Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7439/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7439/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 02-10-2015 în dosarul nr. 7439/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7439
Ședința din camera de consiliu din data de 02.10.2015
Instanța constituita din:
P. B. L.
GREFIER Z. F.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect cerere de valoare redusă privind pe reclamanta . în contradictoriu cu pârâta I. G..
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect cerere de valoare redusă, aflându-se la primul termen de judecată.
Instanța constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei in lipsă.
Instanța în baza art. 131 NCPC constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere potrivit art. 1028 NCPC și art. 107 NCPC.
Instanța în baza art. 238 NCPC față de obiectul cererii de chemare în judecată estimează durata cercetării procesului la 6 luni.
Instanța în baza art. 255-258 NCPC încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei.
Instanța constată că pârâta a fost citată cu mențiunea personal la interogatoriu pentru acest termen de judecată.
Instanța constată cauza in stare de judecată și o reține spre soluționare.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 26.06.2015, sub nr._, reclamanta S.C R. & R. S.A în contradictoriu cu pârâta I. G., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 3.294,45 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale, 44,88 lei reprezentând clauze penale echipamente și 100 lei reprezentând contravaloare reduceri, discount-uri, subvenții, la care se adaugă dobânzi contractuale de 0,2 % aferente facturilor nr._/8.06.2014 și nr._/8.06.2014 în cuantum de 2.497,19 lei .Totodată a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 de lei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între părți a fost încheiat Contractul de furnizare servicii nr._/3.06.2014, pe o durată inițială minimă de 12 luni, urmând ca după expirarea duratei inițiale, dacă nici una dintre părți nu-și manifesta intenția de a nu prelungi contractul, durata acestuia urma să fie prelungită pe perioadă nedeterminată conform prev. art. 2.2 din Condițiile Generale la Contrat. Astfel,în conformitate cu clauzele contractuale, reclamanta s-a obligat să furnizeze servicii de comunicații electronice în temeiul art. 1.1. din Condițiile generale din Actul Adițional la contractul_, precum și să vândă echipamente de comunicații, după caz, potrivit solicitării pârâtei, în condițiile și termenii din contract, în schimbul plații de către aceasta din urmă a tarifelor și a prețului echipamentelor după caz. În baza Actului Adițional din data de 3.06.2014, reclamanta a învederat instanței faptul că pârâta a achiziționat 2 pachete servicii voce Digimobil Optim 2 și 2 cartele S. seria_0218871 și_0218889, în condițiile prezentate în actul adițional.
Astfel, reclamanta a învederat instanței faptul că a prestat serviciile prevăzute de contract în sarcina ei, emițând în acest sens facturile fiscale nr._/8.06.2014 și nr._/8.06.2014. În ceea ce o privește pe pârâtă, reclamanta a arătat că aceasta a utilizat serviciile furnizate, însă nu și-a respectat obligația corelativă de a acestora nici până la data formulării cererii de chemare în judecată, acumulând un debit principal datorat în cuantum de 3.294,45 lei. În consecință, reclamanta a arătat că s-au încălcat prevederile art. 3.5. din Contractul nr._care prevăd că: „Beneficiarul se obliga să achite contravaloarea serviciilor contractate aferente fiecărei luni până la sfârșitul lunii respective, termenul de plată.” Pe cale de consecință, ca urmare a depășirii termenului de plată, în baza dispozițiilor art.3.6. din contractul_, reclamanta a arătat că pârâtul datorează totodată penalități de întârziere de 0,2% pe zi, calculate asupra cuantumului facturilor neachitate, penalități care însumează 2.497,19 lei. De asemenea, potrivit aceluiași articol „totalul penalităților de întârziere datorate de beneficiar poate depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate.”
În plus, reclamanta a invocat dispozițiile art.5.5. pct.5.5.2. din contractul_ care prevăd că “ în cazul rezilierii contractului înainte de expirarea duratei inițiale, beneficiarul se obliga să achite operatorului, în funcție de aprecierea acestuia din urmă și potrivit dispozițiilor legale aplicabile, cu titlu de justă despăgubire o sumă care va include contravaloarea: serviciilor oferite cu titlu de promoție, a serviciilor de instalare, a serviciilor de activare, a activitățiilor de service pentru defecțiuni imputabile beneficiarului, a dreptului de utilizare a echipamentelor predate beneficiarului pentru a avea acces la serviciile contractate, precum și contravaloarea oricăror reduceri, subvenții sau promoții oferite de către Operator în cadrul duratei inițiale, inclusiv diferența dintre prețul de listă al telefonului mobil și prețul promoțional la care acesta a fost achiziționat toate serviciile enumerate Ia pct.(i) - (vi) de mai sus fiind furnizate beneficiarului la tarife promoționale sub condiția menținerii în vigoare și a efectuării plații contravalorii serviciilor contractate de către beneficiar pe întreaga durată inițiala a contractului.” Totodată, a arătat că, clauzele penale în valoare de 44,88 lei reprezintă contravaloarea echipamentelor, respectiv contravaloarea celor 2 cartele S. primite în custodie, pentru fiecare pârâta datorând suma de 5 euro la cursul de 4,4881 lei. Totodată, a arătat că pârâta datorează suma de 100 de lei, reprezentând contravaloare discounturi, alele decât abonamente, respectiv taxa de activare servicii DibiMobil Optim 2 – 2 abonamente x 50 lei.
Față de cele învederate, reclamanta a apreciat că se află în posesia unei creanțe certe, lichide și exigibile, rezultată din nerespectarea culpabilă de către pârâtă a clauzelor contractuale, respectiv neachitarea facturilor fiscale aferente serviciilor de telecomunicații și a echipamentelor iar pretențiile sale sunt întemeiate.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1270 Noul Cod Civil, art. 1516 Noul Cod Civil, art. 1530 și următoarele din Noul Cod civil.
În susținerea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri în copie, respectiv: Contractul nr._ și facturile fiscale nr._/8.06.2014 și nr._/8.06.2014.
Pârâta nu a depus formularul de răspuns.
În cauză au fost încuviințate proba cu înscrisuri și cu interogatoriul pârâtei.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Între părți s-a încheiat Contractul de furnizare servicii nr._/03.06.2014 (filele 7-8) și Actul adițional la acest contract din data de 03.06.2014 (filele 9-12), având ca obiect furnizarea de către reclamantă a serviciilor de comunicații electronice.
În baza acestui contract, reclamanta a emis pe numele pârâtei facturile fiscale nr._/08.06.2014 (fila 15) și nr._/08.06.2014 (fila 17).
Analizând cererea de valoare redusă, instanța o apreciază ca fiind parțial întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1025 C.pr.civ., procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.
Făcând aplicarea textului mai sus menționat, din prisma alin. 2 și 3 ale aceluiași articol, instanța constată că cererea, astfel cum este formulată de către reclamantă, este admisibilă, putând fi judecată potrivit procedurii speciale referitoare la cererile de valoare redusă.
Potrivit dispozițiilor art. 1270 alin. 1 C.civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art. 1350 alin. 1 N.C.civ., orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat.
În cauză, instanța constată că, potrivit art. 3.5 din Condițiile generale pentru furnizarea serviciilor de comunicații electronice integrate R. & R., pârâta are obligația să achite contravaloarea serviciilor contractate aferente fiecărei luni până la sfârșitul lunii respective.
Instanța constată că, în materia obligațiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între creditor și debitor, în sensul că, după ce primul probează existența obligației, debitorului îi incumbă sarcina dovedirii executării acesteia.
În cauză, reclamanta a făcut dovada deținerii unei creanțe certe, lichide și exigibile în cuantum de 3.294,45 lei având în vedere contractul încheiat între părți, coroborat cu facturile fiscale aflate la filele 15 și 17 care fac proba prestării serviciilor către pârâtă.
Întrucât pârâta nu a făcut dovada liberării de obligație prin plată sau alt mod prevăzut de lege, instanța reține că pârâta, deși a beneficiat de prestarea serviciilor din partea reclamantei, până în prezent nu a achitat contravaloarea acestora.
În materia răspunderii civile contractuale, atunci când, fără justificare, o parte nu își îndeplinește obligațiile pe care le-a contractat, aceasta este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
Astfel, având în vedere că pârâta nu a făcut dovada executării obligațiilor asumate (plata contravalorii serviciilor prestate de reclamantă), constatându-se culpa acesteia în neexecutarea obligațiilor contractuale, instanța apreciază că se impune angajarea răspunderii contractuale a acesteia pentru suma de 3.294,45 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale.
În ceea ce privește capătul de cerere privind acordarea penalităților de întârziere, prin art. 3.6 din contract, părțile au prevăzut că, în cazul neefectuării plății la termen, reclamanta poate percepe, începând cu cea de-a zecea zi a lunii următoare, o penalitate de 0,2 % pe zi de întârziere, calculată asupra sumei scadente și neplătite până la data achitării integrale a sumei restante.
Având în vedere că pârâta nu a făcut dovada achitării serviciilor prestate de către reclamantă, aceasta din urmă este îndreptățită și la plata penalităților, pârâta fiind pusă de drept în întârziere, începând cu cea de-a zecea zi a lunii următoare scadenței. Astfel, instanța constată că pârâta datorează penalități începând cu această dată și nu începând cu data scadenței fiecărei facturi, astfel cum reclamanta a calculat penalitățile prin tabelul aflat la fila 6 din dosar.
Pentru aceste considerente, instanța va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3.294,45 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale precum și la plata penalităților de întârziere aferente debitului principal în cuantum de 0,2 % pe zi de întârziere începând cu cea de-a zecea zi a lunii următoare emiterii fiecărei facturi și până la plata efectivă a debitului principal..
În ceea ce privește capătul de cerere privind clauzele penale reprezentând contravaloarea echipamentelor și a discounturilor, instanța constată că, potrivit art. 5.52 din Condițiile generale, în cazul rezilierii contractului înainte de expirarea duratei inițiale, pârâtul se obligă să achite reclamantei cu titlu de justă despăgubire contravaloarea oricăror reduceri, subvenții sau promoții oferite de către reclamantă în cadrul duratei inițiale, inclusiv diferența dintre prețul de listă al telefonului mobil și prețul promoțional la care acesta a fost achiziționat.
Potrivit art. 5.2 din contract, în funcție de propria apreciere, reclamanta poate considera contractul ca fiind reziliat de drept, fără a fi necesară punerea în întârziere a beneficiarului, fără posibilitatea acordării vreunui termen, fără intervenția instanței și fără necesitatea îndeplinirii vreunei formalități dacă beneficiarul nu plătește orice abonament lunar și/sau orice alte tarife aferente serviciilor furnizate și penalitățile de întârziere (dacă este cazul) în termen de cel mult 20 zile de la expirarea termenului de plată prevăzut în contract (lit. a), respectiv dacă beneficiarul este acționat în judecată pentru credite scadente (lit. e).
Astfel, instanța constată că, prin dispozițiile art. 5.2 din contract, părțile au instituit un pact comisoriu de gradul IV, care, chiar dacă nu este supus vreunor formalități, este condiționat de manifestarea voinței reclamantei în acest sens, manifestare imperios necesară având în vedere puterea discreționară a reclamantei sub acest aspect (care nu este obligată să declare reziliat contractul) precum și faptul că de momentul exprimării voinței depinde nașterea obligației contractuale a pârâtului de plată a contravalorii clauzelor penale.
Sub acest aspect, instanța constată că reclamanta și-a manifestat voința în sensul rezilierii contractului în mod implicit prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 26.06.2015, aceasta nefăcând dovada rezilierii contractului la un moment anterior deși sarcina probei îi incumba sub acest aspect potrivit art. 249 NCPC.
Având în vedere faptul că data rezilieri contractului, 26.06.2015, este ulterioară datei expirării duratei contractului (12 luni), 03.06.2015, instanța constată că pârâta nu datorează suma reprezentând contravaloarea clauzelor penale, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 5.2 din contract invocate de către reclamantă.
Constatând că pârâta nu datorează contravaloarea acestei clauze penale, instanța va respinge, în rest, cererea ca neîntemeiată.
În temeiul art. 1031 raportat la art. 453 C.pr.civ. și 451 alin. 2 NCPC, fiind în culpă procesuală, pârâta urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 200 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. R.&R. S.A., cu sediul în București, .. 75, Forum 2000 Building, Faza I, sector 5, înregistrată la ONRC sub nr. J40/_/1994, CUI_, în contradictoriu cu pârâta I. G., cu domiciliul în București, ., ., ., sector 6, CNP_.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3.294,45 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale precum și la plata penalităților de întârziere aferente debitului principal în cuantum de 0,2 % pe zi de întârziere începând cu cea de-a zecea zi a lunii următoare emiterii fiecărei facturi și până la plata efectivă a debitului principal.
Respinge, în rest, cererea ca neîntemeiată.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la data comunicării.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. LB/ Tehnored. PAS/2015
| ← Cerere necontencioasă. Sentința nr. 7509/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7440/2015. Judecătoria... → |
|---|
