Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9712/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9712/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 9712/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9712
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN 24.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: I. D. M.
GREFIER: E. C. P.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect cerere de valoare redusă, privind pe reclamanta . în contradictoriu cu pârâtul T. I..
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu, la ordine, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că pârâtul a fost citat cu mențiunea de a se prezenta personal la interogatoriu; reclamanta nu a depus interogatoriul propus a fi luat pârâtului, după care:
Instanța lasă cauza la a doua strigare în vederea prezentării părților, în conformitate cu art. 104 pct. 13 din HCSM nr. 387/2005.
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu, la a doua strigare, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 21.05.2015, sub nr._, reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtul T. I., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 668,12 lei, formată din: 468,12 lei, reprezentând contravaloare facturi și 200,00 lei, reprezentând justă despăgubire, la care se adaugă dobânzi contractuale de 0,2% pe zi de întârziere, care ar trebui să curgă de la data de 03.06.2014 pentru factura nr._/02.06.2014; 01.08.2014 pentru factura nr._/18.06.2014 și 01.09.2014 pentru factura nr._/18.07.2014. Totodată, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei.
În motivarea cererii în fapt, reclamanta a învederat instanței faptul că la data de 26.05.2014 între părți s-a încheiat Contractul de furnizare servicii nr._ pentru o durată inițială minimă de 12 luni. Potrivit clauzelor contractuale reclamanta a arătat că s-a obligat să furnizeze servicii de comunicații electronice (art.1.1. din Condițiile generale la Contractul nr._) precum și să vândă echipamente de comunicații, după caz, potrivit solicitării beneficiarului, în condițiile și termenii din contract, în schimbul plații de către pârât a tarifelor lunare practicate de R. & R., precum și a prețului echipamentelor după caz. Totodată, a arătat că, în conformitate cu Actele Adiționale și procesele verbale de predare-primire echipamente din data de 26.05.2014 și 27.05.2014 la Contractul nr._, pârâtul a achiziționat 4 pachete servicii voce Digi Optim 2. Pe cale de consecință, potrivit Actului Adițional și proces verbal de predare-primire echipamente din data de 30.05.2015 la Contractul nr._ pârâtului i-au fost predate 4 cartele S., respectiv cartela S. cu seria_, având alocat numărul de telefon_; cartela SIMcu ., având alocat numărul de telefon_; cartela S. cu seria_38780, având alocat numărul de telefon_ și cartela S. cu seria_38806 având alocat numărul de telefon_.
În aceste condiții, reclamanta a arătat că a prestat serviciile prevăzute de contract în sarcina ei, emițând în acest sens facturile fiscale nr._/02.06.2014, nr._/18.06.2014, nr._/18.07.2014 în valoare de 468,12 lei. În ceea ce îl privește pe pârât, a arătat că acesta a utilizat serviciile furnizate de reclamantă însă nu și-a respectat obligația corelativă de plată a acestora nici până la data formulării cererii de chemare în judecată. Prin urmare, reclamanta a apreciat că au devenit incidente în cauză prevederile art. 3.5. din Contractul nr._.
Totodată, reclamanta a învederat instanței că pârâtul nu a contestat valoarea sumelor facturate în termen de 30 de zile de la data emiterii fiecărei facturi în baza dispozițiilor art.3.9 din contractul_. Ca urmare a depășirii termenului de plată, în baza dispozițiilor art.3.6. din Contractul nr._, reclamanta a arătat că pârâtul datorează penalități de întârziere de 0,2% pe zi, calculate asupra cuantumului facturilor neachitate, penalități care însumează 299,50 lei. Reclamanta a mai arătat că încetarea contractului a intervenit în temeiul art.5.2 din contract, în termen de 20 zile de la scadența facturii fiscale nr._/18.06.2014, respectiv la data de 20.08.2014. Totodată, în temeiul dispozițiilor art.2.1 și art.5.5 din contract pârâtul datorează cu titlu de justă despăgubire, suma de 200 lei (50 lei x 4), reprezentând taxa de activare a serviciului.
Reclamanta a mai arătat că potrivit Actelor Adiționale și proceselor verbale de predare-primire echipamente din data de 26.05.2014 și 27.05.2014 la Contractul nr._, pârâtul a beneficiat de un discount de 100% în taxa de activare de 50 lei pentru flecare S.. În acest sens, reclamanta a invocat dispozițiile art. art.5.5.2 din contract.
Față de cele învederate, reclamanta a apreciat că deține împotriva pârâtului o creanță certă, lichidă și exigibilă, față de nerespectarea culpabilă de către acesta din urmă a clauzelor contractuale, respectiv neachitarea facturilor fiscale aferente serviciilor de telefonie iar pretențiile reclamantei sunt întemeiate.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1270 Noul Cod Civil, art. 1516 Noul Cod Civil, art. 1530 și următoarele din Noul Cod civil, art. 1.025 - 1.032 titlul X Noul cod de Procedura Civilă privind cererile cu valoare redusă și contractele menționate.
În susținerea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: Contractul de furnizare servicii nr._/26.05.2014, facturile fiscale nr._/02.06.2014, nr._/18.06.2014. nr._/18.07.2014.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În baza contractului de furnizare servicii nr._/26.05.2014 (f. 14-53), . a prestat pârâtului serviciile menționate în contract, pentru care a emis facturile_/02.06.2014, nr._/18.06.2014, nr._/18.07.2014 (f. 56-61).
Deși conform art. 3 din contract, contravaloarea facturilor trebuia achitată în până în ultima zi a lunii în care sunt furnizate serviciile, pârâtul nu a făcut dovada îndeplinirii acestor obligații nici până în prezent.
Astfel, în temeiul clauzelor contractuale, instanța urmează a reține că, în speță, s-a făcut dovada existenței în patrimoniul creditoarei a unei creanțe certe, lichide și exigibile, care este constatată printr-un contract, coroborat cu facturile fiscale, în valoare de 468,12 lei (reprezentând preț al serviciilor prestate).
Instanța reține că pârâtul a recunoscut pretențiilor reclamantei prin neprezentarea sa în mod nejustificat la interogatoriu (art. 358 Cod procedură civilă).
Având în vedere faptul că obligația de a plăti o sumă de bani este o obligație de a da, creditorului acestei obligații, în vederea obținerii executării acesteia prin intermediul unei acțiuni în justiție, nu-i revine decât sarcina de a proba existența contractului și executarea propriilor obligații, urmată de afirmarea neexecutării obligației pârâtei, acesteia din urma revenindu-i sarcina de a dovedi prin chitanțe de plată faptul că între cele două entități nu mai există nicio obligație valabilă, aceasta fiind stinsă anterior prin plată.
În speța de față, reclamanta, prin înscrisurile depuse la dosar, a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către pârât, instanța reține că acestuia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi că, în speță, a executat propriile obligații.
Instanța reține că termenele de plată stipulate în facturile fiscale depuse la dosar erau împlinite la data introducerii cererii de chemare în judecată, astfel că este îndeplinită condiția caracterului exigibil al creanței.
În privința penalităților de întârziere, art. 3.6 din contract prevede că „în cazul neefectuării plății la termen, reclamanta poate percepe o penalitate de 0,2% pe zi de întârziere, calculată asupra sumei scadente și neplătite până la data achitării integrale a sumei restante”. Astfel, pârâtul și-a asumat obligația de a plăti penalități de întârziere.
Însă, pârâtul-persoană fizică nu a fost pus în întârziere asupra debitului principal, decât la data de 19.05.2015 (prin cererea de chemare în judecată, plic f. 62), iar reclamanta a solicitat plata acestora în mod neîntemeiat de la data scadenței.
În consecință, instanța va obliga pârâtul la plata penalităților contractuale de întârziere aferente, de 0,2% pe zi calculate de la data introducerii cererii (19.05.2015) și până la data plății efective.
Referitor la cererea privind plata sumei de 200 lei (reprezentând justa despăgubire), instanța reține că, potrivit dispozițiilor contractuale învederate de reclamantă, în cazul rezilierii contractului, pârâtul se obligă să achite serviciul de activare.
În speță, reclamanta nu a făcut dovada rezilierii contractului în condițiile din contract, neexistând nicio manifestare de voință în acest sens din partea sa, comunicată sau notificată pârâtului.
În consecință, instanța va respinge această cerere ca neîntemeiată.
În conformitate cu prevederile art. 451 Cod procedura civila, instanța poate obliga la cerere partea care a căzut în pretenții să-i plătească celeilalte părți cheltuielile de judecată ocazionate de desfășurarea procesului. Cheltuielile de judecată sunt reprezentate de acele sume de bani pe care părțile trebuie să le efectueze pentru desfășurarea regulată a procesului civil și sunt compuse în principiu din: taxa de timbru și timbru judiciar, onorariu avocat, cheltuieli cu deplasarea martorilor, cheltuieli privind efectuarea expertizei și onorariul de expert, etc.
Cercetând din acest punct de vedere actele depuse la dosar de către reclamanta, instanța constată că există la dosar înscrisuri din care rezultă efectuarea unor cheltuieli de către aceasta în vederea desfășurării în bune condiții a procesului de față, motiv pentru care, având în vedere faptul că, în speța de față, pârâtul este partea care a căzut în pretenții, va admite cererea reclamantei și, prin urmare, va obliga pârâtul să plătească în favoarea reclamantei suma de 50 lei (reprezentând taxă judiciară de timbru).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de valoare redusă formulată de reclamanta . (CUI_ și nr. ORC J40/_/1994), cu sediul în București, .. 75, Forum 2000 Building, Faza I, sector 5, în contradictoriu cu pârâtul T. I. (CNP_), cu domiciliul în București, Calea Giulești nr. 381, sector 6.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 468,12 lei (reprezentând preț al serviciilor prestate) și penalități contractuale de întârziere aferente, de 0,2% pe zi calculate de la data introducerii cererii (19.05.2015) și până la data plății efective.
Respinge în rest cererea, ca neîntemeiată.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei.
Executorie de drept, potrivit art. 1031 alin. 3 Cod procedură civilă.
Cu drept doar de apel la Tribunal, în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel și motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 6 București, sub sancțiunea nulității, conform art. 471 Cod procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. I.M./ Dact. A.P.
04 exemplare
| ← Validare poprire. Sentința nr. 9934/2015. Judecătoria SECTORUL... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9875/2015. Judecătoria... → |
|---|
