Contestaţie la executare. Sentința nr. 4533/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4533/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 4533/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4533
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: G. A.
GREFIER: A. J.
Pe rol se află soluționarea cererii având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatorul P. O. L. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, la prima strigare, nu s-a prezentat niciuna dintre părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților să se prezinte, conform art. 104 pct. 13 HCSM 387/2005.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, la a doua strigare, nu s-a prezentat niciuna dintre părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța, din oficiu, invocă excepția necompetenței teritoriale și reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate..
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 19.03.2015 contestatorul P. O. L., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R., a formulat contestație la executare prin care a solicitat anularea titlului executoriu reprezentat de procesul - verbal de constatare a contravenției . 11 nr._ din data de 05.07.2011, cu privire la tariful de despăgubire în cuantum de 28 de euro; anularea somației emisă în data de 03.03.2015 de către B.E.J. T. B. O., în dosarul de executare silită nr, 2611/2014; anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 03.03.2015, emisă de executorul judecătoresc, în același dosar; anularea tuturor actelor de executare subsecvente întocmite de executorul judecătoresc în dosarul de executare silită nr. 2611/2014; anularea încheierii de încuviințare a executării silite din data de 12.08.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă, în dosarul nr._/302/2014; întoarcerea executării silite, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că, prin procesul - verbal de constatare a contravenției . 11 nr._ din data de 05.07.2011 a fost sancționat de creditoare cu amendă contravențională, obligându-l, totodată, să plătească acesteia tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro prevăzut de disp. art. 8 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, în forma aflată în vigoare la momentul întocmirii procesului - verbal.
Ulterior, în data de 04.03.2015, contestatorul, în calitate de debitor, a primit de la B.E.J. T. B. O., o somație de plată a sumei de 28 euro cu titlu de creanță datorată creditoarei CNADNR și 261,12 lei cheltuieli de executare silită.
La somație a fost anexată încheierea de încuviințare a instanței, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită din data de 03.03.2015, precum și titlul executoriu reprezentat de procesul - verbal de constatare a contravenției . 11 nr._ din data de 05.07.2011.
Contestatorul apreciază executarea silită din dosarul de executare menționat ca fiind nelegală și netemeinică, din următoarele motive:
Titlul pus în executare silită, respectiv procesul - verbal de constatare a contravenției . 11 nr._ din data de 05.07.2011 nu are caracter executoriu sub aspectul obligației civile.
Astfel, tariful de despăgubire de 28 de euro prevăzut în ,,titlul executoriu” era datorat în conformitate cu disp. art. 8 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările ulterioare, care prevedeau următoarele: contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4.
Ulterior, prin art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, au fost abrogate alineatele (3), (31) si (6) ale articolul 8.
Prin urmare, având în vedere că prezenta executare silită este ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012 (27 iulie 2012), rezultă fără echivoc că după această dată tariful de despăgubire nu mai este datorat C.N.A.D.N.R. de către conducătorii auto sancționați contravențional pentru nevalabilitatea rovinietei.
Mai mult, art. II al aceluiași act normativ prevede expressis verbis că tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Acesta este un caz tipic de retroactivitate a legii contravenționale mai favorabile.
A fortiori, tariful de despăgubire nu mai poate fi solicitat după data intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012, întrucât a dispărut suportul legal al plății acestuia.
Prin urmare, creanța din dosarul de executare silită nr. 6923/2014 în cuantum de 28 euro, prevăzută de pretinsul titlu executoriu invocat de creditoare, a fost desființată ope legis prin Legea nr. 144/2012, aspect ce atrage incidența disp. art. 702 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., iar orice plată efectuată în aceste condiții constituie o plată nedatorată.
Pe cale de consecință, fiind desființată prin lege obligația care formează obiectul prezentei executări silite, cheltuielile de executare rămân fără suport legal și nu mai sunt datorate de contestator în temeiul principiului accessorium sequitur principalae.
În acest sens a statuat și înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 6/16.02.2015, pronunțată în dosarul nr. 14/2014, prin care a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și. completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lila), alin.(2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Decizia este obligatorie, potrivit art.517 alin.(4) din Codul de procedură civilă.
Încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 03.03.2015 cuprinde sume stabilite de executorul judecătoresc în mod nelegal, având în vedere că în cuprinsul încheierii menționate, executorul judecătoresc a prevăzut, cu titlu de cheltuieli de executare silită, următoarele sume:
-15,42 lei - onorariu executor judecătoresc (T.V.A. inclus);
-20,00 lei - taxă judiciară de timbru;
-211,00 lei - cheltuieli necesare desfășurării executării silite (T.V.A. inclus);
-14,70lei-taxepoștale.
Suma de 211,00 lei, reprezentând ,,cheltuieli necesare desfășurării executării silite (T.V.A. inclus)” este stabilită în mod nelegal, întrucât, pe de o parte, executorul nu poate anticipa numărul actelor de executare silită pe care le va efectua în dosar, pentru a determina cuantumul cheltuielilor, iar pe de altă parte cheltuielile efectuate până la momentul formulării prezentei contestației nu se ridică la 211 lei, raportat la hârtia și tonerul consumate de executor, precum și la timbrul poștal, care a fost taxat separat (14,42 lei).
Contestatorul a menționat că singurele acte de executare stricto sensu efectuate de către executor până în prezent sunt somația și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, al cărei cost se ridică cel mult la suma de 11 iei, incluzând plicul și timbrul poștal.
Având în vedere aspectele prezentate, întrucât a fost desființată prin lege obligația care formează obiectul prezentei executări silite, cheltuielile de executare rămân fără suport legal și nu mai sunt datorate de contestator, în temeiul principiului accessorium sequitur principalae.
Încheierea menționată îl prejudiciază prin faptul că stabilește în sarcina contestatorului, în mod nelegal și netemeinic, sume pe care va trebui să le plătească dacă nu aceasta nu este anulată de instanță, întrucât potrivit disp. art. 669 alin. (6) din C. proc. civ. această încheiere constituie titlu executoriu.
Somația întocmită de executorul judecătoresc cuprinde o obligație care a fost anulată prin efectul legii, anterior punerii în executare a titlului.
Temeiul obligației de plată a creanței în cuantum de 28 de euro, prevăzută în somație, respectiv art. 8 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002, a fost abrogat în mod expres prin Legea nr. 144/2012, astfel încât un act de executare grevat pe o obligație inexistentă, nu poate fi decât anulabil. În acest caz, nulitatea fiind relativă, anularea somației urmează a fi dispusă de instanță pe baza probelor administrate în cauză.
În ceea ce privește încheierea de încuviințare a executării silite s-a arătat că în conformitate cu disp. art. 665 alin. (5) din C. proc. civ. anterior modificării sale prin Legea nr. 138/2014, instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite, numai dacă:
- cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat;
- hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
- înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege;
- creanța nu este certă, lichidă și exigibilă;
- debitorul se bucură de imunitate de executare;
- titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
- există alte impedimente prevăzute de lege.
Așa cum s-a arătat la pct. 1 din motivele de contestație, procesul - verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 nu are caracter executoriu, sub aspectul obligației civile.
Astfel, tariful de despăgubire de 28 de euro prevăzut în ,,titlul executoriu” era datorat în conformitate cu disp. art, 8 alin. (31 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările ulterioare, care prevedeau următoarele: contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4.
Ulterior, prin art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, au fost abrogate alineatele (3), (31) si (6) de articolul 8.
Prin urmare, având în vedere că prezenta executare silită este ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012 (27 iulie 2012), rezultă fără echivoc că după această dată tariful de despăgubire nu mai este datorat C.N.A.D.N.R. de către conducătorii auto sancționați contravențional pentru nevalabilitatea rovinietei.
Mai mult, art. II al aceluiași act normativ prevede expressis verbis că tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Raportat la aceste considerente, instanța de încuviințare în mod nelegal si-a motivat soluția de admitere a cererii, respectiv de încuviințare a executării silite, pe dispozițiile art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, întrucât acestea au fost abrogate în mod expres prin Legea nr. 144/2012.
Având în vedere aceste elemente, soluția corectă a instanței ar fi trebuit să fie aceea de respingere a cererii executorului judecătoresc privind încuviințarea executării silite împotriva contestatorului, în temeiul disp. art. art. 665 alin. (5) pct. 2 din C. proc. civ. anterior modificării sale prin Legea nr. 138/2014, potrivit cărora instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite dacă înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu.
Împotriva executorului judecătoresc T. B. O. Ministerul Justiției, prin Corpul de Control al Ministrului, a exercitat acțiunea disciplinară pentru abateri similare cu cele săvârșite în dosarul de executare nr. 2611/2014.
Urmare a controlului profesional efectuat de inspectorii din cadrul Corpului de Control al ministrului justiției în cursul anului 2014, a fost întocmit Raportul de control nr. 4896/47/E/2014 din data de 20.10.2014, aprobat de ministrul justiției.
În cuprinsul acestui raport s-a propus, între altele, autosesizarea ministrului justiției și efectuarea cercetărilor în materie disciplinară față de executorul judecătoresc T. B. O., sub aspectul săvârșirii abaterii disciplinare prevăzută la art. 47 lit. e) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, cu modificările și completările ulterioare (pag. 192 - 193).
În sarcina acestuia s-a reținut că în mai multe dosare de executare silită au fost stabilite și încasate sume cu titlu de cheltuieli de executare, în mod nelegal (pag. 75 - 77 din raportul menționat).
Astfel, unele sume fie nu fuseseră stabilite în titlul executoriu, fie au fost stabilite și recuperate de două ori, prin întocmirea unor procese - verbale de cheltuieli suplimentare (în temeiul vechiului C. proc. civ.).
De asemenea, în alt dosar de executare executorul judecătoresc și-a stabilit onorariul în mod nelegal, iar în cadrul contestației la executare instanța a dispus anularea tuturor actelor de executare, inclusiv încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită. A se vedea sentința civilă nr. 6978/13.08.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 în dosarul nr._, în care instanța a dispus următoarele: ,,Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect. Admite contestația la executare. Anulează toate actele de executare întocmite în dosarul nr. 258/2E/2012 al SCPEJ B., T. & Asociații. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi 13.08.2013”
Acțiunea disciplinară exercitată de ministrul justiției se află în prezent în faza de judecată, fiind pe rolul Consiliului de Disciplină al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel București.
Raportat la considerentele arătate, învederează instanței că, atât executorul judecătoresc, cât și instanța de încuviințare, au manifestat rea-credință în cadrul procedurii de executare, executorul judecătoresc întocmind acte de executare în mod nelegal și netemeinic, iar instanța pronunțând încheierea de încuviințare a executării silite cu aplicarea greșită a legii.
Actele întocmite sau pronunțate în mod nelegal i-au creat un prejudiciu, care deși nu este efectiv, în sensul că sumele stabilite în sarcina sa nu au fost efectiv recuperate până la data introducerii prezentei contestații, acestea fiind cuprinse într-un titlu executoriu (încheierea privind cheltuielile de executare), acest prejudiciu este potențial, întrucât există pericolul iminent ca aceste sume să fie recuperate într-un viitor apropiat prin oricare dintre modalitățile prevăzute de art. 622 alin. (3) din C. proc. civ.
În aceste condiții, singura modalitate legală de a bloca activitatea nelegală a executorului judecătoresc, de a restabili legalitatea și de a înlătura prejudiciul creat contestatorului, este aceea a admiterii contestației astfel cum a fost formulată, cu consecința anulării titlului executoriu, anulării somației din data de 03.03.2015, a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din aceeași dată, a tuturor actelor de executare subsecvente întocmite de executorul judecătoresc în dosarul de executare silită nr. 6923/2014, precum și anularea încheierii de încuviințare a executării silite din data de 12.08.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr._/302/2014 și întoarcerea executării silite în situația în care executorul judecătoresc va recupera efectiv sumele de bani stabilite în pe parcursul judecării contestației.
Contestatorul a arătat că anterior formulării prezentei contestații, în data de 09.03.2015 s-a adresat executorului judecătoresc cu o cerere în vederea îndreptării actelor de executare, însă acesta nu i-a comunicat niciun răspuns (anexa nr. 1).
Contestația este depusă în termenul prevăzut la art. 714 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. (comunicare din data de 04.03.2015), aspect probat cu copia plicului cu care i-au fost comunicate înscrisurile de către executor (anexa nr. 2).
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile Legii nr.144/2012 și art.711 și urm. Cod procedură civilă.
În dovedirea plângerii, contestatorul a depus la dosar, în copie, cerere adresată executorului judecătoresc la data de 09.03.2015 cu confirmare de primire.
La data de 09.06.2015 prin compartimentul registratură B. T. B. O. a comunicat copia dosarului de executare nr.2611/2014.
Intimata, legal citată, nu a depus întâmpinare.
Referitor la excepția de necompetență teritorială ce se impune a fi soluționată cu prioritate, instanța reține următoarele:
Conform art. 714 al. 1 din noul Cprciv astfel cum a fost republicat la 10.04.2015, contestația se introduce la instanța de executare, iar potrivit art. 651 al. 3 din același act normativ, instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.
În speță, cererea de încuviințare a executării silite a fost soluționată de către Judecătoria Sectorului 5 București, în conformitate cu prevederile art. 650 al. 1 Cprciv (în forma în vigoare la data soluționării cererii), având în vedere că la data de 11.07.2014, când a fost înregistrată pe rolul biroului executorului judecătoresc cererea de executare silită, decizia Curții Constituționale nr. 348/17.06.2014 prin care s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 650 alin. 1 C.p.c nu fusese publicată.
Așadar, având în vedere că potrivit normelor în vigoare la data de 11.07.2014 când, așa cum prevede art. 622 al. 2 cprciv,, a început executarea silită, instanța de executare era judecătoria în circumscripția căreia se afla biroul executorului judecătoresc, se constată că Judecătoria Sectorului 5 este instanța de executare și, prin urmare, aceasta este competentă, conform dispozițiilor legale mai sus enunțate, să soluționeze și prezenta contestație la executare.
Pentru motivele mai sus arătate, instanța constată că nu este competentă să soluționeze cauza de față, astfel că va admite excepția invocată și va declina, în temeiul art. 132 din noul C.pr.civ, competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 5 București, în circumscripția căreia se află sediul B. T. B. O..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale .
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul P. O. L., CNP_, domiciliat în București, sector 3, .. 27, ., . cu intimata C.N.A.D.NR., cu sediul în București, ..401A, sector 6, J_, CUI16054368, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi 11.06.2015.
P. GREFIER
RED.AG/Thred.MM
3 ex/26.06.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 4549/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4530/2015. Judecătoria... → |
|---|
