Contestaţie la executare. Sentința nr. 15/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 15/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 15-12-2015 în dosarul nr. 10612/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Ședința publică de la 15.12.2015

Instanța constituită din:

Președinte: C. D. G.

Grefier: B. I. C.

Pentru azi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă privind pe contestatorul D. I. M., în contradictoriu cu intimata K. SA prin K. Romania SRL, având ca obiect contestație la executare.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 24.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și când instanța, pentru a da posibilitatea părților, de a depune concluzii scrise, a amânat inițial pronunțarea la data de 08.12.2015, iar ulterior la data de 15.12.2015, având nevoie de timp pentru a delibera, când a pronunțat următoarea sentință civilă:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

P. contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 23.07.2015, sub nr._, contestatorul D. I. în contradictoriu cu intimata K. S.A., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 1442/2015 aflat pe rolul B.E.J. O. D.-Catălin.

În motivarea contestației în fapt, contestatorul a învederat instanței faptul că, în data de 09.07.2015 a fost somat de către executorul judecătoresc să achite către intimată suma de 974,79 EUR reprezentând debit și 1180.92 RON reprezentând cheltuieli de executare silită în dosarul de executare nr. 1442/2015 deschis de către executor la cererea intimatei, în baza contractului de credit nr. 523/10.08.2004. Totodată, a arătat că în data de 10,07.2015 executorul a revenit cu o adresă de actualizare în care comunica modificarea sumelor urmărite prin reducerea cuantumului acestora, respectiv suma de 653,16 EUR reprezentând debit și 1.006,08 RON reprezentând cheltuieli de executare silită. În acest sens, contestatorul a mai menționat faptul că a fost creditat în anul 2004 de către Banca Comercială Română SA, cu suma de 2.500,00 EUR, sens în care s-a semnat contractul de creditare nr. 523/10.08,2004, cu plata în 60 de rate, începând cu luna septembrie 2004 contract care ulterior a fost cesionat către intimată.

Față de situația de fapt învederată, contestatorul a înțeles să invoce pe cale de excepție, prescripția dreptului material la acțiune, solicitând instanței să ia act de tardivitatea formulării cererii de executare de către creditoare. În acest sens, contestatorul a apreciat că dreptul material la acțiune al intimatei este prescris, întrucât ultima rată a devenit scadentă în septembrie 2009. În aceste condiții, a invocat pct. 2 și pct. 4 din contract, arătând că, luând în considerare scadenta primei rate, respectiv luna septembrie 2004, și ținând cont de scadenta ultimei rate, respectiv septembrie 2009, termenul de prescripție s-ar fi împlinit în data de luna septembrie 2012. De asemenea, a arătat că, contractul de credit nr. 523/10.08.2004, este un contract cu executare succesivă, ceea ce presupune că pentru fiecare rată aferenta creditului acordat a curs un termen de prescripție distinct, și fiecare s-a împlinit la scurgerea termenului legal general, așa cum prevăd normele legale în vigoare. În acest sens, a invocat art. 2500 alin. (1) din prevederile Codului Civil, și normele cuprinse în art. 706 alin. 1 din Codul de procedură civilă. În aceste condiții, a apreciat că actele de executare întocmite în cauză au fost lipsite de temei legal, executorul având, în opinia sa, obligația legală de a refuza deschiderea dosarului de executare, având în același timp posibilitatea, dar și obligația de a-și motiva prin încheiere refuzul temeinic de a demara procedurile de executare silită. În aceste condiții, contestatorul a solicitat instanței să constate prescrierea dreptului material la acțiune al creditoarei și să dispună anularea tuturor actelor de executare întocmite în dosarul nr. 1442/2015.

În continuare, contestatorul a invocat excepția nulității încheierii din Camera de Consiliu din data de 26.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sector 4 București,în dosarul nr._/4/2015, față de faptul că dreptul material la acțiune al intimatei a apreciat că este prescris. În aceste condiții, a apreciat că respectiva încheiere nu a putut constitui temei legal pentru acțiunile și actele de executare dispuse în dosarul nr. 1442/2015 atâta timp cât contractul de credit, care era menit să constituie titlu executoriu, și-a pierdut eficienta, prin neglijența reclamantei, respectiv inacțiunea acesteia. Astfel, în temeiul art. 712 alin. (3) din Codul de procedură civilă, contestatorul a solicitat instanței să dispună anularea încheierii de învestire cu formulă executorie a contractului de credit nr, 523/10.08.2004. totodată, contestatorul a invocat excepția nulității actelor de executare efectuate în dosarul nr. 1442/2015 ca fiind lipsite de temei legal, față de faptul că deși în dosarul de executare nu au fost efectuate demersuri de executare de o dificultate deosebită, nu s-au făcut deplasări la domiciliul contestatorul, sau alte acte care să presupună cheltuieli majore, totuși suma urmărită de către executor cu titlul de cheltuieli de executarea, respectiv 1.180,92 RON, la care se adaugă 620,00 RON, cu titlu de cheltuieli de executare silită, a apreciat-o ca fiind exagerată. Totodată, a apreciat că sumele urmărite de către intimată nu au fost clare, pe de o parte comunicându-i-se că are un debit datorat de 974,79 EUR și 1.180,92 RON reprezentând cheltuieli de executare silită, iar ulterior comunicându-i-se că această sumă este mai mică, respectiv 653,16 EUR reprezentând debit și 1.006,08 RON reprezentând cheltuieli de executare silită. Astfel, a apreciat că nu a fost stabilită cu exactitate întinderea pretențiilor urmărite de intimată. În aceste condiții, în temeiul art. 712, alin. (3) din Codul de procedură civilă, contestatoarea a invocat ilegalitatea demersurilor de executare solicitând instanței să dispună anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite.

Față de cele învederate, contestatorul a solicitat instanței să dispună admiterea contestației formulată de către contestator și anularea tuturor actelor și a demersurilor de executare care au fost efectuate împotriva contestatorului în dosarul de executare nr 1442/2015, și constatarea ca nelegală a acestor demersuri întrucât dreptul material la acțiune al intimatei este prescris.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 107, 650, 651 și următoarele din Codul de Procedură Civilă, precum și celelalte dispoziții legale în vigoare.

În susținerea contestației, contestatorul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: încheiere din 7.07.2015, adresă actualizare, încheiere privind cheltuielile de executare silită din 2.07.2015, încheierea din 2.07.2015, înștiințare privind începerea executării și înființarea popririi, contract de credit bancar nr. 523/10.08.2004.

P. întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la data de 14.08.2015, intimata . solicitat instanței să respingă contestația la executare formulată de contestatoare ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării în fapt, pe cale de excepție, intimata a înțeles să invoce excepția tardivității introducerii contestației la executare, arătând că, contestația la executarea propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștința de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație, sau în 5 zile de la comunicare în cazul în care se contestă încheierile executorului judecătoresc, conform dispozițiilor art. 714 alin (1) și (2) din Noul Cod de Procedura Civilă. Totodată, a înțeles să invoce excepția netimbrării acțiunii în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, în cazul contestației la executare silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată, cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestația la executare se taxează cu 100 lei. P. urmare, în măsura în care contestatorul nu a făcut dovada achitării taxei de timbru la valoarea contestată, intimata a solicitat instanței să dispună anularea cererii de chemare în judecată,conform art. 718 alin. (2) din Noul Cod de Procedură Civilă, care stabilește cauțiunea calculată la valoarea obiectului contestației, după cum urmează: 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei; 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depășește 10.000 lei; 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depășește 100.000 lei și 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depășește 1.000.000 lei.

În motivarea întâmpinării în fapt, intimata a învederat instanței faptul că, prin contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 523 din 10.08.2004 încheiat intre contestator, în calitate de împrumutat, și. BCR SA în calitate de creditor, s-au stabilit anumite drepturi și obligații intre părțile semnatare, iar una dintre obligațiile prevăzute în condițiile generale ale contractului de credit este cea referitoare la apariția oricărui caz de culpă precum și pentru încălcarea oricăror alte obligații contractuale când Banca este îndreptățită să declare scadenta anticipată a creditului, notificând aceasta împrumutatului în prealabil în scris. De la data scadentei anticipate, se pierde beneficiul rambursării creditului în rate, soldul creditului, dobânzile și comisioanele calculate și neachitate devenind suma restanta pentru care împrumutatul datorează dobânda majorată prevăzută la art. 3.4. din contract . În caz de neplată, Banca poate iniția procedurile legale pentru recuperarea sumelor datorate pe cale amiabilă sau prin executare silită, împrumutatul recunoscând Băncii dreptul de a alege modalitatea și ordinea de urmărire a garanțiilor. De asemenea, a mai arătat că această prevedere este expres stipulată și în Legea 190/1999 la art. 20.

În continuare, intimata a arătat că, față de faptul că cedentul BCR S.A. a depus toate diligentele pentru a recupera sumele datorate de către debitorul contestator, iar acestea au rămas fără rezultat, a înțeles să cesioneze creanțele către intimată, iar administratorul patrimoniului cesionat cât și reprezentantul legal al creditorului este K. România S.R.L. Totodată, a arătat că prin contractul de cesiune de creanțe din 30.06.2009, intimata în calitate de cedent, a cesionat, transmis și vândut către Secapital S.a.R.L. cu administrator creanțe K. România S.R.L., un portofoliu de creanțe pe care cedentul le deținea până la acel moment împotriva debitorilor săi printre care se afla și creanța deținuta împotriva debitorului contestator, împreună cu toate drepturile principale și accesorii pe care legea și contractul de credit 523 din 10.08.2004- le ofereau creditorului inițial. Ulterior, a arătat că între S C Capital S..R.L. și K. SA a fost încheiat contractul de cesiune prin care a fost transmisă creanța deținută împotriva debitorul contestator. Întrucât nu și-a executat de bunăvoie obligațiile stabilite prin titlul executoriu menționat anterior, și înregistrat la dosarul execuțional nr. 1442/2015, a fost implicat SCPEJ O. D. C. și N. A. în vederea executării silite, prin poprire și/ sau executare mobiliară și/sau imobiliară a obligațiilor acestuia. În aceste condiții, intimata a apreciat că și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 1578, alin. 1 și 2 din Codul Civil. Chiar dacă contestatorul nu a înțeles să își citească corespondența, acesteia îi poate fi opozabila cesiunea de creanța, notificând acest lucru, chiar mai mult trimițând mai multe scrisori către debitor prin care informa asupra noului creditor, precum și a sumelor pe care le datorează încercând soluționarea dosarului pe cale amiabilă.

Totodată, intimata a apreciat că, dacă contestatorul era de bună credința și interesat de soluționarea dosarului său pe cale amiabilă prin rambursarea debitului, se putea deplasa oricând, la orice sucursală a Băncii Comerciale Române S.A. pentru a achita debitul restant și era înștiințat cu privire la cesiunea de creanța ce a avut loc și i se înmâna o copie a notificării privind cesiunea de creanța ce i s-a transmis la adresa comunicată și validata pe contractul de credit - fapt ce nu s-a întâmplat, debitorul cu știința ignorând eforturile creditorului inițial și actual de recuperare a creanței. Înainte de demararea procedurii executării silite,intimata a arătat că a încercat în nenumărate rânduri recuperarea creanței izvorâte din contractului de credit pe cale amiabilă, prin intermediul notificărilor și a contactării telefonice a debitorului, acestuia oferindu-i-se posibilitatea achitării debitului în cadrul unui angajament de plată. Debitorul a fost înștiințat în permanentă cu privire la obligațiile de plată restante, putând cunoaște în acest fel din ce se compune debitul datorat.

Referitor la solicitarea contestatorului de anulare a actelor de executare întocmite de SCPEJ O. D.-C. și N. A., în dosarul execuțional nr. 1442/ 2015, intimata a solicitat instanței să o respingă ca neîntemeiată, având în vedere faptul că aplicarea de către instanță de judecată a unei măsuri de natura anularii executării silite înseși, a tuturor formelor de executare, sau a unui act de executare este condiționată de dovedirea de către reclamant a încălcării dispozițiilor legale aplicabile în materia executării silite, condiție ce a apreciat că nu este îndeplinită în cauză, apreciind că executarea silită înseși, cât și toate actele de executare ce au fost întocmite de către executorul judecătoresc au respectat toate regulile de fond și de forma impuse de dispozițiile.

În continuare, cu privire la invocarea prescripției dreptului de a cere executarea silită de către creditoare intimata a învederat instanței faptul că partea contestatoare a fost pusă în întârziere prin nenumăratele notificări transmise acestuia începând cu data cesiunii și până la momentul actual. Considerăm astfel că se aplică prevederile art. 2537 alin. 4 cod civil și art. 2540 Cod Civil . Contestatorul face doar simple afirmații, nedovedite prin niciun fel de document. Potrivit dispozițiilor codul civil, aceste afirmații trebuiau dovedite și ca atare, astfel ca, se solicită respingerea ca neîntemeiată a contestației formulată, simplul fapt al invocării unor "motive" lipsite de suport real nu sunt de natură a proba existența unor vicii de procedura care să îl fi prejudiciat pe debitorul contestator. Astfel, intimata a considerat că și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de Art. 1578, alin. 1 și 2 din Codul Civil. Chiar dacă contestatorul nu a înțeles să își citească corespondența, acesteia îi poate fi opozabila cesiunea de creanța, societatea notificând acest lucru, chiar mai mult trimițând mai multe scrisori către debitor prin îl informa asupra noului creditor, precum și a sumelor pe care le datorează încercând soluționarea dosarului pe cale amiabilă. Mai mult decât atât, a precizat că de la data cesiunii de creanțe, și până în prezent debitorul a înregistrat în contul datoriei plățile de mai jos, recunoscând astfel debitul și acceptând dispozițiile contractului de credit semnat.

Referitor la susținerile contestatorului cu privire la caracterul creanței, intimata a învederat instanței faptul că, creanța deținută împotriva debitorului, provine din nerespectarea obligațiilor asumate prin încheierea contractului de credit nr. 523 din data de 10.08.2004 cu BCR S.A. prin care i s-a acordat un credit în valoare de 2.500 euro, rambursabil în 60 rate lunare împreuna cu dobândă și celelalte costuri agreate în contract. Totodată, a precizat faptul că perioada contractuală stabilită prin contractul de credit nr. 523 din data de 10.08.2004, cât și rambursarea în rate a creditului era valabilă numai cu condiția ca graficul de rambursare - anexă la contractul de credit, să fie respectat de către debitor, respectiv trebuia să achite în fiecare lună rata aferenta lunii în curs, la data agreata ca și scadenta, astfel cum s-a obligat în momentul semnării contractului de credit. În acest sens a precizat că, contractul de credit nr. 523 din data de 10.08.2004, semnat de contestator cu BCR S.A., banca este îndreptățită să declare scadența anticipată a creditului la apariția oricărui caz de culpă precum și pentru încălcarea oricăror alte obligații contractuale. Astfel având în vedere faptul că debitorul a întârziat cu plata ratelor, contractul de credit a devenit scadent anticipat rezultând o creanța certa, lichidă și exigibila.

În ceea ce privește susținerile contestatorului referitor la onorariul executorului judecătoresc, intimata a apreciat că acestea sunt în concordanță cu prevederile legale în vigoare, cheltuielile de executare ocazionate de efectuarea executării silite fiind în sarcina debitorului urmărit. Totodată conform art. 669 alin. (2) debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite de titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. De asemenea, în ceea ce privește legalitatea stabilirii onorariului executorului judecătoresc, intimata a considerat că instanța nu poate interveni pentru a mari sau micșora cuantumul cheltuielilor de executare reprezentate de onorariul de executor, având în vedere că legea a reglementat plafoanele minime și maxime între care trebuie să fie stabilit, oferind astfel protecție debitorului.

Pe fond, intimata a solicitat respingerea contestației formulată de contestator ca neîntemeiată, arătând că a contactat partea contestatoarea în faza amiabilă unde se putea ține cont de circumstanțele personale ale debitorilor însă contestatorul a ales să ignore orice încercare de rezolvare amiabilă atât din partea Băncii Comerciale Romane S.A. cât și din partea intimată. În aceste condiții, intimata a apreciat că suspendarea executării silite este o măsură vremelnică și excepționala, care poate fi justificată doar prin existența unei prejudicieri grave a debitorului prin continuarea executării silite începute împotriva să și care ar fi greu de reparat sau imposibil de reparat în viitor. Or, în cauză nu sunt motive care să justifice suspendarea executării silite, contestatorul nu susține în niciun fel această solicitare, nu justifica și nu probează în niciun fel necesitatea sau urgenta aplicării unei astfel de măsuri, nu arata niciun motiv de nelegalitate al actelor de executare care să dovedească încălcarea prevederilor legale. Astfel, intimata a apreciat că devin aplicabile prevederile art. 719 alin. (3) din Noul Cod de Procedura Civilă.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 149 și 150 din Noul Cod de Procedura Civilă, art. 205 și 206 din Noul Cod de Procedura Civilă, art 711 și urm. Din Noul Cod De Procedura Civilă și art. 719 alin. (3) din Noul Cod de Procedura Civilă.

În susținerea întâmpinării, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: ordin de încasare numerar nr._/27.07.2004, notificări, stare financiară client, situații credit, contract de credit bancar pentru persoane fizice n. 523/10.08.2004, polița DL nr._, grafic integral rambursare credit 2061 E 1883, notă contabilă nr._/11.08.2004, notă contabilă nr._/11.08.2004, notă contabilă nr._/11.08.2004, cerere de credit pentru persoane fizice, grafic de rambursare – Rata lunare totale egale (Payment), adeverință de salariu, copie CI, declarație contestator, carnet de muncă, angajament de plată nr._.

La data de 13.10.2015, SCPEJ O. D. C. și N. A. a depus la dosarul cauzei dosarul de executare nr. 1442/2015 (filele 84 – 223).

La data de 20.10.2015, contestatorul a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.

Contestatorul a arătat în ceea ce privește excepția tardivității introducerii contestației la executare, faptul că aceasta a fost introdusă în termenul legal, cu respectarea dispozițiilor codului de procedură civilă în vigoare.

Contestatorul a arătat în ceea ce privește excepția netimbrării acțiunii, faptul că a achitat diferența de taxă judiciară de timbru în cuantum de 379,54 lei, conform chitanței în original anexată la prezentul dosar.

Contestatorul a arătat în ceea ce privește afirmația intimatei că a fost pus în întârziere prin nenumărate notificări care i-ar fi fost transmise, faptul că potrivit art. 2540 Cod Civil, prescripția este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripția numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.

Contestatorul a arătat că nici BCR SA, cu care a încheiat contractul de credit, nici intimata, nu au făcut demersuri legale în vederea punerii sale în întârziere și chemării în judecată, ori după atâția ani, când sumele sunt prescrise, această situație reprezintă un abuz din partea intimatei.

Contestatorul a arătat în ceea ce privește afirmația intimatei că nerespectarea graficului de plată a îndreptățit banca să declare scadența anticipată a creditului, faptul că potrivit dispozițiilor legale în vigoare pentru fiecare rată în parte operează un termen distinct al prescripției generale de 3 ani.

Contestatorul a arătat că este adevărat că potrivit clauzelor contractuale, banca era îndreptățită să declare scadența anticipată în situația de întârziere la plată, însă acest lucru presupune că odată cu rezilierea contractului, toată suma a devenit scadentă, respectiv a curs un singur termen de scadență pentru întreaga sumă.

Contestatorul a arătat în ceea ce privește afirmația intimatei că cheltuielile de executare sunt în totalitate în sarcina debitorului urmărit, faptul că cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare. Cu toate acestea alin. 4 din art. 670 Cod procedură civilă prevede că aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta.

Contestatorul a solicitat suspendarea executării odată cu anularea actelor de executare, deoarece orice act de executare nu poate decât să îi aducă grave prejudicii atât morale, cât și materiale, unele poate chiar imposibil de reparat pe viitor.

Contestatorul a solicitat prin răspunsul la întâmpinare anularea tuturor actelor de executare dispuse de către B. O. D. C. în dosarul nr. 1442/2015, și având în vedere conexarea acestui dosar cu dosarul nr. 1441/2015, a solicitat și anularea tuturor actelor dispuse și în dosarul nr. 1441/2015, respectiv suspendarea executării silite.

Contestatorul a mai formulat ulterior o contestație la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 27.07.2015, sub nr._/303/2015, prin care a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 1442/2015 aflat pe rolul B. O. D.-CATĂLIN.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 107, 650, 651 și următoarele din Codul de Procedură Civilă, precum și celelalte dispoziții legale în vigoare.

P. încheierea de ședință din data de 15.09.2015, pronunțată în dosarul nr._/303/2015, instanța a admis excepția litispendenței ridicată din oficiu și a conexat dosarul nr._/303/2015 la dosarul nr._ .

Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri, respectiv cele deja amintite.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma cererilor și a apărărilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale în materie, atât cu privire la excepția ridicată cât și pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:

Instanța urmează să respingă excepția tardivității introducerii contestației la executare, ridicată de intimată prin întâmpinare, ca neîntemeiată, având în vedere că s-a luat cunoștință de executare silită de către contestator în data de 8 iulie 2015, potrivit procesului-verbal de înmânare, fila 111, iar contestația la executare a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la dat de 23 iulie 2015, fila 1-2, deci în interiorul termenului de 15 zile reglementat de art. 715, alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Pe fondul cauzei instanța reține că în fapt, la data de 4 februarie 2010, s-a semnat între părți un angajament de plată, filele 176-177, prin care contestatorul recunoștea debitul, în timp ce cererea de executare silită a fost introdusă la o dată neprecizată, fila 123, dar încheierea executorului de încuviințare a executării silite a fost pronunțată la data de 2 iulie 2015, fila 122.

În drept, conform art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, termenul prescripției este de 3 ani, (…) și potrivit art. 16, prescripția se întrerupe: prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția.

Instanța constată că termenul de prescripție s-a întrerupt în data de 4 februarie 2010, prin recunoașterea debitului de către contestator, după această dată a început să curgă un nou termen de prescripție extinctivă conform art. 17, alin. 2, care s-a împlinit în data de 4 februarie 2013 or, încuviințarea executării silite s-a făcut în data de 2 iulie 2015.

În concluzie și față de cele expuse, instanța urmează să admită excepția prescripției extinctive ridicată de contestator prin contestație la executare, să admită contestația la executare și să anuleze toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 1442/2015 aflat pe rolul B.E.J. O. D.-C..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția tardivității introducerii contestației la executare, ridicată de intimată prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

Admite excepția prescripției extinctive ridicată de contestator prin contestație la executare.

Admite contestația la executare formulată de contestatorul D. I. M., cu domiciliul în mun. București, Al. Săndulești nr. 1, ., ., C.N.P. -_, în contradictoriu cu intimata K. SA, înregistrată la Registrul Antreprenorilor de pe lângă Tribunalul Districtual Divizia 6 Business sub nr. KRS_, prin reprezentant legal K. România SRL, cu sediul în mun. București, ., ..

Anulează toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 1442/2015 aflat pe rolul B.E.J. O. D.-C..

Cu apel în termen de 10 de zile de la comunicare, ce se va depune la această instanță.

Pronunțată în ședință publică azi, 15 decembrie 2015.

Președinte,Grefier,

Redactor – C.D.G.

Tehnoredactor – P.A.S.

← Plângere contravenţională. Sentința nr. 09/2015....		Grăniţuire. Sentința nr. 9007/2015. Judecătoria SECTORUL 6... →

Contestaţie la executare. Sentința nr. 15/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 15/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI