Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 788/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 788/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 30-01-2015 în dosarul nr. 788/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 788
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DE LA: 30.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: R. S.
GREFIER: A.-R. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect cerere de valoare redusă, privind pe reclamanta S.C. O. V. Insurance Group S.A. în contradictoriu cu pârâta C. de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23.01.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 30.01.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin formularul de cerere înregistrat pe rolul acestei instanței la data de 27.10.2014 sub nr._, reclamanta . Group SA a chemat în judecată pe pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 523,70 lei, reprezentând debit datorat, precum și la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, la data de 09.11.2012, a fost soluționat dosarul nr._/299/2011 de către Judecătoria Sectorului 1 București, dosar prin care instanța de fond a admis acțiunea formulată de către reclamantă în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA și a obligat-o pe aceasta la plata sumei în cuantum de 1216 lei, reprezentând despăgubire, la plata dobânzii legale aferente de la data de 12.08.2008 la 18.05.2011 și în continuare până la data plății efective a debitului și a cheltuielilor de judecată în cuantum de 108,28 lei, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar, 3 lei timbru judiciar și 1000 lei onorariu expert.
Având în vedere că, pentru recuperarea acestor sume de la pârâtă, reclamanta a apelat la serviciile unei societăți de avocatură, care i-a reprezentat interesele în acest dosar, reclamanta a solicitat, pe cale separată, onorariul de avocat achitat către societatea de avocatură C. & Asociații, în cuantum de 523,70 lei.
Reclamanta a apreciat că este în drept să solicite onorariul de avocat pentru dosarul nr._/299/2011 întrucât hotărârea în baza căreia pârâta se află în culpă procesuală a devenit definitivă și irevocabilă la data de 16.08.2014 prin respingerea recursului în baza deciziei civile nr.3157/02.10.2013.
Cu privire la cheltuielile de judecată reprezentate de onorariul de avocat, reclamanta a arătat că fundamentul juridic al acordării acestora este reprezentat de culpa procesuală a părții „care cade în pretenții”.
Reținând că temeiul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este atitudinea procesuală culpabilă a părții care a căzut în pretenții, reclamanta a menționat că fapta acesteia declanșează o răspundere civilă delictuală al cărei conținut îl constituie obligația civilă de reparare a prejudiciului cauzat, adică de restituire a sumelor pe care partea care a câștigat procesul a fost nevoită să le realizeze.
În aceste condiții, reclamanta a învederat că toate condițiile impuse de art. 274 Cod procedură civilă sunt îndeplinite, pârâta având o culpă procesuală evidentă care rezultă din hotărârea menționată, făcându-se dovada cheltuielilor de judecată.
Reclamanta a apreciat că sunt întrunite toate condițiile privind răspunderea civilă delictuală a pârâtei (fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și vinovăția pârâtului, constând în culpa procesuală a acesteia), fapt stabilit, în mod definitiv și irevocabil, prin sentința civilă nr._/09.11.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2011.
Reclamanta a invocat și dispozițiile art. 31 din Legea nr. 51/1995 modificată potrivit cărora „pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său”.
Reclamanta a învederat că onorariul avocațial solicitat de aceasta a fost stabilit prin contractul de asistență juridică nr._/16.12.2010, contract ce reglementează activitatea desfășurată de reprezentanții convenționali ai reclamantei, SCA C. și Asociații. Cuantumul onorariului avocațial solicitat pe cale separată în prezenta cerere a fost calculat conform art. 2 ce prevede modul de calcul și că se aplică pentru toate fazele procesuale.
Reclamanta a solicitat instanței să aibă în vedere faptul că onorariul avocațial nu are caracter arbitrar sau discreționar, ci a fost stabilit anterior prin însuși contractul de asistență juridică, modul de calcul și facturare, fiind precis și clar explicate.
În ceea ce privește faptul că reclamanta a achitat onorariul de avocat în cuantum de 523,70 lei anterior pronunțării sentinței civile menționate anterior în dosarul nr._/299/2011, reclamanta a arătat instanței de judecată faptul că prevederile art. 274 Cod procedură civilă (actualmente art. 452 Cod procedură civilă) nu sunt limitative în sensul existenței dreptului de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată doar în cazul în care cheltuielile de judecată respective au fost efectuate ulterior pronunțării hotărârii în dosarul pentru care se solicită aceste cheltuieli. În acest sens, reclamanta a apreciat că, în speță, este aplicabil principiul de interpretare generală „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”.
Astfel, având în vedere prevederile legale anterior menționate, reclamanta a apreciat că, atâta timp cât reclamanta se află în interiorul termenului de prescripție, are dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată, inclusiv în situația în care acestea au fost achitate anterior pronunțării hotărârii în fond, neexistând niciun temei legal în baza căruia prezenta cerere să fie respinsă.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, art. 1.349 și 1.523 alin. 2 lit. e din Codul civil, art. 31 din Legea nr.51/1995.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, dovada achitării onorariului de avocat pentru dosarul nr._/299/2011, sentința civilă nr._/09.11.2012 pronunțată de Judecătoria sector 1 București, contract de asistență juridică nr._ din data de 16.12.2010, certificat de înregistrare eliberat de ONRCTB, încheierea de ședință nr.108 din data de 27.04.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a civilă.
La data de 14.11.2014, prin compartimentul registratură, reclamanta a depus la dosar furnizare informații de bază ONRC cu privire la societatea pârâtă.
Acțiunea a fost legal timbrată.
Prin același compartiment, la data de 28.11.2014, pârâta a depus la dosar formularul de răspuns (f. 39), prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivare, pârâta a subliniat că instanța a dispus în dosarul nr._/299/2011 obligarea CNADNR SA în solidar cu Municipiul Călărași și Consiliul Local Călărași la plata despăgubirii, a dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată.
Potrivit art.452 Cod procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată să plătească cheltuielile de judecată. Aceste dispoziții stabilesc principiul că partea care pierde procesul este obligată să suporte cheltuielile de judecată, având la bază culpa procesuală.
Procedura cu privire la cererile de valoare redusă reprezintă un mijloc, introdus prin art.1025-1032 Noul Cod de procedură civilă, ca o alternativă la procedura de drept comun și la cea a ordonanței de plată depășește 10.000 lei și nu vizează materiile exceptate de la lege (art.1025 alin.2 și 3 Noul Cod de procedură civilă ).
În ceea ce privește onorariul solicitat, pârâta a apreciat că acesta nu poate fi solicitat pe calea cererii de valoare redusă, întrucât contractul de asistență juridică nu a fost însușit de CNADNR SA, iar reclamanta avea posibilitatea să solicite onorariul achitat și printr-o completare a acțiunii ce a format obiectul dosarului nr._/299/2011.
Pârâta a menționat că, înainte de introducerea acțiunii, reclamanta nu a pus-o în întârziere și nu a notificat-o în acest sens, iar astfel de cerere de chemare în judecată ar trebui să fie respinsă ca inadmisibilă.
Având în vedere pretențiile urmărite de . Group SA, respectiv plata onorariului achitat către societatea de avocatură C. & Asociații, pârâta a apreciat că solicitarea acestor sume reprezintă fără îndoială a îmbogățire fără justă cauză a reclamantei, o pervertire a sensului răspunderii civile delictuale (menită a acoperi o pagubă și nu a asigura un câștig).
În drept, au fost invocate prevederile Codului civil, art.1029 Cod procedură civilă, precum și cele menționate în prezenta.
Reclamanta a anexat la formularul de răspuns copii de pe adresa nr. 16/_ din data de 04.07.2014 și extras de pe portalul Tribunalului București.
A fost atașat dosarul nr._/299/2011.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 1025 C.pr.civ., procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.
Făcând aplicarea textului mai sus menționat, din prisma alin. 2 și 3 ale aceluiași articol, instanța constată că cererea, astfel cum este formulată de către reclamantă, este admisibilă, putând fi judecată potrivit procedurii speciale referitoare la cererile de valoare redusă.
Cu titlu preliminar, în ceea ce privește legea aplicabilă pentru verificarea condițiilor de acordare a cheltuielilor de judecată aferente dosarului nr._/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1, instanța apreciază că, întrucât soluționarea dosarului s-a realizat sub imperiul vechii legislații procesual civile, și posibilitatea de acordare a cheltuielilor de judecată aferente acestui litigiu, fiind un aspect accesoriu, trebuie analizată prin prisma dispozițiilor vechiului Cod de procedură civilă.
În fapt, instanța reține că prin sentința civilă nr._/09.11.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București (filele 109 – dos._/299/2011), în cadrul dosarului nr._/299/2011, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 16.08.2014 prin respingerea recursului prin decizia civilă nr.3157/02.10.2013 a Tribunalului București, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta . Insurance Group SA, iar pârâta CNADNR SA, împreună cu Consiliul Local Călărași și Municipiul Călărași, au fost obligați, în solidar, la plata în favoarea reclamantei . Group SA, a sumei de 1216 de lei cu titlu de despăgubiri, dobândă legală de la 12.08.2008 până la data de 18.05.2011 și la plata dobânzii calculate în continuare, până la plata efectivă a debitului, a sumei de 108,28 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, a sumei de 3 lei reprezentând timbru judiciar și a sumei de 1000 lei reprezentând onorariu de expert.
În cadrul dosarului nr._/299/2011, reclamanta au beneficiat de servicii de reprezentare juridică asigurate pe parcursul soluționării cauzei de către SCA C. și Asociații în baza contractului de asistență juridică nr._/30.06.2010-etapa fondului (împuternicirea avocațială nr._/19.05.2011 fila 36 dos._/299/2011-fond) și în baza contractului de asistență nr._/16.12.2010-etapa recursului (împuternicirea avocațială nr._/16.09.2013 fila 29 dos._/299/2011-recurs).
Instanța mai reține că pentru aceste servicii reclamanta a achitat contravaloarea onorariului în cuantum de 523,7 lei, astfel cum rezultă din OP A2C8/21.03.2012 (f.9) și din factura fiscală . WCF Nr._ (fila 10 – poziția 169).
Potrivit dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, partea care în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Astfel, temeiul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este atitudinea procesuală culpabilă a părții care a căzut în pretenții, cheltuielile de judecată la care este îndreptățită partea care a câștigat procesul având natura unei despăgubiri acordate acestei părți pentru prejudiciul cauzat de culpa procesuală a părții care a căzut în pretenții, fapta acesteia din urmă declanșând o răspundere civilă delictuală al cărei conținut îl constituie obligația civilă de reparare a prejudiciului cauzat, prin plata cheltuielilor de judecată efectuate de partea care a câștigat procesul.
Faptul că reclamanta a solicitat onorariul de avocat pe cale se separată, iar nu în procesul în care au fost efectuate, nu este de natură a atrage inadmisibilitatea acțiunii întrucât reclamanta nu a renunțat la dreptul de a solicita cheltuielile de judecată constând în onorariul avocațial și nici nu era obligată să formuleze o cerere având ca obiect completarea acțiunii de către reclamantă în cadrul dosarului nr._/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1, susținerea pârâtei în acest sens fiind neîntemeiată. Totodată, instanța reține că atâta vreme cât în cadrul dosarului anterior menționat, instanța nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat, reclamanta are deschisă calea unei acțiuni separate pentru valorificarea acestor pretenții.
De asemenea, instanța urmează să înlăture și apărarea pârâtei în sensul că înainte de introducerea acțiunii, reclamanta nu a pus-o în întârziere și nu a notificat-o în acest sens, având în vedere că, prin raportare la dispozițiile art. 1522 alin.(1) teza finală NCC, punerea în întârziere a debitorului se poate realiza inclusiv prin introducerea cererii de chemare în judecată. Sub acest aspect, instanța reține și faptul că prin prezenta acțiune se solicită, astfel cum s-a învederat anterior, declanșarea unei răspunderi civile delictuale al cărei conținut îl constituie obligația civilă de reparare a prejudiciului cauzat, prin plata cheltuielilor de judecată efectuate de partea care a câștigat procesul, or, în materia răspunderii civile delictuale, debitorul este de drept în întârziere.
În ceea ce privește temeinicia pretențiilor reclamantei, având în vedere soluția pronunțată în dosarul nr._/299/2011, instanța reține culpa procesuală a pârâtei care a căzut în pretenții, apreciind, în consecință, în baza art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, că reclamanta este îndreptățită a solicita obligarea pârâtei la plata cheltuielilor efectuate cu litigiul anterior menționat în cuantum de 523,7 de lei.
Împrejurarea că prin sentința pronunțată în dosarul nr._/299/2011 pârâta a fost obligată la plata despăgubirilor în solidar cu Consiliul Local Călărași și Municipiul Călărași, nu este de natură aconduce către o altă concluzie, întrucât, potrivit art. 277 Cod procedură civilă, părțile căzute în pretenții pot fi obligate să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei. Astfel, caracterul solidar al răspunderii pârâtei, a Consiliului Local Călărași și a Municipiului Călărași stabilit prin sentința pronunțată în dosarul nr._/299/2011 s-a transferat și asupra obligației de a suporta cheltuielile de judecată ocazionate de soluționarea litigiului anterior menționat, constând în contravaloarea onorariului avocațial. Astfel, creditorul unei obligații solidare se poate îndrepta împotriva oricărui debitor solidar pentru valorificarea pretențiilor sale, debitorul solidar urmărit pentru întreaga sumă datorată creditorului având posibilitatea să se desocotească ulterior cu ceilalți debitori ținuți solidar.
Argumentele expuse de pârâtă în sensul că nu și-a însușit contractul de asistență juridică încheiat de reclamantă sunt neîntemeiată întrucât pretențiile reclamantei vizează angajarea unei forme speciale a răspunderii civile delictuale a pârâtei întemeiate pe culpa procesuală, iar nu angajarea unei răspunderi civile contractuale, astfel încât nu este necesară însușirea contractului de asistență anterior menționat de către pârâtă, care are calitatea de terț față de contract.
Având în vedere aceste considerente, instanța urmează să admită acțiunea și s-o oblige pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 523,70 lei reprezentând cheltuielile cu onorariul de avocat efectuate în cadrul dosarului nr._/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1.
Totodată, în baza art. 1031 NCPC, aflându-se în culpă procesuală, pârâta urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentului dosar, în cuantum de 50 de lei reprezentând contravaloarea taxei judiciară de timbru, achitată de reclamantă prin ordinul de plată nr._/11.11.2014 (fila 34).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta . Group SA, cu sediul în București, ., sector 1 și sediul ales la SCA C.&Asociații, în București, Bulevardul Unirii nr.69, ., Mezanin, sector 3, înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J40/_/2001, CUI_, în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, Bulevardul I. M. nr.401A, sector 6.
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 523,7 lei reprezentând cheltuieli de judecată aferente dosarului nr._/299/2011 constând în contravaloarea onorariului avocațial.
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 50 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Executorie de drept.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.RS/Thred.MV
4 ex./2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 859/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 784/2015.... → |
|---|
