Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 845/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 845/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 845/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 845
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 03.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: I. D. M.
GREFIER: E. C. P.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect ordonanță de plată -OUG nr. 119/2007 / art. 1013 Cod procedură civilă și urm., privind pe creditoarea . SRL în contradictoriu cu debitoarea . SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele: s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă prin cererea de chemare în judecată, după care:
Instanța lasă cauza la a doua strigare în vederea prezentării părților, în conformitate cu art. 104 pct. 13 din HCSM nr. 387/2005.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, din oficiu, având în vedere dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă raportat la art.1015 alin. 1, art. 94 pct. 1 lit. j și art. 107 Cod procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece cererea.
De asemenea, instanța, în conformitate cu disp. art. 238 Cod de procedură civilă apreciază că procedura necesară pentru cercetarea procesului durează 1zi.
Instanța califică excepția inadmisibilității invocată de către debitoare, prin întâmpinare, ca fiind apărare de fond.
Instanța, considerând proba cu înscrisuri, solicitată de creditoare prin cererea de chemare în judecată și proba cu înscrisuri, solicitată de debitoare, prin întâmpinare, ca fiind admisibilă și concludentă, putând duce la soluționarea procesului, în temeiul art. 255 și art. 258 alin. 1 Cod de procedură civilă, o încuviințează.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.11.2014 sub nr._, creditoarea S.C. D. 92 D. S.R.L. a chemat în judecată pe debitoarea S.C. A. ..L., solicitând emiterea unei ordonanțe de plată prin care debitoarea să fie obligată la plata sumei 24.392,44 lei reprezentând contravaloarea marfă livrată debitoarei și neachitată, cu cheltuieli de judecată în valoare de 200 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că, în fapt, a livrat marfa (anvelope noi) către S.C. A. ..L. fiind emise facturile: nr._ din 03.04.2013 în valoare de 11.554,82 lei (achitată parțial, rest de plata 2.886,52 lei), nr._ din 23.04.2013 în valoare de 5.474,23 lei, nr._ din 02.05.2013 în valoare de 5.935,93 lei (achitată parțial, rest de plata 4.610,28 lei), nr._ din 02.05.2013 în valoare de 5.935,93 lei, nr._ din 20.05.2013 în valoare de 1.318,74 lei, nr._ din 11.07.2013 in valoare de 2.658,06 lei și nr._ din 12.07.2013 în valoare de 1.508,68 lei, facturi în valoare totală de 24.392,44 lei.
Creditoarea a arătat că aceste raporturi comerciale sunt probate cu facturile emise către societatea debitoare, facturi care fac dovadă în legătură cu existența actului juridic și cu executarea obligațiunii care face obiectul lui, acestea fiind acceptate la plata, ca urmare a acordului de voință al pârtilor, atât prin semnarea și stampilarea lor, cât și prin extrasul de cont nr. 1347 din 21.01.2014, dar nu au fost achitate până în prezent.
Creditoarea a arătat că deține o creanță care are caracter cert, lichid și exigibil, fiind îndeplinite condițiile art. 1013 alin. 1 C.pr.civ.
De asemenea, a menționat că până la momentul formulării prezentei cereri s-a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă prin adrese de informare cu privire la existența debitului și proveniența acestuia, inclusiv emiterea a numeroase notificări către debitoare, notificări în urma cărora reprezentanții societății debitoare au făcut mai multe promisiuni de plată neonorate. La data de 11 iulie 2014 a fost încheiată o convenție prin care societatea debitoare A. ..L. se obligă să achite suma restantă de 24.392,44 lei, în rate a câte 1.500 lei/ lună, începând cu luna august 2014, dar nu a fost respectată nici această convenție.
Creditoarea a arătat că au fost respectate dispozițiile art. 1014 din Codul de procedură civilă, fiind trimisă debitoarei o somație prin intermediul executorului judecătoresc, somație prin care a pus în vedere debitoarei să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia.
Pentru aceste motive, creditoarea a solicitat admiterea cererii și obligarea debitoarei la plata sumei de 24.392,44 lei, debit principal, plus cheltuieli de judecata in valoare de 200 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. art. 1013 si următoarele din Codul de procedura civila.
În dovedirea cererii, creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosarul cauzei, în copii certificate pentru conformitate cu originalul: factura fiscală nr._/ 03.04.2013, nr._/ 23.04.2013, nr._/ 02.05.2013, nr._/ 02.05.2013, nr._/ 20.05.2013, nr._ /11.07.2013, nr._ /12.07.2013.
Cererea a fost legal timbrată, conform dovezii depuse la dosar, fila 2.
La data de 05.12.2014, prin serviciul registratură, creditoarea a depus la dosarul cauzei precizările solicitate de instanță prin rezoluția din data de 26.11.2014 la care a atașat certificat ONRC al S.C. D. 92 D. S.R.L și extras ONRC cu privire la debitoare.
La data de 22.01.2015, debitoarea a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Pe cale de excepție, debitoarea a invocat excepția inadmisibilității cererii, în raport de dispozițiile art. 1013C.pr.civ, arătând că inadmisibilitatea rezultă din înscrisurile depuse și din faptul că facturile nr._/11.07.2013 și_/12.07.2013 nu sunt acceptate la plată de către societatea debitoare, astfel încât suma de 4.166,74 lei nu este certă, lichidă și exigibilă.
Debitoarea a învederat că deși facturile au fost semnate și ștampilate, anvelopele recepționate ulterior și montate pe autoturisme au fost cu vicii de fabricație ceea ce a determinat înlocuirea acestora.
De asemenea, a arătat că deși caracterul cert presupune existența neîndoielnică a unei creanțe, creditorul este cel care, prin probele pe care le administrează trebuie să dovedească existența certă a creanței, iar simpla factură în baza căreia demonstrează că a furnizat produse nu presupune că aceasta a fost și însușită de părți, mai ales ca acesta a fost înștiințată telefonic de departamentul piese schimb, solicitând înlocuirea acestora. De aici derivă lipsa caracterului lichid și exigibil al creanței, atâta timp cât nu există certitudine cu privire la creanța invocată de către creditoare.
În apărarea sa, debitoarea a menționat și faptul că prezentarea fișei de con și confirmarea soldului nu presupune și confirmarea plății. Atâta timp cât debitoarea contestă caracterul lichid și exigibil al creanței, deci procedura din necontencioasă devine contencioasă, sunt incidente prevederile art. 531 coroborat cu art. 532 C.pr.civ, iar soluția judecătorului nu poate fi decât cea de respingere a cererii, întrucât altfel s-ar transforma procedura combaterii întârzierii executării obligațiilor de plată într-o veritabilă acțiune de drept comun, ceea ce contravine specificului acestei instituții juridice.
Pe fondul cauzei, debitoarea a solicitat respingerea cererii promovate de către creditoare ca neîntemeiată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1018 alin.3 C.pr.civ.
În dovedirea întâmpinării, debitoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 30.01.2015, prin serviciul registratură, creditoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea cererii așa cum a fost formulată și obligarea debitoarei la plata sumei de 24.392,44 lei, reprezentând debit principal și a sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Instanța a încuviințat, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între părți s-au desfășurat relații comerciale, în baza cărora creditoarea a vândut debitoarei bunuri, conform facturilor fiscale nr._/ 03.04.2013, nr._/ 23.04.2013, nr._/ 02.05.2013, nr._/ 02.05.2013, nr._/ 20.05.2013, nr._ /11.07.2013, nr._ /12.07.2013 (filele nr. 6-12).
Debitoarea a semnat și ștampilat aceste facturi, confirmând soldul acestor facturi prin convenția încheiată între părți la data de 11.07.2014 (f. 15), prin care părțile au convenit eșalonarea debitului (convenție care nu a fost respectată de către debitoare).
În drept, conform art. 1013 Cod procedură civilă, prevederile prezentului titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Din această prevedere legală rezultă condițiile ce trebuie întrunite cumulativ pentru a se putea urma procedura ordonanței de plată, respectiv: să fie vorba despre o creanță certă, lichidă și exigibilă, care să constea într-o obligație de plată a unor sume de bani, să rezulte dintr-un contract civil constatat printr-un înscris ori determinat potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură sau în alt mod admis de lege.
Conform art. 1.270 C.civ. contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. Așadar, contractul de vânzare-cumpărare este obligatoriu între părți, iar nu facultativ (pacta sunt servanda), principiul forței obligatorii fiind consacrat printr-o normă imperativă. În virtutea acestui principiu, părțile sunt obligate să-și execute întocmai obligațiile contractuale.
În cazul de față, creditoarea s-a obligat să execute obligația de livrare a produselor, iar pârâta să achite contravaloarea acestora, prevăzută în facturile fiscale.
În caz de neexecutare a obligațiilor, urmează a fi angajată răspunderea contractuală a părții culpabile de neexecutare, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1.350 C.civ.: Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. Atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, conform legii. Acest text de lege este întărit de art. 1.516 C.civ care prevede la alin. 1 că un creditor are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, precizând în cadrul alin. 2 posibilitățile de care dispune în cazul în care debitorul nu își execută obligația.
Facturile depuse la dosar au fost semnate și ștampilate atât de creditoare, cât și de debitoare, rezultând faptul că debitoarea și-a manifestat voința de acceptare în privința cuantumului stabilit în ele. De altfel, existența unui debit este dovedită și prin convenția de eșalonare a debitului, prin semnarea și ștampilarea de către debitoare.
În privința caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, instanța va face aplicarea disp. art. 662 C.proc.civ.
Astfel, conform disp. art. 662 alin. 2 C.proc.civ., creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu.
Astfel cum rezultă din facturile fiscale emise, instanța reține că debitul de 24.392,44 lei îndeplinește condiția de a fi cert deoarece rezultă din aceste înscrisuri, asumate de părți prin semnătură și ștampilă, și necriticate de debitoare sub aspectul legalității lor.
Potrivit disp. art. 662 alin. 3 C.proc.civ., creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elemente care permit stabilirea lui.
În cauza de față, creanța este lichidă întrucât obiectul acesteia este determinat în fiecare factură, care cuprinde produsele livrate, cu prețul fiecăruia dintre ele menționat separat.
Conform disp. art. 662 alin. 4 C.proc.civ., creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Potrivit mențiunilor exprese din cuprinsul facturilor, scadența plății este prevăzută în cuprinsul acestora (ultima scadență fiind la data de 26.08.2013). Instanța reține că este îndeplinită și condiția creanței de a fi exigibilă, data scadenței fiind îndeplinită la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Având în vedere aceste considerente, instanța constată că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de disp. art. 1013 C.proc.civ. pentru debitul principal, motiv pentru care va obliga debitoarea să plătească creditoarei suma de 24.392,44 lei, reprezentând contravaloarea facturilor neachitate.
Pentru aceste motive, instanța urmează să admită acțiunea și să oblige debitoarea să plătească creditoarei suma de 24.392,44 lei (reprezentând contravaloare facturi), în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii.
În baza dispozițiilor art. 453 alin. 1 C.pr.civ., întrucât debitoarea este cea care a pierdut procesul, instanța o va obliga pe aceasta să plătească creditoarei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de creditoarea . SRL (CUI RO_ și nr. ORC J_ ), cu sediul în Piatra N., ., județul N., în contradictoriu cu debitoarea . SRL(CUI RO_ și nr. ORC J_ ), cu sediul în București, .. 9, sector 6.
Obligă debitoarea să plătească către creditoare suma de 24.392,44 lei (reprezentând contravaloare facturi), în termen de 30 zile de la data comunicării hotărârii.
Obligă debitoarea să plătească către creditoare suma de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de cerere în anulare, în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea în anulare și motivele acesteia se depun în două exemplare la Judecătoria Sectorului 6 București, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. I.M./ Dact. E.V.
04 exemplare/06.04.2015
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 859/2015. Judecătoria... → |
|---|
