Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 131/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 131/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 131/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 131
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DE LA 14.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE A. C.
GREFIER M. C.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect cerere de valoare redusă privind pe reclamanta A. Distribuție S.R.L. în contradictoriu cu pârâta B. Retail S.R.L..
La apelul nominal făcut în camera de consiliu nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
In conformitate cu prevederile art. 131 Cod procedură civilă, verificând competența, instanța apreciază că este competentă general, material si teritorial să soluționeze cauza în conformitate cu prevederile art. 1027 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art. 107 alin. 1 si 94 pct. 1 lit. j Cod procedură civilă.
În ceea ce privește timbrajul, instanța constată că reclamanta a achitat taxa judiciară de timbru în conformitate cu dispozițiile art. 40 din O.U.G. nr. 80/2013.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 Cod procedură civilă, instanța estimează durata de timp necesară soluționării prezentei cauze la 1 lună.
În conformitate cu prevederile art. 258 Cod procedură civilă raportat la art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosar pentru dovedirea existenței creanței pretinse de la pârâtă și cuantumului acesteia, apreciind-o ca fiind concludentă și admisibilă pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.10.2014 sub nr._, reclamanta A. Distribuție S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. Retail S.R.L., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 9715 lei, debit principal, la plata unor dobânzi, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul numărul 367/01.06.2013 iar, începând cu data de 25.11.2013, s-au mai emis facturi care nu au fost achitate, respectiv factura nr._/25.11.2013, în valoare de 2.749.87 1ei, nr._/28.12.2013, în valoare de 3.927.94 1ei, nr._/03.02.2014, în valoare de 1.416.391ei, nr._/28.02.2014, în valoare de 1.494.161ei, nr._/30.04.2014, în valoare de 43.52 lei, nr._/28.05.2014, în valoare de 83.27 lei, valoarea totală a acestor facturi fiind de 9.715.6 lei.
Având în vedere că facturile au fost emise începând cu data de 25.11.2013, iar termenul de scadență a fost cu mult depășit, precum și faptul că pârâta și-a manifestat refuzul de a restitui suma datorată pe cale amiabilă, în vederea realizării creanței sale, reclamanta a fost nevoită să ceară concursul instanței care, analizând probele anexate, constatând întemeiată cererea sa, solicitând admiterea acesteia așa cum a fost formulată.
Reclamanta a precizat, de asemenea, că factura fiscală îndeplinește cerințele legale, respectiv a fost redactată pe formular tipizat, înseriată și completată la toate rubricile.
De asemenea, reclamanta a solicitat ca instanța să constate că debitul este cert, lichid și exigibil din următoarele considerente:
Creanța este certă, deoarece existența sa rezultă din factura emisă pentru serviciile efectuate către beneficiar; creanța este lichidă, deoarece suma acesteia este determinată prin factura emisă; creanța este exigibilă, deoarece termenul de plată a fost cu mult depășit.
De asemenea, în conformitate cu art. 1031 Noul Cod de procedură civilă, reclamanta a solicitat să se dispună obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de această procedură, în cuantum de 1000 lei.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1025- 1032 Noul Cod de procedură civilă.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, contract de consignație 367/01.06.2013, facturile nr._/25.11.2013, nr._/28.12.2013, nr._/03.02.2014, nr._/28.02.2014, nr._/30.04.2014, nr._/28.05.2014, calcul dobândă.
La data de 31.10.2014, reclamanta a depus la dosar precizările solicitate de instanță, conform rezoluției din data de 09.10.2014, la care a anexat un set de înscrisuri, în copie: relații ONRC B. Retail SA, act constitutiv nr. 1569 din data de 21.01.2013.
Pârâta nu a returnat la dosarul cauzei formularul de răspuns comunicat de către instanță, completat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între reclamanta A. Distribuție S.R.L. și pârâta B. Retail S.R.L. a fost încheiat în data de 01.06.2013 contractul de consignație nr. 367, 10-14.
Conform art. 1270 cod civil și art. IV din contractul încheiat de părți, consignatarul achită consignantului suma ce i se cuvine acestuia, pe măsura vânzării produselor, conform situațiilor de vânzări, conform procedurii descrise la pct. 1-6, iar retribuția ce i se cuvine consignatarului constă în diferența de preț dintre prețul de vânzare și prețul cerut de consignatar și se reține de acesta la data încasării prețului din vânzarea produselor consignatarului.
Reclamanta invocă faptul că pârâta a încălcat obligațiile ce-i reveneau în temeiul prevederilor contractuale menționate anterior, în privința facturilor nr._/25.11.2013, nr._/28.12.2013, nr._/03.02.2014, nr._/28.02.2014, nr._/30.04.2014, nr._/28.05.2014.
Potrivit art. 249 Cod procedură civilă, cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
În speță, pentru a constata că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile invocate de reclamantă, trebuia ca aceasta să probeze că facturile nr._/25.11.2013, nr._/28.12.2013, nr._/03.02.2014, nr._/28.02.2014, nr._/30.04.2014, nr._/28.05.2014, sunt emise în cadrul procedurii prevăzute de art. IV pct. 1-6 din contractul anterior menționat.
Însă reclamanta nu a făcut această probă. Astfel, înscrisurile de la filele 10-26 din dosar nu sunt semnate sau ștampilate de pârâtă, nefiind însoțite de situațiile de vânzări menționate în contract, pentru a se putea reține că pârâta nu a îndeplinit obligațiile ce-i revin în temeiul contractului de consignație nr. 367/01.06.2013.
Prin urmare, instanța constată că cererea reclamantei nu este întemeiată, iar, întrucât capătul principal de cerere urmează a fi respins, și capetele accesorii privind dobânda legală și cheltuielile de judecată vor fi respinse, conform principiului accesoriul urmează soarta principalului, în temeiul art. 1030 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta A. DISTRIBUȚIE S.R.L., cu sediul în ., ., parter, camera 1, județul Dâmbovița, J_, CUI_, în contradictoriu cu pârâta B. RETAIL S.R.L., cu sediul în București, .-26, Corp Administrativ, . 203A, sector 6, J40/_/2003, RO_.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3370/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 121/2015.... → |
|---|
