a obligației de plată, a solicitat întocmirea unei expertize evaluatorii cu privire la imobilul urmărit și a publicațiilor de vânzare din datele de 07.04.2014 și, respectiv 29.04.2014 și a procedat la vânzarea la licitație publică a imobilului urmărit.

În materia executării silite, însăși legea, respectiv dispozițiile art. 835 și următoarele stabilesc termenele minimale și maximale în care se desfășoară licitația și reglementează modul de stabilire a prețului, aceste aspecte nefiind lăsate la latitudinea debitorului, a creditorului sau a executorului judecătoresc și, cu atât mai puțin a adjudecatarului.

Prin încheierea din data de 07.04.2014 (fila 394 vol II), prețul imobilului a fost fixat la suma de 202 500 lei, astfel cum a fost stabilită prin raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator M. D.; prima publicație de vânzare din data de 07.04.2014 (fila 396 vol II) menționează ca preț de pornire a licitației suma de 202 500 lei și prim termen de licitație 29.04.2014.

Întrucât nu s-au depus oferte de cumpărare, cauțiuni sau cereri de participare la licitație, licitația a fost amânată pentru data de 19.05.2014, sens în care s-a întocmit primul proces-verbal de licitație din data de 29.04.2014 (fila 512 vol II), încheierea din data de 29.04.2014 de stabilire a unui nou termen de licitație și scăderea prețului la 75% din prețul de pornire a licitației, respectiv la suma de 151 875 lei (fila 511 vol II), fiind emisă o nouă publicație de vânzare/29.04.2014, cu preț de pornire a licitației 151 875 lei (fila 510 vol II).

Procedând astfel, executorul judecătoresc a respectat prevederile art. 846 alin. (8) NCPC care prevede că în cazul în care nu este oferit nici prețul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 30 de zile, pentru care se va face o nouă publicație, în condițiile art. 839, cu excepția publicării anunțului într-un ziar de circulație națională sau locală. La acest termen, licitația va începe de la prețul de 75% din prețul de pornire al primei licitații. Dacă nu se obține prețul de începere a licitației și există cel puțin 2 licitatori, la același termen, bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit, dar nu mai puțin de 30% din prețul de pornire al primei licitații. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă prețul de la care începe licitația. În conținutul publicației de vânzare întocmite pentru cel de-al doilea termen vor fi inserate, sub sancțiunea nulității, toate aceste mențiuni privind modul de stabilire a prețului de adjudecare a imobilului la al doilea termen.

În speță, la al doilea termen de licitație, respectiv 19.05.2014, imobilul a fost adjudecat de intimatul S. N. I. care a oferit cel mai mare preț, 152 000 de lei, care depășește prețul de pornire a licitației la cel de-al doilea termen (151 875 lei), diferența de preț, după deducerea garanției de participare (15 200 lei, conform recipisă de consemnare BREL_/19.05.2014, fila 491 vol II), respectiv suma de 136 800 lei fiind achitată conform recipisei de consemnare BREL_/21.05.2014 atașată la fila 677 vol III).

Ca atare, au fost respectate dispozițiile art. 846 alin. (8) NCPC, neexistând, nici din acest punct de vedere, motive de anulare a procesului-verbal de licitație.

Prin urmare, nu se confirmă nici celeritatea „ieșită din comun” și nici un „scop declarat” al pretinsului adjudecatar și executorului judecătoresc ca terțe persoane să adjudece imobilul proprietatea debitoarei la un preț inferior valorii de circulație, așa cum invocă debitoarea, de vreme ce au fost respectate dispozițiile legale incidente în materie.

Cât privește aspectul invocat în cadrul concluziilor pe fond că adjudecatarul intimat S. ar fi „delegat” al executorului judecătoresc, din înscrisul depus la dosar de către debitoare, respectiv o delegație prin care executorul judecătoresc îl împuternicea la data de 25.05.2015 pe adjudecatarul intimat S. să se prezinte la OCPI pentru a depune cererea formulată de executorul judecătoresc și a ridica răspunsul furnizat de această instituție, aceasta este lipsită de relevanță sub aspectul legalității procesului-verbal de licitație din data de 19.05.2014, întrucât, în primul rând, este un act ulterior întocmirii procesului-verbal de licitație din data de 19.05.2014, iar nu anterior sau concomitent (moment la care se raportează respectarea sau nerespectarea dispozițiilor legale și, deci, incidența sancțiunii nulității), iar, în al doilea rând, vizează depunerea unei cereri formulată personal de executorul judecătoresc, iar nu întocmită de terțul adjudecatar în numele executorului judecătoresc, nicio dispoziție legală cuprinsă în legea nr. 188/2000 sau în codul de procedură civilă neinterzicând executorului judecătoresc să procedeze astfel.

Cât privește actul de adjudecare a imobilului din data de 21.05.2014, instanța reține că debitoarea nu a adus nicio critică de nelegalitate proprie acestui act, respectiv nu a indicat motivele de fapt și de drept ale contestației împotriva acestui act de adjudecare, limitându-se la a arăta că nulitatea procesului-verbal de licitație atrage și nulitatea actelor de executare subsecvente, ceea ce ar duce și la anularea actului de adjudecare.

Potrivit art. 179 alin. (3) NCPC, desființarea unui act de procedură atrage și desființarea actelor de procedură următoare, în măsura în care acestea nu pot avea o existență de sine stătătoare. A contrario, menținerea unui act de procedură atrage și menținerea actelor de procedură următoare, în măsura în care nu se invocă motive proprii de nulitate a actelor ulterioare. Or, în speță, nu s-a indicat niciun motiv de nelegalitate propriu (nulitate proprie) actului de adjudecare din data de 21.05.2014 și, întrucât nu există aspecte de ordine publică de verificat din oficiu de către instanță, cererea de anulare a acestuia va fi respinsă ca nefondată.

Aceeași soluție se impune și cu privire la restul actelor de executare ulterioare procesului-verbal de licitație din data de 19.05.2014 și, respectiv, actului de adjudecare din data de 21.05.2014. O precizare se impune a fi făcută, în particular, referitor la actele de executare efectuate de executorul judecătoresc în timpul suspendării provizorii - dintre care debitoarea a depus în ședința publică din data de 03.09.2015: proces-verbal din data de 22.05.2015, încheiere din data de 25.05.2015 privind intabularea dreptului de proprietate și punerea în posesie a adjudecatarului S. N. I. și încheierea din data de 28.05.2015 de anulare a procesului-verbal de constatare din data de 22.05.2015, comunicarea unei încheieri de suspendare a cererii de intabulare formulată, formularea unei cereri către Judecătoria Sectorului 6 pentru comunicarea în scris a stadiului prezentului dosar, dar și întocmirea unei încheieri de suspendare a executării silite, încheiere stabilire termen de 10 zile pentru depunere titluri de creanță, proces-verbal de afișare a termenului de 10 zile pentru depunerea titlurilor de creanță, încheiere din data de 28.05.2015 de suspendare a executării silite, (filele 861-872) -, și anume că având în vedere dispozițiile art. 700 alin. (4) NCPC, potrivit cu care actele de executare efectuate în ziua soluționării cererii având ca obiect suspendarea, fie și provizorie, a executării silite sunt desființate de drept prin efectul admiterii cererii de suspendare și a contestației la executare, iar contestația la executare a fost respinsă, desființarea acestora nu poate opera, condițiile art. 700 alin. (4) fiind cumulative.

Pe de altă parte, executorul judecătoresc însuși a procedat la anularea încheierii de intabulare și a celei de stabilire a termen de 10 zile pentru depunere titluri de creanță, astfel încât anularea de către instanță a încheierii de anulare dată de executorul judecătoresc ar crea debitoarei contestatoare o situație mai grea în propria cale de atac (de vreme ce ar fi menținute tocmai actele desființate unilateral de executorul judecătoresc).

Având în vedere aspectele menționate anterior, întrucât nu există motive de nulitate a procesului-verbal de licitație/19.05.2014 și actelor de executare ulterioare, instanța va respinge, ca neîntemeiată, contestația la executare.

În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, având în vedere prevederile art. 719 alin. (1) NCPC republicat și soluționarea contestației la executare, aceasta va fi respinsă ca rămasă fără obiect și încetată măsura suspendării provizorii a executării silite, dispusă prin încheierea de ședință din data de 19.06.2014, ca urmare a soluționării cererii de suspendare a executării silite de drept comun.

Nu se poate da curs solicitării debitoarei de dispunere a suspendării executării silite până la soluționarea definitivă a cauzei de față, de vreme ce redactarea art. 719 alin. (1) NCPC este foarte clară, „soluționarea contestației la executare”, însemnând soluționarea în primă instanță nu și în calea de atac, întrucât dacă legiuitorul ar fi vrut ca măsura suspendării să dureze până la soluționarea definitivă a contestației la executare ar fi precizat acest aspect, așa cum a făcut-o, de pildă, la suspendarea judecății în condițiile art. 411 alin. (1) pct. 1, alin. (2) NCPC.

Ca atare, contestația la executare fiind soluționată, cererea de suspendare a executării silită va fi respinsă ca rămasă fără obiect, iar măsura suspendării provizorii a executării silite, dispusă prin încheierea de ședință din data de 19.06.2014, încetată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatoarea M. DOINIȚA, CNP_1, cu ultimul domiciliu indicat pentru comunicarea actelor de procedură la adresa de domiciliu din București, sector 6, ., ., ., în dosarele conexate 215/2013 și 278/2013, instrumentate de S. O. D. C. și N. A., în contradictoriu cu intimații S. S. a. R. L., prin reprezentat legal Kruk România SRL, cu sediul în București, ., parter, subsol, etajele 9, 10, 11, sector 4, CUI RO_, J_ și S. N. I., CNP_, domiciliat în București, Calea Rahovei nr.295, loc 72, scara 2, etaj 5, apartament 46, sector 5, și cu domiciliul ales pentru comunicare acte de procedură în București, sector 3, ., nr. 51, ., ..

Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării silite.

Constată încetată măsura suspendării provizorii a executării silite, dispusă prin încheierea de ședință din data de 19.06.2014.

Constată că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept numai de apel, în termen de 10 zile de la comunicare.

Cererea și motivele de apel se depun, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria Sectorului 6.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10.09.2015.

Președinte, Grefier,

F. – C. M. V. – A. M.

Dactilo.MM.5 ex/02.10.2015

Red.FCM/09.10.2015

2 exemplare originale + 3 exemplare comunicare

Comunicat 3 exemplare VAM.

← Pretenţii. Sentința nr. 6800/2015. Judecătoria SECTORUL 6...		Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 7428/2015.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 07/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Contestaţie la executare. Sentința nr. 6797/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Plângere contravenţională. Sentința nr. 6811/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Pretenţii. Sentința nr. 6800/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 7428/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 7415/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7410/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Pretenţii. Sentința nr. 7311/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI