Contestaţie la executare. Sentința nr. 4807/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4807/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 4807/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4807
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 18.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: G. A.
GREFIER: A. J.
Pe rol se află soluționarea cererii având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatoarea M. T. G. SRL în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, nu s-a prezentat niciuna dintre părți
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța ia act de faptul că ambele părți au solicitat judecarea în lipsă.
Constatând că proba cu înscrisuri solicitată de părți îndeplinește condițiile prevăzute de art. 255 alin. 1 Noul Cod Procedură Civilă, respectiv este admisibilă și de natură să ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 alin. 1 Noul Cod Procedură Civilă, instanța o încuviințează.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare asupra cererii executorului judecătoresc de acordare a cheltuielilor ocazionate de comunicarea dosarului de executare și asupra fondului.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 19.03.2015, sub nr._, contestatoarea M. T. G. SRL, în contradictoriu cu
intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI Șl DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, a formulat contestație la executare împotriva executării silite începută în dosarul de executare nr. 6456/B/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc S. I. C. ,solicitând admiterea contestației la executare, anularea somației din data de 11.02.2015 emisă de B.EJ. S. I. C. în dosarul de executare nr. 6456/B/2014, anularea încheierii din data de 28.01.2015 de stabilire a cheltuielilor de executare silită; anularea executării silite înseși și a tuturor actelor de executare emise în acest dosar de executare.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prezenta contestație la executare este formulată împotriva încheierii din data de 28.01.2015 de stabilire a cheltuielilor de executare, emise în dosarul de executare nr. 6456/B/2014 al B.E.J.S. I. C., în ceea ce privește onorariul consultanță executare, stabilit în cuantum de 248 lei, precum și împotriva acelor cheltuieli de executare silită reprezentând consultanță executare.
Pentru punerea în executare a procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 12.12.2011, creditoarea C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI Șl DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - Direcția Regională de Drumuri și Poduri București (în continuare "C.N.A.D.N.R.”) a început demersurile de executare silită, pe rolul B.E.J. S. I. C. formându-se dosarul de executare nr. 6456/BI2014.
Prin procesul verbal de constatare a contravenției mai sus menționat, s-a stabilit în sarcina societății obligația de plată a sumei de 28 Euro, reprezentând așa-zisa contravaloare a tarifului de despăgubire potrivit art. 8 alin. (3) din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
Prin încheierea din data de 28.01.2015 în cadrul dosarul execuțional nr. 6456/B/2014 al B.E.J. S. I. C., au fost stabilite cheltuieli de executare silită în cuantum total de 407,87 lei, dintre care, cuantumul onorariul privind consultanță executare a fost stabilit la 248 lei.
Așadar, deși măsurile întreprinse de B.EJ. S. I. C. în dosarul de executare 6456/B/2014 au avut drept scop recuperarea silită a sumei de 28 Euro reprezentând așa-zisa contravaloare a tarifului de despăgubire, totuși, stabilirea pretinselor cheltuieli de executare constând în consultații privind executarea apare ca nejustificată.
Cheltuielile privind pretinsele consultații pentru constituirea actelor execuționale sunt vădit nejustificate având în vedere existența în cadru C.N.A.D.N.R. a unui departament juridic propriu.
În acest context, trebuie constatat faptul că C.N.A.D.N.R. aplică sancțiuni contravenționale participanților la trafic în mod constant pentru fapte precum aceea de a circula pe drumurile publice fără rovienietă valabilă.
Altfel, este puțin probabil ca de fiecare dată când este formulată o astfel de cerere de executare silită a titlurilor executorii constând în procese verbale de constatare a contravențiilor să fie necesare consultații privind executarea, având în vedere frecvența acestor demersuri.
Pentru toate aceste considerente, contestatoarea a solicitat admiterea contestației la executare astfel cum a fost formulată, cu consecința anulării somației din data de 11.02.2015, anulării încheierii din data de 18.01.2015 cu privire la stabilirea cheltuielilor de executare silită în cuantum de 248 Iei reprezentând consultații privind executarea în dosarul de executare nr. 6456/B/2014 al B.EJ. S. I. C..
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 711 și urm. Cod proc. civ., precum și pentru toate celelalte norme legale citate în cuprinsul acesteia.
În dovedirea cererii, contestatoarea a depus la dosar în copie, somație, încheiere de stabilire a cheltuielilor de executare nr.6456/B/2014 emisă la 28.01.2015 și procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 12.12.2011.
La data de 10.04.2015, prin compartimentul registratură, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
În fapt ca urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR s-a constatat ca autovehiculul aparținând MATY T. G. circula pe drumurile naționale fără să dețină rovinieta valabila, așa cum este definita de art. 1 (1A1) din norma de referința, adică O.G. nr. 15/2002.
În scopul sancționării faptei contravenționale, precum si a prevenirii săvârșirii acesteia pentru viitor, în temeiul art. 8 alin. 1 si 3 din același act normativ menționat anterior, a fost emis procesul verbal în cauza, în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei,.
În urma solicitării intimatei, executorul judecătoresc a admis cererea, a dispus înregistrarea acesteia si deschiderea dosarului de executare silita, apreciind ca sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru declanșarea executării silite împotriva debitorului.
În ceea ce privește valoarea cheltuielilor de executare contestate de debitoare, precizează că acestea se încadrează în limitele legale admise de O.M.J. nr. 2550/2006. Aceste dispoziții raportate la art. 39 alin. 4 din Legea nr. 188/2000-privind executorii judecătorești, republicata, din care reiese că debitorul este ținut la cheltuielile de executare stabilite sau după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare si până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, precum si onorariul executorului judecătoresc asimilat conform alin. 5 din același articol, cheltuielilor de executare, edifica fără echivoc obligativitatea care incumba debitorului de a le achita în continuare, astfel cum reiese din dispozițiile art. 371 indice 7 alin. 2 Cod proc. civ.
Mai mult, în același articol din Codul proc. civ. se legiferează faptul că „cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afara de cazul când creditorul a renunțat la executare sau daca prin lege se prevede altfel”. Or, intimata ca si creditor nu a renunțat la executare, iar prin faptul ca debitoarea nu a achitat în mod voluntar creanța de drept comun nici după declanșarea procedurii, rezulta ca aceasta rămâne obligată în continuare la stingerea datoriei bănești prin plata cu toate cheltuielile de executare aferente, astfel cum sunt enumerate de art. 39 alin. 5 din legea de referința (Legea nr. 188/2000).
Corelat cu prevederile arătate, legea, în speța Codul de procedura civila si Legea nr. 188/2000 statuează, pe lângă cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silita si pe lângă cele de transport, libertatea identificării si stabilirii si altor cheltuieli, implicit a cuantumului acestora, prin mențiunea «alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite; guvernate de art. 39 alin. 5 pct. 7 din legea de referința.
Scopul evidențiat de Ministerul Justiției si asumat si de UNEJ (Hotărârea nr. 2/2007 a UNEJ) prin abordarea mai sus relatata, a fost acela declarat de a determina comportamentul membrilor săi, potrivit căruia este de natură a crea o practica cât mai unitara în stabilirea cheltuielilor de executare, constituind în acest sens, un punct de referința pentru executorii judecătorești.
În baza acestor considerente, intimata a solicitat respingerea contestației la executare, ca nelegalăși netemeinică, menținerea tuturor actelor si formelor de executare emise de către B. S. I. C. în baza titlului executoriu menționat si continuarea executării silite, fără suspendare, fără anularea actelor de executare deja îndeplinite, în sensul obligării debitoarei la achitarea contravalorii tarifului de despăgubire, precum si a tuturor cheltuielilor de executare care decurg din declanșarea acestei proceduri.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 205 Noul Cod proc. civ. precum si pe cele care se regăsesc în cuprinsul prezentei.
La data de 15.05.2015, prin compartimentul registratură, B. S. I. C. a înaintat copia dosarului de executare nr.6456/B/2014.
La data de 27.05.2015, prin compartimentul registratură, contestatoarea a depus la dosar cerere completatoare la contestația la executare prin care a solicitat să se dispună și întoarcerea executării efectuate în temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . 11 nr._ din data de 12.12.2011, prin restabilirea situației anterioare executării, în sensul obligării intimatei la restituirea sumei de 248 lei, reprezentând onorariu consultanță executare silită.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că prin încheierea pronunțată la data de 16.10.2014 în dosarul nr. 6456/B/2014 B. S. I. C. a încuviințat executarea silită împotriva contestatoarei M. T. G. SRL, la cererea intimatei CNADNR, în baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . 11 nr._/12.12.2011.
Împotriva executării silite pornită în dosarul de executare menționat s-a formulat, în termenul legal, contestația la executare care formează obiectul cauzei de față, în susținerea căreia contestatoarea invocă, în principal, faptul că nu se justifică onorariul perceput de executor pentru acordarea de consultații.
Analizând această contestație, instanța reține că, potrivit art. 39 al. 1 din Legea 188/2000, executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele:
a) pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite;
b) pentru creanțele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depășește 50.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite;
c) pentru creanțele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care depășește 80.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite;
d) pentru creanțele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
Prin încheierea din data de 28.01.2015 executorul judecătoresc a stabilit în conformitate cu prevederile menționate un onorariu în cuantum de 15,87 lei. Totodată, executorul a mai stabilit și un onorariu în sumă de 248 lei, pentru consultația acordată în vederea constituirii actelor execuționale . Deși Ordinul nr. 2550/C din 14 noiembrie 2006 emis de Ministerul Justiției prevede posibilitatea stabilirii unui astfel de onorariu, în speță, din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă faptul că executorul judecătoresc ar fi prestat serviciul pentru care a perceput acest din urmă onorariu. Astfel, cererea de executare silită a fost întocmită de consilierul juridic al CNADNR, așa încat în ceea ce privește această cerere nu era necesar să se acorde consultanță de către executorul judecătoresc. Actele ulterioare au fost îndeplinite doar de către executor (nefiind așadar necesar să-și acorde consultanță sieși), iar pentru această activitate a fost perceput onorariul în sumă de 15,87 lei .
Prin urmare, față de cele arătate, instanța apreciază că se impune anularea executării silite pornită împotriva contestatoarei pentru suma de 248 lei, reprezentand onorariu consultanță.
În plus însă, instanța reține că prin Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 a fost abrogat articolul 8 alin. 3 din OG 15/2002, dispoziție legală care a constituit temei de drept pentru obligarea contravenientului la plata despăgubirilor de 28 de euro, creanță ce se execută în dosarul nr. 6456/B/2014.
Potrivit art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Instanța apreciază că Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, care a abrogat articolul 8 alin. 3 din OG 15/2002, este o lege în materie contravențională care conține dispoziții mai favorabile contravenientului, astfel încât ea se va aplica retroactiv și contravenției săvârșită de debitor, chiar dacă această faptă a fost săvârșită înainte de . legii menționate. În aceste condiții, dând eficiență principiului cu valoare constituțională al retroactivității legii contravenționale, instanța apreciază că petenta nu mai poate fi trasă la răspundere contravențională sau la o altă răspundere juridică derivată din săvârșirea contravenției respective, obligația acesteia de a plăti suma de 28 de euro nemaiavând niciun suport legal în prezent.
În sensul calificării dispozițiilor din art.II din Legea 144/2012 drept lege în materie contravențională mai favorabilă este și decizia Curții Constituționale nr.385/2013, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a acestui articol, invocată de CNADNR, Curtea motivând că „prevederile de lege ce formează obiect al excepției au, într-adevăr, caracter retroactiv, reglementând pentru trecut cu privire la consecințele săvârșirii unei contravenții. Ca urmare a abrogării dispozițiilor legale care instituiau obligația achitării tarifului de despăgubire – suplimentar față de obligația de plată a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziționat rovinieta – textul de lege criticat conține, însă, o normă legală mai favorabilă, intervenită în domeniul contravențional, conformă prevederilor art.15 alin.2 din Legea fundamentală”.
Este adevărat că art.II din Legea 144/2012 se referă doar la tarifele „aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi”, însă instanța reține că această diferențiere între tarifele contestate în instanță și tarifele care nu au fost contestate în instanță reprezintă o formă de discriminare. Potrivit art. 20 alin. 1 din Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte. De asemenea, alineatul 2 al art. 20 din Constituția României prevede expres că dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prevede că "exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă,religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație.";
Instanța apreciază că art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, care distinge intervenția anulării obligațiilor de plată a despăgubirilor în funcție de contestarea sau necontestarea în instanță a proceselor-verbale până la . respectivei legi, introduce un tratament diferit în situații comparabile, bazat exclusiv pe criteriul contestării sau necontestării proceselor verbale într-un anumită perioadă, o astfel de măsură nefiind justificată în niciun fel de motive obiective. Astfel, având în vedere dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, constatând o aplicare discriminatorie a principiului retroactivități legii contravenționale mai favorabile, instanța a înlăturat de la aplicarea în cauză a prevederilor art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, întrucât aceste dispoziții sunt incompatibile cu Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin urmare, din motivele expuse, instanța reține că în sarcina contestatoarei nu mai subzista, la data depunerii de către creditorul CNADNR a cererii de executare silită, obligația de plată a sumei de 28 EUR reprezentând tarif de despăgubire stabilit prin procesul-verbal de contravenție, motiv pentru care, în temeiul art.711 al.3 și art. 719 al.1 c.proc.civ. va anula executarea silită însăși efectuată în dosarul de executare nr. 6456/B/2014 instrumentat de B. S. I. C..
Având în vedere că, așa cum rezultă din încheierea emisă de executorul judecătoresc la 17.03.2015 –fila 55 dosar-, contestatoarea a achitat integral atat debitul cat și cheltuielile de executare, față de soluția ce urmează a fi pronunțată cu privire la contestația la executare, în temeiul art.723 al. 1 Cpr.civ,. instanța va dispune întoarcerea executării, respectiv restituirea către contestatoare a sumei de 248 lei reprezentând onorariu consultanță executare (contestatoarea solicitand doar restituirea acestei sume).
Întrucât intimata este în culpă procesuală, prin demararea, în mod nelegal, a formalităților de executare silită, determinând contestatoarea să promoveze prezenta contestație la executare, în care instanța a dispus comunicarea unei copii a dosarului de executare, conform art.716 alin.2 c.proc.civ., instanța va obliga intimata la plata către B. S. I. C. a sumei de 13 lei cheltuieli ocazionate de comunicarea dosarului de executare silită, în temeiul art.262 alin.2 c.proc.civ. Instanța nu va acorda executorului judecătoresc taxa pe valoarea adăugată solicitată, având în vedere că nu s-a făcut de către acesta dovada emiterii facturii fiscale pentru suma anterior arătată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea, astfel cum a fost modificată, formulată de contestatoarea M. T. G. SRL, cu sediul ales în București, ., ., etaj 6, apartament 604, sector 3, J40/_/2014, CUIRO16620157 în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R., cu sediul în București, ..401A, sector 6, J_, CUI16054368.
Anulează executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. 6456/B/2014 instrumentat de B. S. I. C..
Obligă intimata la restituirea către contestatoare a sumei de 248 lei reprezentând onorariu consultanță executare.
Obligă intimata la plata către B. S. I. C. a sumei de 13 lei reprezentând cheltuieli ocazionate de comunicarea dosarului de executare silită.
Cu apel în 10 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18.06.2015.
P. GREFIER
Red. AG./JA./ 4ex./19.07.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6273/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6278/2015.... → |
|---|
