Contestaţie la executare. Sentința nr. 2756/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2756/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 2756/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2756
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 20.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: T. I. L.
GREFIER: T. C.-I.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare privind pe contestatorul P. Mihaiță C. și pe intimata C.N.A.D.N.R.- P. DIRECTIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI
La apelul nominal efectuat în ședința publică, la ordine, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că prin serviciul registratură, la data de 08.04.2015, intimata a depus întâmpinare, după care,
Instanța lasă cauza la a doua strigare în vederea prezentării părților, în conformitate cu art. 104 pct.13 din HCSM nr. 387/2005.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța dispune comunicarea către contestator a întâmpinării depusă de intimată. Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 invocată de către intimată prin întâmpinare.
INSTANȚA
La data de 04.03.2015, pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București a fost înregistrată, sub nr._, cererea contestatorului P. M.-C., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R.- P. DIRECTIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI, prin care a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să se dispună anularea tuturor actelor de executare ca nelegale și exonerarea sa de la plata sumei de 495,37 lei reprezentând cheltuieli de executare silită și 28 euro reprezentând contravaloare tarif de despăgubire.
În motivarea cererii în fapt, contestatorul a arătat faptul că dorește contestarea somației emisă de către B. T. B. O., in dosarul de executare nr.8373/2014 prin care a fost somat ca în termen de 1 zi sa achite sumele de 495,37 lei reprezentând cheltuieli de executare silită și 28 euro reprezentând contravaloare tarif de despăgubire, în temeiul procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._/11.01.2012 întocmit de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri S.A., dar fiind faptul că ar fi circulat fără rovinietă în data de 31.07.2011, orele 03,01, pe DN5 km 28 + 120 m Călugăreni, jud. G., cu auto nr._ . Astfel, în conformitate cu art. 8 alin. 1 din OG. Nr. 15/2002 a fost sancționat contravențional cu o amendă în cuantum de 250 de lei.
Contestatorul a arătat faptul că deși la începutul anului 2011 a plătit rovinieta pentru tot anul, intimata a aplicat amenda contravențională întocmind procesul-verbal . 12 nr._/11.01.2012 și deși a achitat pe un an, dar și amenda, este executat silit și i se impun sume percepute de către executorul judecătoresc care depășesc de patru ori cuantumul celei 28 de euro cu titlu de tarif de despăgubire. A precizat că executarea silită este abuzivă întrucât în ipoteza în care în 2012 s-a abrogat tariful de despăgubire, nu se mai poate pune în executare în anul 2015 în condițiile în care legea mai favorabilă l-a desființat. Contestatorul a menționat că aplicarea legii mai favorabile este principalul motiv pentru anularea executării silite.
Contestatorul a învederat instanței că prin Legea nr. 144/23 iulie 2012, a fost abrogat articolul 8 alin. 3 si 31 din OG 15/2002, dispoziție legală care a constituit temei de drept pentru obligarea contravenientului Ia plata despăgubirilor de 28 de euro, creanța a cărei executare se solicită a fi încuviințată.
Contestatorul a precizat că dorește contestarea atât a tarifului de despăgubire, cât și a sumelor percepute de către B. T. B. O. în dosarul de executare nr.8373/2014, ‚în cuantum de 495,37 lei, din care 49 Iei taxe poștale, 20 lei taxa judiciara de timbru, 211 lei cheltuieli cu efectuarea actelor de executare silita, 200 lei consultanță întocmire dosar de executare silita, 15,37 lei onorariu executor judecătoresc și că în speță, executorul nu a făcut dovada taxelor poștaleîn suma de 49 lei, nu știe ce reprezintă 200 lei consultanță întocmire dosar executare silita, 211 lei cheltuieli necesare desfășurării executării silite, aceste sume fiind nejustificate și excesive raportat la debitul de 28 euro. Mai mult, executarea silita începută este abuzivă deoarece tariful de despăgubire care face obiectul executării silite nu mai este în vigoare la acest moment când s-a declanșat executarea silita mobiliară.
Contestatorul a invocat prin cererea introductivă excepția prescripției sancțiunii amenzii conform art. 13 din O G. nr.2/2001 republicată care dispune: aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, procesul-verbal ., nr._/11.01.2012 fiind comunicat la data de 28.02.2015, odată cu actele de executare silită, peste termenul legal imperativ.
În drept contestatorul a invocat disp. art. 15 din Constituția României, art. 6 C.Civ., Legea 144/2012, art. 711 și urm. C.pr.civ., art. 31-32 din OG. 2/2001 republicată.
În temeiul art. 223 alin. 2 C.pr.civ., contestatorul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Odată cu depunerea contestației la executare, contestatorul a mai depus la dosar sentința civilă nr. 174 din data de 14.03.2014, somația emisă de B. T. B. O., procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._ din data de 11.01.2012, încheierea din data de 09.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, încheierea executorul judecătoresc.
P. serviciul registratură, la data de 19.03.2015, contestatorul a depus la dosar, odată cu taxa judiciară de timbru și o completare la contestația la executare arătând că înțelege să conteste tariful de despăgubire deoarece nu s-a făcut dovada existenței faptei cauzatoare de prejudiciu prin perceperea sumei de 28 de euro, tariful de despăgubire neavând natura unei sancțiuni contravenționale, ci a unei modalități de acoperire a unui prejudiciu material, ceea ce nu a fost dovedit, probat, în ce consta aceasta și cum a fost evaluat. A precizat că nici invocarea propriei turpitudini a contestatoarei nu este potrivită, știind foarte bine că, după patru ani de la întocmirea unui act sancționator care nu a fost adus la cunoștință niciodată și obligativitatea păstrării rovinietei termen de un an, nu mai poate fi probată de către contestator, ci de către intimată. Față de motivele arătate, contestatorul a solicitat anularea procesului-verbal, admiterea contestației la executare, anularea tuturor actelor de executare, inclusiv a cheltuielilor de executare, în subsidiar micșorarea acestora, deoarece nu se încadrează în limitele legale prevăzute de O.M.J. nr. 2550/2006, precum și cheltuieli de judecată, respectiv taxa judiciară de timbru.
La data de 02.04.2015, prin serviciul registratură, B. T. B. O. a depus la dosar copia dosarului de executare silită nr. 8373/2014, precum și factura reprezentând cheltuielile ocazionate cu fotocopierea dosarului de executare în cuantum de 32,40 lei.
La data de 03.04.2015, prin serviciul registratură, contestatorul a depus la dosar Comunicatul Avocatului Poporului, precum și decizia ICCJ nr. 6/16.02.2015.
La data de 08.04.2015, prin serviciul registratură, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției necompetentei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București în soluționarea contestației la executare formulate de către contestator, admiterea excepției inadmisibilității cererii contestatorului în ceea ce privește aspectele de netemeinicie și nelegalitate cuprinse în titlul executoriu, respingerea contestației la executare formulată de către contestatoare împotriva executării silite efectuată de către Biroul Executorului Judecătoresc T. B. O. în baza titlului executoriu PVCC . nr._/11.01.2012 generat și semnat electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001, ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către Biroul Executorului Judecătoresc T. B. O. în baza titlului executoriu menționat și continuarea executării silite.
În fapt, pe fondul cauzei, pârâta a arătat faptul că urmare a desfacerii controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat faptul ca în data de 31.07.2011, ora 03:01 pe DN5, km28+120m, localitatea Călugăreni, județul G., vehiculul categoria A, cu număr înmatriculare_ aparținând domnului P. MIHA1TA C. a circulat pe drumurile naționale fără să dețină rovinietă valabilă, așa cum este definita de prevederile art. 1 (1 indice l) din O.G. nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare, iar conform dispozițiilor art. 8, alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012), fapta săvârșită de domnul P. M. C. a constituit contravenție continuă și s-a sancționat cu amenda contravențională în valoare de 250 lei. Potrivit dispozițiilor art. 8, alin. 3 din actul normativ invocat anterior, contravenientul, respectiv contestatorul, a fost obligat să achite și tariful de despăgubire în valoare de 28 Euro, iar în temeiul art. 8 alin. 1 și 3 din O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012), a fost emis procesul - verbal de constatare a contravenției în cauza.
Pârâta a mai arătat faptul că emiterea și comunicarea procesului -verbal de contravenție în cauza au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și a solicitat instanței să constate că procesul-verbal de contravenție în cauză a fost emis în termenul legal de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Pârâta a mai arătat că potrivit disp. art. 273 alin. 2 C.pr.civ. potrivit cărora „mențiunile din înscris care sunt în directă legătură cu raportul juridic al părților fac, de asemenea, dovada până la proba contrara, iar celelalte mențiuni, străine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca început de dovada scrisa”, iar în contestația la executare se recunoaște că debitorul a primit titlul executoriu în cauză, a achitat cuantumul amenzii contravenționale, dar a refuzat în mod nejustificat achitarea tarifului de despăgubire, iar potrivit principiului fundamental de drept procesual civil, “nimeni nu poate invoca propria culpa în apărarea sa” (nemo auditur propriam turpitudinem allegans).
Pârâta a precizat că afirmațiile contestatorului prin care susține faptul că a intervenit prescripția dreptului de a solicita executarea sancțiunii contravenționale sunt total eronate, întrucât dispozițiile art. 14, alin. 1 din OG nr. 2/2001 nu își au aplicabilitatea în speță, deoarece procesul verbal de constatare a contravenției a fost comunicat contravenientei în termenul de o luna de la data aplicării sancțiunii. Conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, procesul - verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Pârâta a mai învederat instanței că de la data comunicării procesului - verbal de contravenție și până la data încuviințării executării silite, contestatorul nu a îndeplinit de bună voie plata creanței stabilită în titlul executoriu, deși procedura de comunicare a acestuia a fost îndeplinita cu respectarea dispozițiilor legale. În acest sens, dispozițiile art. 622, alin. 1 si 2 NCPC prevăd faptul că obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bună voie, iar în cazul în care debitorul nu execută de bună voie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silita, care începe odată cu sesizarea organului de executare. Mai mult decât atât, prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 09.12.2014 în dosar nr._/301/2014 instanța de executare a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de PVCC . nr._/11.01.2012. De asemenea, instanța de executare a dat împuternicire și ordonat executorilor judecătorești să pună în executare titlul executoriu în cauză.
În ceea ce privește valoarea cheltuielilor de executare contestate, pârâta a precizat că acestea se încadrează în limitele legale admise de O.M.J. nr. 2561/2012., iar suma datorată pârâtei de către contestator este compusă din: 28 euro reprezentând contravaloare tarif de despăgubire, echivalentul în lei în ultima zi a lunii anterioare datei plații și 495,37 lei reprezentând onorariu de executor și cheltuieli de executare rezultate din demararea procedurii de executare silită împotriva debitorului. În acest sens, pârâta a învederat instanței faptul că cererea contestatorului cu privire la suma datorata subscrisei este nefondata, precum și comportamentul pasiv al debitorului care a refuzat nejustificat să-și execute de bunăvoie obligația stabilită prin titlul executoriu. A arătat că în mod corect și legal în baza art. 669 NCPC a Legii nr.188/2000, republicată și ale Ordinului MJ nr.2561/2012, a stabilit cheltuielile de executare până la acest moment procedural.
În ceea ce privește aprecierea contestatorului că în speță ar fi aplicabile dispozițiile art. I, pct. 2 din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea și completarea OG nr. 15/2002, pârâta a solicita instanței de judecata să o respingă ca fiind neîntemeiată întrucât dispozițiile invocate se aplica de la data intrării in vigoare a Legii, deci pentru faptele contravenționale săvârșite după această dată. P. urmare, in ceea ce privește titlul executoriu contestat dispozițiile prevăzute de Legea nr. 144/2012 nu au aplicabilitate, întrucât fapta contravenționaăa a fost săvârșită anterior datei la care aceasta a intrat in vigoare. De asemenea, a precizat faptul că în speța de față nu este vorba de aplicarea legii contravenționale mai favorabile, ci este vorba despre executarea silita a creanțelor rezultată dintr- un proces-verbal întocmit anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012 care nu a fost contestat în instanță. Totodată, Decizia nr. 228/2007 a Curții Constituționale referitoare la prevederile art. 12, alin. (1) din OG nr. 2/2001, potrivit căruia “daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează chiar daca a fost săvârșită înainte de data intrării in vigoare a noului act normativ”, nu este aplicabila în speța, întrucât Legea nr 144/2012 nu dezincriminează fapta de a circula fără rovinietă valabilă, ci exclude doar obligația de plată a tarifului de despăgubire.
In ceea ce privește dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea și completarea OG nr. 15/2002, pârâta a învederat faptul ca în speța de față acestea nu se aplică deoarece, legiuitorul a statuat în mod evident faptul că „tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 (....) aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează. ”, iar prin urmare reiese în mod evident faptul că legiuitorul a avut în vedere numai contravenienții care au fost sancționați în baza OG nr. 15/2002 și care au contestat în instanță tarifele de despăgubire. Astfel, norma instituită de art. II din Legea nr. 144/2012 având natura contravențională, a produs efecte favorabile numai categoriei de contravenienți care au contestat în instanță.
Pârâta a mai arătat faptul că începând cu data comunicării procesului - verbal în cauza, debitorul a avut la dispoziție posibilitatea formulării plângerii împotriva acestuia în conformitate cu dispozițiile OG nr. 2/2001, însă debitorul nu a apelat la aceasta cale procesuală, la momentul respectiv, adică în urma cu aproximativ 3 ani, deși comunicarea procesului - verbal în cauza s-a efectuat conform dispozițiilor legale și prin urmare în cazul de față nu au aplicabilitate prevederile art. II din Legea nr. 144/2012, iar cât timp procesul-verbal de contravenție adresat pe seama debitorului nu a fost contestat în termenul legal de 15 zile de la comunicare, neexistând o hotărâre judecătorească de anulare chiar și în parte a măsurilor dispuse prin acesta, respectiv a tarifului de despăgubire, pârâta nu deține un titlu executoriu apt de executare silită pentru valorificarea creanței prevăzută în actul sancționator, care a intrat în puterea lucrului judecat.
În drept, pârâta a invocat disp. art. 205-208 C.pr.civ., precum și pe cele cuprinse în întâmpinare.
În temeiul art. 223 C.pr.civ., pârâta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În susținerea cererii, pârâta a depus la dosar procesul-verbal de constatare a contravenției. ., nr._/11.01.2012, precum și procesul-verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenției.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În temeiul art. 248 alin. 1 C.p.c. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. În consecință, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 6, invocată din oficiu.
Potrivit art. 713 C.p.c. raportat la art. 650 alin. 2 C.p.c. coroborat cu art. 107 alin. 1 C.p.c. instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află domiciliul debitorului.
În speță, instanța constată că reclamantul debitor are domiciliul în sectorul 3 București.
De altfel, la data de 09.12.2014, Judecătoria Sectorului 3 București a încuviințat executarea silită a reclamantului debitor.
În consecință, în raport de considerentele ce preced, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 6 invocată de către instanță din oficiu urmând a declina competența de soluționare a cererii formulată de contestator în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale invocată de către intimată.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul P. M. C., cu domiciliul în București, ., ., etaj 2, . în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R.- P. DIRECTIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6 către Judecătoria Sectorului 3 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Aplicare amendă civilă. Sentința nr. 2750/2015. Judecătoria... | Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 2842/2015.... → |
|---|
