Contestaţie la executare. Sentința nr. 3501/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3501/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 3501/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3501
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.05.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE N. A.
GREFIER C. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatorul P. C. în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A. P. DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează depunerea la dosar în data de 07.05.2015 depunerea de către B. C. V. și M. – A. D. a dosarului de executare nr._/2/2014. De asemenea învederează depunerea la dosar în data de 13.05.2015 de contestator a răspunsului la întâmpinare.
Instanța având în vedere că în cauză este primul termen de judecată, în conformitate cu art. 131 din Noul codul de procedură civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, conform art.94 pct. 4 Cod proc.civ. coroborat cu art. 651 alin. 1 Cod proc.civ., având în vedere domiciliul debitorului –contestator care se află în sector 6.
Instanța în temeiul art. 238 alin. 1 din Noul Codul de procedură civilă estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 1 lună.
Instanța admite excepția inadmisibilității capătului de cerere privind anularea procesului-verbal de contravenție, invocată de intimată prin întâmpinarea la cererea completatoare, reținând că potrivit art. 713 alin. 2 Cod proc.civ. în cazul în care executarea silită se face în baza unui alt titlu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui,. În cazul de față titlul executoriu este reprezentat de un proces-verbal de contravenție, pentru care este prevăzută distinct o cale procesuală specifică de desființare și anume plângerea contravențională, conform O.G. nr. 2/2001. P. urmare, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 713 alin. 2 Cod proc.civ., în contestația la executare nu se poate formula o cerere de anulare a procesului verbal de contravenție.
Instanța, în baza art. 255 noul Cod proc.civ apreciind că proba cu înscrisuri este admisibilă și poate duce la dezlegarea pricinii, încuviințează contestatorului și intimatei proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța, constatând încheiată cercetarea procesului, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
P. contestația la executare înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.02.2015, contestatorul P. C., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, P. DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, a formulat contestație la executare, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea executării silite.
În motivarea contestației la executare, contestatorul a arătat că a luat cunoștință de procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012. odată cu somația imobiliară din dosarul de executare nr._/2014, care i-a fost comunicat acasă la data de 05.02.2015.
Astfel, abia la această dată (05.02.2015), contestatorul a aflat că este obligat la plata unor amenzi către C..
În acest sens, contestatorul a solicitat a se observa că procesul verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției - atașat la dosar de către executorul judecătoresc - este semnat de către o persoană „P. R.” care se prezintă drept rudă, ceea ce este total fals. Contestatorul a menționat că acesta nu are rude cu numele de familie „P.”, în acest apartament locuind cu soția și 3 copii.
În acest fel, contestatorul a considera că au fost încălcate dispozițiile art. 163 și următoarele Noul Cod de procedură civilă, precizând că, dacă ar fi primit procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012, ar fi plătit de bună voie amenda, nu s-ar fi ajuns la executare silită și nu ar fi fost nevoit a plăti și cheltuieli de executare.
În consecință, contestatorul a solicitat anularea executării silite în conformitate cu art. 711 alin. 3 coroborat cu art. 712 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă.
În dovedirea contestației la executare, contestatorul a depus la dosar în copie, somație mobiliară din data de 30.01.2015, lista unităților Libra Internet Bank Municipiul București, înștiințare din data de 30.01.2015, încheierea nr.2 din data de 30.01.2015, încheierea de ședință din data de 10.10.2014 pronunțată de Judecătoria sector 6 București, procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 și confirmare de primire.
La data de 23.02.2015,, contestatorul a depus la dosar o cerere completatoare prin care a solicitat și anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012.
Atâta timp cât acest proces verbal i s-a comunicat odată cu somația imobiliară din dosarul de executare nr._/2014, care i-a fost comunicată acasă la data de 05.02.2015, contestatorul nu a avut ocazia să folosească o altă cale de atac pentru a desființa actul (art. 712 alin 2 Noul Cod de procedură civilă).
Astfel, de la data de 05.02.2015 - când a luat efectiv la cunoștință de acest proces verbal – contestatorul a considerat că, în termen de 15 zile (conform OG nr.2/2001), are dreptul de a invoca și motive de fapt și de drept care au fost încălcate la întocmirea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012.
Contestatorul a învederat că acest proces verbal nu conține semnătura olografă a agentului constatator, ci numai o semnătură electronică. În acest sens, contestatorul a invocat Decizia nr. 6/16.02. 2015 a ÎCCJ (în dosarul nr.14/2014), care a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, statuând că: „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin.1 lit. a, alin.2 și alin.3 din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
Având în vedere aceste considerente, contestatorul a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012, față de lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Mai mult chiar, un alt argument în susținerea faptului că acest proces verbal nu i-a fost comunicat decât odată cu somația de la executorul judecătoresc, a fost și faptul că, în conformitate cu art. 8 alin. 6 din OG nr.15/2002, așa cum a fost modificată prin OG nr.8/2010, alin. 6, care a fost abrogat abia prin Legea nr.144/2012 publicată în Monitorul Oficial din 24 iulie 2012, „odată cu aplicarea amenzii contravenționale, utilizatorilor lise reține certificatul de înmatriculare al vehiculului până la prezentarea dovezii de achitare a tarifului de despăgubire”, ceea ce nu s-a întâmplat în acest caz.
De asemenea, a fost încălcată și procedura de citare dispusă de art. 27 din OG nr.2/2001.
Urmare solicitării instanței, la data de 03.03.2015, Biroul Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. a înaintat la dosar în copii certificate pentru conformitate cu originalul înscrisurile din dosarul de executare nr._/2014 (filele 24-33).
La data de 25.03.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care solicitat schimbarea citativului, în sensul de a se preciza că intimata este C. - SA prin DRDP București, și nu CNADRN-SA – CESTRIN, în acest sens, intimata solicitând instanței de judecată să constate faptul că, în toate actele dosarului de executare nr._/2014 aflat pe rolul Biroului Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. - A. D. se menționează ca fiind creditor C. - SA prin DRDP București, respingerea contestației la executare formulată de către contestator împotriva executării silite efectuată de către Biroul Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. - A. D. în baza titlului executoriu procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 generat și semnat electronic conform dispozițiilor Legii nr.455/2001 și ale HG nr. 1259/2001, ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către Biroul Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. - A. D. în baza titlului executoriu menționat și continuarea executării silite.
În fapt, urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat faptul că, în data de 15.07.2011, ora 18:08 pe Autostrada A1, km 70+460m, P., județul Dâmbovița, vehiculul categoria A, cu număr înmatriculare_ aparținând d-lui P. C. a circulat pe drumurile naționale fără să dețină rovinietă valabilă, așa cum este definită de prevederile art. 1 (11) din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Conform dispozițiilor art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012), fapta săvârșită de către d-nul P. C. a constituit contravenție continuă și s-a sancționat cu amendă contravențională în valoare de 250 lei.
Potrivit dispozițiilor art.8 alin.3 din actul normativ invocat anterior, contravenientul, respectiv contestatorul, a fost obligat să achite și tariful de despăgubire în valoare de 28 Euro.
P. urmare, în scopul apărării valorilor sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală, a sancționării faptei contravenționale, precum și a prevenirii săvârșirii acesteia pentru viitor, în temeiul art.8 alin.1 și 3 din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012), a fost Emiterea și comunicarea procesului verbal de contravenție în cauză au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
P. urmare, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că procesul - verbal de contravenție în cauză a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestuia s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În acest sens, intimata a învederat instanței de judecată faptul că perioada cuprinsă între data săvârșirii faptei contravenționale, respectiv 15.07.2011, și data emiterii procesului - verbal de contravenție, respectiv 11.01.2012, nu depășește termenul de 6 luni.
Comunicarea procesului verbal de contravenție s-a efectuat conform dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001, în data de 24.01.2012, operațiune confirmată de semnătura martorului prezent, fără a se depăși termenul de 1 lună de la data aplicării sancțiunii, conform dispozițiilor legale.
În acest sens, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că sediul debitorului unde a fost făcută comunicarea procesului - verbal de contravenție în cauză este același cu sediul precizat în contestația formulată.
De asemenea, intimata a solicitat instanței de judecată să aibă în vedere și dispozițiile art.273 din Noul Cod de procedură civilă, potrivit cărora „înscrisul sub semnătură privată, recunoscut de cel căruia îi este opus sau, după caz, socotit de lege ca recunoscut, face dovada între părți până la proba contrară. Mențiunile din înscris care sunt în directă legătură cu raportul juridic al părților fac, de asemenea, dovada până la proba contrară, iar celelalte mențiuni, străine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca început de dovadă scrisă. ”
Astfel, reiese în mod evident faptul că nu se poate susține faptul că procedura de comunicare a procesului - verbal de contravenție a fost viciată sau că debitorului i-au fost lezate drepturile procesuale.
Mai mult decât atât, intimata a învederat instanței de judecată faptul că, de la data comunicării procesului verbal de contravenție și până la data încuviințării executării silite, contestatorul nu a îndeplinit de bună voie plata creanțelor stabilite în titlul executoriu, deși procedura de comunicare a acestuia a fost îndeplinită cu respectarea dispozițiilor legale.
În acest sens, dispozițiile art. 622, alin. 1 și 2 Noul Cod de procedură civilă prevăd faptul că obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bună voie.
În cazul în care debitorul nu execută de bună voie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare.
În acest sens, conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, procesul - verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștința, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
De asemenea, referitor la acest aspect, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că aceasta a dat dovadă nu numai de bună - credință, dar și de indulgență în toată această perioadă, sperând ca debitorul să iasă din pasivitate și să-și execute de bună voie obligațiile stabilite prin titlul executoriu.
Mai mult decât atât, intimata a precizat faptul că instanța de executare a încuviințat executarea silită a titlului executoriu, iar în temeiul art. 665 alin. 7 Noul Cod de procedură civilă a dat împuternicire și a ordonat executorilor judecătorești să pună în executare titlul executoriu în cauză.
Or, instanța de executare, în mod legal și temeinic, în baza dispozițiilor art. 632 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă și a dispozițiilor art.37 din OG nr.2/2001, a constatat faptul că procesul verbal de contravenție constituie titlu executoriu.
Totodată, în situația în care instanța de executare constată faptul că titlul executoriu nu poate fi pus în executare sau că nu ar fi valabil, nu ar fi încuviințat și ordonat punerea în executare.
De asemenea, instanța de executare, în temeiul art.252 Noul Cod de procedură civilă privind obligativitatea cunoașterii din oficiu a dreptului în vigoare în România, în momentul încuviințării executării silite a respectat dispozițiile art. 5 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă care stabilesc: „Dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de . Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare, chiar dacă nu au fost investite cu formulă executorie.”
În baza acestor considerente, intimata a solicitat respingerea contestației la executare, ca nelegală și netemeinică, menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către Biroul Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. - A. D. în baza titlului executoriu menționat și continuarea executării silite.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 205-208 Noul Cod de procedură civilă, precum și dispozițiile legale cuprinse în prezenta întâmpinare.
Alăturat întâmpinării, intimata a anexat în copie, titlul executoriu – procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 și dovada comunicării procesului - verbal contestat.
La data de 08.04.2015 intimata a depus la dosar întâmpinare la cererea completatoare formulată de către debitorul P. C., prin care a solicitat schimbarea citativului, în sensul de a se preciza că intimata este C. - SA prin DRDP București, și nu CNADRN-SA – CESTRIN, sens în care a solicitat instanței de judecată să constate faptul că în toate actele dosarului de executare nr._/2014 aflat pe rolul Biroului Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. - A. D. se menționează ca fiind creditor C. - SA prin DRDP București; admiterea excepției inadmisibilității cererii contestatorului în ceea ce privește aspectele de netemeinicie și nelegalitate cuprinse în titlul executoriu; respingerea contestației la executare formulată de către contestator împotriva executării silite efectuată de către Biroul Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. - A. D. în baza titlului executoriu procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 generat și semnat electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001, ca nelegală și netemeinică, menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către Biroul Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. - A. D. în baza titlului executoriu menționat și continuarea executării silite.
Pe cale de excepție, intimata a invocat excepția inadmisibilității cererii contestatorului în ceea ce privește aspectele de netemeinicie și nelegalitate cuprinse în titlul executoriu.
În acest sens, a solicitat instanței de judecată să constate faptul că în speța de față executarea silită s-a efectuat în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și, prin urmare, motivele invocate de către contestator în contestația formulată reprezintă motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu și, prin urmare, nu pot fi luate în considerare întrucât, în legătură cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
P. urmare, motivele invocate de către debitor constituie motive ce pot fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea contestației la executare.
Astfel, atât timp cât există calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele privind nelegalitatea sau netemeinicia actului sancționator sau a procedurii de emitere și comunicare a acestuia, etc. nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ci ele pot și trebuie să fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art. 712 Noul Cod de procedură civilă.
În acest sens, intimata a solicitat instanței de judecată să facă aplicabilitatea dispozițiilor art. 712 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă, să admită excepția așa cum a fost formulată și, în consecință, să respingă motivele invocate ca fiind privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, întrucât contestatorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
Referitor la fondul cauzei, intimata a arătat că, în ceea ce privește aspectele legate de generarea și semnarea electronică a procesului verbal de contravenție ridicate de către contestator, a solicitat instanței de judecată să constate faptul că acestea sunt nefondate.
Conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, procesul - verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
P. urmare, debitorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
Or, debitorul nu a apelat la această cale procesuală și, prin urmare, până la desființarea acestuia, titlul executoriu își menține puterea executorie.
În altă ordine de idei, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că, în speța de față, executarea silită s-a efectuat în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și, prin urmare, motivele invocate de către contestator în contestația formulată reprezintă motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu și, prin urmare, nu pot fi luate în considerare întrucât, în legătură cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
P. urmare, motivele invocate de către contestator constituie motive ce pot fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea contestației la executare.
Astfel, atât timp cât există calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele legate de generarea și semnarea electronică a procesului verbal de contravenție ridicate de către contestator nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ci ele pot și trebuie să fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art.712 Noul Cod de procedură civilă.
În acest sens, intimata a solicitat instanței de judecată să facă aplicabilitatea dispozițiilor art. 712 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă și să respingă motivele invocate ca fiind privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, întrucât contestatorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului - verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
P. urmare, cât timp procesul verbal de contravenție adresat pe seama contestatorului nu a fost contestat în termenul legal de 15 zile de la comunicare, neexistând o hotărâre judecătorească de anulare a acestuia, intimata deține un titlu executoriu apt de executare silită pentru valorificarea creanței prevăzută în actul sancționator, care a intrat în putere de lucru judecat.
În ceea ce privește invocarea de către debitor a prevederilor art. 8, alin.6 din OG nr. 15/2002, forma în vigoare până la data apariției Legii nr.144/2012, intimata a solicitat instanței de judecată să o respingă ca fiind nefondată.
Astfel, în procesul verbal de constatare a contravenției se precizează faptul că „(....) constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR, conform prevederilor art.9, alin.2 și 3 al OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare”.
P. urmare, dispozițiile menționate mai sus nu își au aplicabilitatea, întrucât fapta contravențională nu a fost constatată de către agentul de poliție ca urmare a opririi în trafic a contravenientului, ci a fost constatata cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei.
De asemenea, referitor la procedura de comunicare a titlului executoriu contestat, intimata a precizat faptul că aceasta s-a efectuat conform dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001, prin poștă, în data de 24.01.2012, operațiune confirmată prin semnătură de primire, fără a se depăși termenul de 1 lună de la data aplicării sancțiunii.
În ceea ce privește aspectul referitor la faptul că a fost încălcată procedura de citare prin prisma faptului că nu a fost citat în dosarul privind încuviințarea executării silite a titlului executoriu ce face obiectul prezentei contestații, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că acesta este nefondat.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 665, alin.2 Noul Cod de procedură civilă „cererea de încuviințare a executării silite se soluționează de instanță în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la judecătorie, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților”.
P. urmare, procedura de încuviințare a executării silite este o procedură necontencioasă, judecătorul fondului realizând o cercetare formală și limitată („pipăie fondul”) la verificarea îndeplinirii condițiilor înscrisului de a fi titlu executoriu, instanța pronunțându-se asupra încuviințării fără a fi necesară citarea părților.
În concluzie, în mod legal, Judecătoria Sectorului 6 București a admis cererea de încuviințare a executării silite și a ordonat executorilor judecătorești să pună în executare titlul executoriu în cauză.
În baza acestor considerente, intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca nelegală și netemeinică, menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către Biroul Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. - A. D. în baza titlului executoriu menționat și continuarea executării silite.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 205 - 208 Noul Cod de procedură civilă, precum și dispozițiile legale cuprinse în prezenta întâmpinare.
Urmare solicitării instanței, la data de 07.05.2015, prin compartimentul registratură, Biroul Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. a înaintat la dosar în copii certificate pentru conformitate cu originalul înscrisurile din dosarul de executare nr._/2014 (filele 73-98).
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Întrucât la termenul de judecată din 13.05.2015 instanța a admis excepția inadmisibilității capătului de cerere privind anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/11.01.2012 emis de intimată, instanța va respinge acest capăt de cerere ca inadmisibil, fără a trece la analizarea motivelor de nulitate invocate de contestator.
În privința contestației la executare, instanța reține că în dosarul de executare nr._/2014 al B. C. V. și M. – A. D., creditorul C. solicită punerea în executare silită a creanței constând în sumă de 28 EUR reprezentând tarif de despăgubire stabilit prin titlul executoriu – procesul-verbal de contravenție . nr._/11.01.2012 întocmit de C., potrivit art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, în vigoare la acel moment.
P. Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, a fost abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 din OG 15/2002, dispoziție legală care a constituit temei de drept pentru obligarea contravenientului la plata despăgubirilor de câte 28 de euro, creanțe a căror executare se solicită a fi executată silit.
Potrivit art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Instanța apreciază că Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, care a abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 din OG 15/2002, este o lege în materie contravențională care conține dispoziții mai favorabile contravenientului, astfel încât ea se va aplica retroactiv și contravențiilor săvârșite de debitor, chiar dacă aceste fapte au fost săvârșite înainte de . legii menționate. În aceste condiții, dând eficiență principiului cu valoare constituțională al retroactivității legii contravenționale, instanța apreciază că petentul nu mai poate fi tras la răspundere contravențională sau la o altă răspundere juridică derivată din săvârșirea contravenției respective, obligația acestuia de a plăti suma de 28 de euro nemaiavând nici un suport legal în prezent.
În sensul calificării dispozițiilor din art.II din Legea 144/2012 drept lege în materie contravențională mai favorabilă este și decizia Curții Constituționale nr.385/2013, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a acestui articol, invocată de C., Curtea motivând că „prevederile de lege ce formează obiect al excepției au, într-adevăr, caracter retroactiv, reglementând pentru trecut cu privire la consecințele săvârșirii unei contravenții. Ca urmare a abrogării dispozițiilor legale care instituiau obligația achitării tarifului de despăgubire – suplimentar față de obligația de plată a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziționat rovinieta – textul de lege criticat conține, însă, o normă legală mai favorabilă, intervenită în domeniul contravențional, conformă prevederilor art.15 alin.2 din Legea fundamentală”.
Este adevărat că art. II din Legea 144/2012 se referă doar la tarifele „aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi”. Însă instanța reține că această diferențiere între tarifele contestate în instanță și tarifele care nu au fost contestate în instanță, reprezintă o formă de discriminare. Potrivit art. 20 alin. 1 din Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte. De asemenea, alineatul 2 al art. 20 din Constituția României prevede expres că dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile. În cauza D. P. contra României din 26.04.2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit cu valoare de principiu că statutul conferit Convenției în dreptul intern permite instanțelor naționale să înlăture - din oficiu sau la cererea părților - prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenția și protocoalele sale adiționale.
Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prevede că "exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă,religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație.";
Instanța apreciază că art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, care distinge intervenția anulării obligațiilor de plată a despăgubirilor în funcție contestarea sau necontestarea în instanță a proceselor-verbale până la . respectivei legi, introduce un tratament diferit în situații comparabile, bazat exclusiv pe criteriul contestării sau necontestării proceselor verbal într-un anumită perioadă, o astfel de măsură nefiind justificată în niciun fel de motive obiective. Astfel, în acord cu jurisprudența CEDO menționată, care constituie izvor de drept, și având în vedere dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, constatând o aplicare discriminatorie a principiului retroactivități legii contravenționale mai favorabile, instanța a înlăturat de la aplicarea în cauză a prevederilor art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, întrucât aceste dispoziții sunt incompatibile cu Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
P. urmare, din motivele expuse, instanța reține că în sarcina contestatorului nu mai subzista, la data depunerii de către creditorul C. a cererii de executare silită, obligația de plată a sumei de 28 EUR reprezentând tarif de despăgubire stabilit prin procesul-verbal de contravenție, executarea silită fiind, ca atare, nelegală, motiv pentru care în temeiul art.711 c.proc.civ. instanța va anula executarea silită de față.
Întrucât intimatul este în culpă procesuală, prin demararea, în mod nelegal, a formalităților de executare silită, determinând contestatorul să promoveze prezenta contestație la executare, în care instanța a dispus comunicarea unei copii a dosarului de executare, conform art.716 alin.2 c.proc.civ., instanța va obliga intimatul la plata către a sumei de 21,08 lei cheltuieli legate de comunicarea dosarului de executare silită, în temeiul art.262 alin.2 c.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul P. C., domiciliat în București, ..166, ., apartament 78, sector 6, CNP_, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, P. DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, cu sediul in București, Bulevardul I. M. nr. 401A, sector 6, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. J_, Codul Unic de înregistrare_.
Anulează executarea silită ce face obiectul dosarului de executare nr._/2014 al B. C. V. și M.-A. D..
Respinge capătul de cerere privind anularea procesului-verbal de contravenție, ca inadmisibil.
Obligă intimata la plata către B. C. V. și M.-A. D. a sumei de 21,08 lei cheltuieli pentru comunicarea copiei dosarului de executare.
Cu apel în 10 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.NA/Thred.MV/5 ex
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
