Pretenţii. Sentința nr. 7311/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7311/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 7311/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7311
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 30.09.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE N. A.
GREFIER C. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect pretenții, privind pe reclamanta B. BULDERS MANAGEMENT TRANSPORT S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. G. S.R.L.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 23.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitate pârâtei să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 30.09.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.03.2015, reclamanta B. B. MANAGEMENT TRANSPORT SRL, în contradictoriu cu pârâta ., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 70.264,03 lei și a dobânzii legale aferente, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, între aceasta și ., s-a încheiat contractul cadru din data de 01.11.2013, conform căruia reclamanta s-a obligat să furnizeze diverse servicii tehnice (lucrări efectuate pentru site-uri, conform comenzilor de lucru). Prin acest contract, pârâta C. G. SRL s-a obligat să efectueze plata lucrărilor executate de către reclamantă, pe baza facturilor emise în conformitate cu art.4.2. din contract.
Ca urmare a executării lucrărilor și serviciilor de către reclamantă conform contractului, în beneficiul pârâtei a emis următoarele facturi: factura nr.792/28.11.2014, în cuantum de 44.393.15 lei, scadentă în data de 28.01.2014, din care pârâta a achitat suma de 35.188,93 lei, rămânând astfel un debit neachitat în cuantum de 9.204,22 lei, aferent lucrărilor de Mentenanță, factura nr. 1635/19.11.2014, în cuantum de 25.480,96 lei, scadentă în data de 19.12.2014, aferentă anexei devizelor Health & Safety (anexate prezentei cereri), factura nr. 904/29.01.2014, în cuantum de 35,578.85 de lei, scadentă în data de 16.03.2014, aferentă devizului Rollout, acceptată de către pârâtă prin semnarea și ștampilarea exemplarului emis dintr-o eroare cu suma dublată în cuantum de_.70 lei.
Conform art. 4.2. din contractul cadru semnat în data de 01.11.2013, plata facturilor corespunzătoare trebuia efectuată în termen de 45 de zile de la data emiterii acestora de către subcontractant, în schimb pârâta nu a efectuat plata facturilor menționate mai sus nici până la data introducerii prezentei acțiuni.
În data de 31.12.2014, cu scopul de a realiza o conciliere directă conform procedurii arbitrale, reclamanta a trimis pârâtei C. G. SRL o situație cu debitele datorate de aceasta, respectiv extrasul de cont în care sunt menționate facturile de mai sus și debitul total datorat de aceasta.
La primirea acestui extras, pârâta avea posibilitatea să confirme acest document pentru întreaga sumă acceptată sau avea posibilitatea să îl refuze total sau parțial și să îl restituie reclamantei.
Pârâta C. G. SRL a restituit extrasul de cont confirmat pentru întreaga sumă de 70.264,03 lei, confirmare efectuată prin aplicarea ștampilei și a semnăturii directorului societății și a conducătorului compartimentului financiar contabil.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, reclamanta a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1270 și art. 1350 cod civil și art.194 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, extras de cont din data de 31.12.2014, factura . nr.792 din data de 28.11.2013, factura . nr.1635 din data de 19.11.2014, factura . nr.904 din data de 29.01.2014, deviz lucrări.
La data de 23.03.2015, reclamanta a depus la dosar interogatoriul formulat pentru pârâtă, însoțit de un set de înscrisuri, în copie (filele 36-73).
La data de 05.05.2015, pârâta a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca neîntemeiată și nelegală și obligarea societății reclamante, ca urmare a lucrărilor efectuate necorespunzător, la acoperirea prejudiciului cauzat, precum și a daunelor interese, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, pârâta a învederat instanței de judecată faptul că susținerile societății reclamante și motivele acesteia privind obligarea pârâtei la plata unor sume de bani, nu sunt tocmai cele reale, relațiile comerciale dintre cele două societăți ajungând să fie afectate exclusiv din vina societății reclamante, pe fondul executării defectuoase a unor lucrări alocate către aceasta, conform contractului de prestări servicii nr. 15 din data de 10.04.2013.
De asemenea, pârâta a învederat instanței de judecată faptul că, și în trecut, societatea reclamantă a executat defectuos anumite lucrări comandate de societatea pârâtă, și că aceasta din urmă, în data de 05.02.2014, a notificat-o pe reclamantă cu privire la executarea necorespunzătoare și parțială a lucrărilor, solicitând remedierea acestora.
Pârâta a învederat instanței de judecată faptul că neplata acestor facturi se datorează în principal executării necorespunzătoare a acestora de către societatea reclamantă iar, în al doilea rând, pentru că, în jurul datei de 19.02.2015, părțile au încercat să se împace, din partea pârâtei existând bună-voință, conform acordului atașat, însă reclamanta a refuzat.
Totodată, din email-urile atașate se poate observa că nici societatea pârâtă nu a fost remunerată de către beneficiarul final, tocmai pentru că nu au fost realizate corespunzător lucrările/activitățile solicitate.
Societatea C. G. SRL (C.) are ca obiect principal de activitate, activități de telecomunicații prin rețele cu cablu, adică montarea unor echipamente de telecomunicații, în baza contractelor încheiate cu alte firme de specialitate ce sunt și beneficiarii finali ai lucrărilor. Astfel că, lucrările efectuate de către C. sau de către subcontractorii săi sunt verificate și de beneficiari.
Pârâta a precizat faptul că lucrările se alocau către subcontractor în baza unor comenzi, iar la fiecare factură se atașa un deviz, deviz ce prezintă locațiile (site-urile) unde urmau a fi montate echipamentele de telecomunicații.
Societatea C. G. a subcontractat lucrări de telecomunicații atât societății reclamante (conform contract 01.11.2013) cât și societății B. B. Management SRL (conform contract 08.02.2013).
La data de 01.10.2013, prin contractul de novație nr.1/01.10.2013, numita B. B. Management SRL, parte în contractul semnat la data de 08.02.2013, a fost înlocuită în acest contract cu reclamanta din prezenta cauză B. B. Management Transport SRL.
La art. 2.4 din contractul de novație, societatea B. B. Management SRL declara în mod expres că nu mai are față de societatea pârâtă C. G. SRL nicio obligație rezultată din contractul încheiat între ele la data de 08.02.2013.
Pârâta a făcut aceste precizări deoarece, devizele atașate facturilor nr. 902, 903 și 904, toate emise în data de 29.01.2014, sunt devize ale unor lucrări ce au fost efectuate de către societatea B. B. Management SRL și nu de către societatea reclamantă B. B. Management Transport SRL.
De asemenea, pârâta a apreciat că aceste lucrări au fost efectuate de către societatea B. B. Management SRL și nu de către societatea reclamantă, având în vedere și corespondența electronică purtată între societăți - depunând în acest sens copii ale corespondenței. Ulterior semnării contractului de novație, la data de 01.11.2013, aceleași părți, reclamanta și pârâta, au semnat un nou contract de prestări servicii la data de 01.11.2013, având aceleași clauze ca și contractul din data de 08.02.2013, ce a fost novat în favoarea creditoarei la data de 01.10.2013.
În același timp, pârâta a dorit să evidențieze faptul că fiecare comandă presupunea o . activități, așa cum au fost indicate în tabelul atașat prezentei, activități ce aveau un termen limită de finalizare. Fiecare lucrare/comandă avea un cod, nume de locație, județul unde era locația și mai multe activități. Aceste activități, dacă erau lucrate integral, se regăseau în devizele ce însoțeau facturile emise de subcontractor. Ca atare, o factură cu devizul aferent putea să cuprindă doar lucrări/comenzi efectuate parțial.
Faptul că societatea reclamantă a venit și a solicitat plata a doar trei facturi, a fost dovada că societatea pârâtă și-a îndeplinit obligațiile contractuale și că există lucrări/activități nerealizate/nefinalizate de către societatea reclamantă, dar neevidențiate de către aceasta.
Pentru lucrările și activitățile comandate de societatea pârâtă și nefinalizate de societatea reclamantă, pârâta a fost nevoită să le remedieze în regie proprie, fiind în imposibilitatea de a realiza alte lucrări la timp sau chiar a dus la pierderea unor lucrări noi.
Odată ajunsă echipa la locația respectivă, aceasta trebuia să asigure frontul de lucru, să respecte toate procedurile și normele privind securitatea în muncă, să efectueze lucrările solicitate, iar la final echipamentele instalate trebuiau să funcționeze și să fie protejate (adică închisă cutia în care se aflau). Această obligație reiese din art. 3 paragraf 13-15 din contract (pag. 6 din 121).
Una din cerințele necesare efectuării oricăror plăți către subcontractor era cea prevăzută de art. 3, paragraf 6 din contract (pag. 5 din 12), care presupunea acceptarea predării amplasamentului, supervizare și verificare a calității lucrărilor după terminarea lor de către C..
Toate aceste fapte și aspecte, pârâta le va demonstra prin înscrisurile pe care urmează să le depună la dosar, prin proba testimonială, interogatoriu și proba cu expertiză tehnică dacă instanța apreciază ca fiind utilă și pertinentă o astfel de probă sau dacă reiese din dezbateri.
Conform art. 5.3 al contractului indicat mai sus, în cazul în care, în timpul lucrărilor, subcontractorul (BBMT) nu își respectă obligațiile, Contractorul (Cofactech) are dreptul să continue acele lucrări cu o altă companie, iar costurile suplimentare vor fi suportate de către subcontractor.
Ca atare, așa cum s-a precizat și mai sus, au existat lucrări pe care subcontractorul nu le-a realizat sau nu le-a finalizat, iar C. a fost obligată să suporte consecințele sau să efectueze în regie proprie acele lucrări, tocmai pentru a nu pierde contractele existente și pentru a da dovadă de seriozitate în relațiile sale cu alți parteneri.
Tot conform contractului semnat de către părți, subcontractorul nu avea dreptul să subcontracteze lucrările/comenzile primite de la C., obligație pe care nu a respectat-o, iar activitățile de pe site-uri au fost efectuate de către o altă societate.
Prejudiciul suferit de către pârâtă este pentru remedierea lucrărilor executate necorespunzător sau parțial de către societatea reclamantă, iar daunele interese solicitate sunt ca urmare a neîndeplinirii la timp sau parțiale a lucrărilor comandate de societatea pârâtă. Prejudiciul constă în costurile necesare deplasării unei echipe la locația respectivă (motorină, diurnă, leasing), munca prestată de echipa de pe teren și de la sediu, precum și taxe și impozite, chirii.
Pârâta a reiterat faptul că modalitatea de plată era expres prevăzută în contract, iar plata se putea face doar după o verificare în prealabil a lucrărilor, urmată de acceptarea acestora ca fiind executate corect.
În al doilea rând, procedura de acceptare la plată a lucrărilor realizate de reclamantă implică parcurgerea unor etape prevăzute în contract iar, în măsura în care lucrările nu sunt realizate conform comenzii trimise de debitor și acceptate de creditor, există posibilitatea realizării acestora în regie proprie sau cu altă societate pe cheltuiala executantului/reclamantului (a se vedea în acest sens art. 3 paragraf 6, art. 4.1, art. 4.2 și art. 5.3 din Contractul cadru).
Pârâta a considerat că este necesar mai întâi stabilirea prestatorului și apoi a calității și cantității lucrărilor, ca în cele din urmă să se stabilească în ce măsură societatea pârâtă este obligată la plata penalităților, iar reclamanta la plata despăgubirilor.
Așadar, au existat lucrări pe care subcontractorul nu le-a realizat sau nu le-a finalizat, iar C. a fost obligată să suporte consecințele sau să efectueze în regie proprie acele lucrări, tocmai pentru a nu pierde contractele existente și pentru a da dovadă de seriozitate în relațiile sale cu alți parteneri.
Pârâta a apreciat că ceea ce a încercat societatea reclamantă prin această acțiune a fost contrar celor prevăzute în contractul semnat de către părți și, prin motivarea vagă a acțiunii, s-a încercat inducerea în eroare a instanței. Este evident faptul că părțile au ajuns într-un punct în care nu mai există înțelegere amiabilă, însă vina aparține în totalitate reclamantei, deoarece conducerea societății pârâte a încercat rezolvarea amiabilă, însă fără rezultat.
Atât timp cât există lucrări/activități neexecutate sau executate necorespunzător de către societatea reclamantă aceasta nu are dreptul de a pretinde plata unor penalități.
Introducerea acestei acțiuni după ce conducerea societății pârâte a încercat rezolvarea amiabilă a problemelor este un gest de rea-credință din partea reclamantei și reprezintă dorința acestora de a obține penalități aferente unei perioade mai îndelungate de timp. Adică societatea pârâtă a încercat de aproape un an de zile să rezolve probleme, iar reclamanta nu a dat curs solicitărilor.
Față de toate cele precizate mai sus și față de toate motivele arătate, pârâta a solicitat respingerea cererii formulată de către reclamantă ca fiind netemeinică și nelegală, și admiterea cererii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 1170, 1266, 1267, 1270, 1350, 1357, 1516, 1518, 1.524, 1.527, 1.528, 1.530, 1.531, 1.536, 1,541 din Noul Cod civil și art. 205, 206, 358, 453 din Noul Cod de procedură civilă.
Alăturat întâmpinării, pârâta a anexat în copie, tabel privind lucrările executate necorespunzător, acord, deviz lucrări Proiect Orange, corespondență electronică, adresa nr.128 din data de 05.02.2014, notificare din data de 05.02.2014, email.
Prin încheierea pronunțată la data de 03.06.2015 (f.118), rămasă definitivă, instanța a anulat cererea reconvențională formulată de pârâtă, în baza art.200 alin.4 c.proc.civ.
La termenul de judecată din 23.09.2015 instanța a admis pentru ambele părți proba cu înscrisuri, respingând celelalte probe solicitate de părți.
Părțile au depus la dosar concluzii scrise.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 01.11.2013 s-a încheiat un contract (f.62-73 dosar), prin care reclamanta s-a obligat să presteze în beneficiul pârâtei servicii privind instalarea în numele pârâtei a unor site-uri, potrivit unui proiect care ava fi predat de pârâtă reclamantei și în care vor fi definite activitățile care se vor desfășura.
Conform clauzei cuprinse în art.4.2 par. 3 și 4 din contract, contravaloarea lucrărilor executate se va plăti de către pârâtă pe baza facturilor emise de reclamantă la începutul fiecărei luni, astfel: 100% din valoarea totală a lucrărilor de instalare, după acceptarea de către pârâtă.
Pentru serviciile prestate conform contractului, reclamanta a emis: - factura fiscală nr.792/28.11.2013 (f.7) în valoare de 44.393,15 lei, scadentă la 28.01.2014, din care pârâta a plătit suma de 35.188,93 lei, rămânând de achitat diferența de 9.204,22 lei, - factura fiscală nr.1635/19.11.2014 (f.8) în valoare de 25.480,96 lei, scadentă la 19.12.2014, - factura fiscală nr.904/29.01.2014, în valoare de 35.578,85 lei (f.26), scadentă la 16.03.2014.
Instanța nu a reținut apărările pârâtei privind executarea necorespunzătoare de către reclamantă a obligațiilor asumate, ca motiv de neplată a sumelor datorate. În condițiile în care pârâta a confirmat expres debitul de plată din factura nr.904/29.01.2014 și cel din factura nr. 1635/19.11.2014, semnând și ștampilând extrasul de cont emis de reclamantă la 31.12.2014 (f.6) și a făcut o plată parțială din factura fiscală nr.792/28.11.2013, în valoare de 35.188,93 lei, instanța constată că serviciile pentru care reclamanta a emis cele trei facturi au fost, într-adevăr, prestate. Pârâta nu a dovedit comunicarea către reclamantă a notificării din 05.02.2014 privind neexecutarea, notificare invocată în întâmpinare, iar tabelul depus de pârâtă (f.88-89 dosar) nu face dovada unei corespondențe între părți, anterioare litigiului de față, privind obligațiile pretins executate necorespunzător de reclamantă și facturate în factura nr.792/28.11.2013, întrucât nu există dovada datei întocmirii tabelului și nici dovada comunicării acestuia către reclamantă, concluzia instanței fiind că actul a fost întocmit pro causa. În privința mențiunii aparținând pârâtei, din subsolul înscrisului intitulat „deviz lucrări proiect Orange, „Lucrările nu se vor factura până când nu se finalizează următoarele lucrări și documentele de acceptanță ….”, instanța constată că acestea au fost făcute la începutul anului 2014, cu mult anterior confirmării debitului total de plată de 70.264,03 lei, care a avut loc la începutul anului 2015, ceea ce înseamnă că până la acel moment lucrările indicate în respectiva mențiune au fost realizate.
Instanța a înlăturat și apărarea pârâtei în sensul că lucrările nu ar fi fost efectuate de reclamantă, ci de o altă societate, B. B. Management SRL (societate diferită de reclamantă), din moment ce: facturile sunt emise ulterior contractului încheiat între reclamanta din cauza de față și pârâtă; emitentul facturilor este societatea reclamantă; debitul confirmat de pârâtă apare ca fiind datorat către reclamantă; pârâta nu a depus probe scrise în sensul că pentru aceleași servicii ar fi fost emise facturi fiscale de către societatea B. B. Management SRL, pe care pârâta să le fi achitat.
În plus, instanța reține că însăși pârâta a invocat prin întâmpinare că a propus reclamantei un acord pentru împăcare, menționând „părțile au încercat să se împace, din partea pârâtei existând bunăvoință, conform acordului atașat” și a și depus la dosar respectiva propunere de acord - fila 90 - . Or, în acest înscris ( opozabil pârâtei din moment ce pârâta l-a întocmit, s-a referit la el în întâmpinare și l-a depus la dosar), pârâta menționează că ea „datorează reclamantei suma de 70.264,03 lei în baza facturilor indicate mai sus – facturile ce fac obiectul acestui dosar, n.n. – acceptate expres prin Extrasul de cont din data de 31.12.2014”. Această recunoaștere a debitului întărește concluzia instanței că pârâta contestă prestarea serviciilor de către reclamantă abia acum, în cadrul acestui dosar, pentru a evita obligarea sa la plată.
Instanța nu va analiza, în acest dosar, susținerile pârâtei privind îndeplinirea necorespunzătoare de către reclamantă a altor obligații decât cele facturate prin cele trei facturi menționate anterior, întrucât aceste apărări exced cadrului procesual de față (în condițiile anulării cererii reconvenționale), obiectul cereri fiind limitat la analizarea cererii cu care reclamanta a învestit instanța: de obligare a pârâtei la plata contravalorii lucrărilor pentru care a emis cele trei facturi enumerate mai sus.
Din considerentele expuse, instanța reține că în speță pârâtei îi incumbă obligația de plată a sumei totale de 70.264,03 lei, în temeiul art.1.270 N.c.civ., dar și a dobânzii legale la această sumă, conform art.1.535 c.civ., de la momentul introducerii acțiunii de față (reclamanta nu a cerut dobânda pe perioada anterioară introducerii cererii) și până la data plății.
În consecință, instanța va admite cererea și va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 70.264,03 lei, cu dobânda legală cursă de la 27.02.2015 până la data plății.
În temeiul art.453 alin.1 c.proc.civ. instanța va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2.510,28 lei cheltuieli de judecată, constând în taxa de timbru aferentă cererii de față (f.43).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta . TRANSPORT, cu sediul în București, . nr.7, ., sector 6, număr de înregistrare în Registrul Comerțului J40/_/2011, CUI RO_, cu sediul procesual ales la SCA I. și S., în București, ., parter, sector 3, în contradictoriu cu pârâta C. G. SRL, CUI R_, număr de ordine în Registrul Comerțului J40/_, cu sediul în București, ., ., etaj 2, apartament 9, sector 6.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 70.264,03 lei, cu dobânda legală cursă de la 27.02.2015 până la data plății.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2.510,28 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.NA/Thred.MV/4 ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7410/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7332/2015. Judecătoria... → |
|---|
