Contestaţie la executare. Sentința nr. 5176/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5176/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 5176/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5176
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 25.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE M. D.
GREFIER O.-L. H.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare privind pe contestatorul G. I. S. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Direcția Regionala de Drumuri și Poduri București.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul, personal, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța procedează la legitimarea contestatorului, care prezintă CI . nr._, CNP_.
Instanța, în conformitate cu prevederile art. 131 Cod procedură civilă, pune în discuție competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei.
Contestatorul consideră că Judecătoria sectorului 6 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 651 alin. 3 și 1 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art. 714 alin. 1 Cod procedură civilă, apreciază că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.
Instanța pune în discuție estimarea duratei necesare pentru soluționarea procesului.
Contestatorul consideră că procesul se poate soluționa în 6 luni de zile.
Instanța, față de prevederile art. 238 Cod procedură civilă, având în vedere obiectul cauzei, precum și pozițiile exprimate de părți prin cerere și întâmpinare, stabilește ca durată estimată de soluționare a cauzei un interval de 3 luni.
Instanța acordă cuvântul pentru propunere de probe.
Contestatorul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității cererii, invocată de intimată prin întâmpinare.
Contestatorul arată că până să primească somația, nu știa faptul că mai avea de plătit.
Instanța pune în vedere contestatorului că motivele pe care le susține vizează fondul contestației la executare, nu excepția inadmisibilității cererii.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității, invocată de către intimată, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată având în vedere dispozițiile art. 713 alin. 2 Cod procedură civilă, potrivit cărora în situația în care titlul executoriu nu este o hotărâre judecătorească, contestatorul poate invoca prin contestația la executare și motive de fapt și de drept referitoare la fondul dreptului. Obiectul contestației la executare îl constituie actele de executare întocmite în dosarul de executare nr. 7145/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc T. B. O., iar considerentele pe care contestatorul le invocă în susținerea acestei cereri sunt considerente pe care acesta poate să le invoce conform dispozițiilor menționate anterior, astfel încât calea pe care a ales-o în vederea anulării actelor de executare este corectă potrivit dispozițiilor art. 651 și 714 Cod procedură civilă. În consecință, instanța respinge excepția ca neîntemeiată.
Având în vedere că ambele părți, atât contestatorul, cât și intimata au solicitat proba cu înscrisuri, pe care le-au atașat dosarului, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Contestatorul arată că nu știa faptul că mai avea o restanță de plătit. Arata ca s-a dus să plătească și i s-a spus că a plătit tot. Având în vedere că a mai avut un proces tot în sensul acesta, s-a prezentat la CNADNR ca să i se spună ce procese-verbale de constatare a contravenției mai sunt pe numele său din anul 2004 până în 2014.
Menționează că s-a prezentat la Serviciul recuperări creanțe, unde i s-a scris „plătit”, iar ulterior a rămas foarte surprins când a ajuns în situația asta și i s-a spus că respectivul angajat s-a uitat la altcineva. În aceste condiții arată că ar fi plătit dacă știa că mai are de plătit, altfel nu avea cum să facă acest lucru. A aflat că mai are ceva de plătit în momentul în care a primit somația.
Contestatorul solicită instanței să dispună anularea actelor de executare, având în vedere decizia nr. 6/16.02 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care prevede că procesul-verbal este lovit de nulitate absolută întrucât nu există semnătură olografă pe formatul electronic.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.03.2015, contestatorul G. I. S., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Direcția Regionala de Drumuri și Poduri București, a formulat contestație la executare în dosarul executare nr. 7145/2014 conform încheierii din data de 10.03.2014 de către B.E.J. T. B. O. O. având pe rol stabilirea cheltuielilor de executare silită în valoare de 370,92 lei în dosarul execuțional nr. 7145/2014 din data 19.03.2015 privind pe creditorul C. Națională de Autostrăzi și Drumuri din România S.A. – Direcția regională de drumuri (CNDANR-DRDP) București, și debitorul G. I. S., în baza titlului executoriu reprezentat de P.V.C.C. . nr._/31.01.2012 și în temeiul dispozițiilor prevăzute de în art. 667 Cod Procedură Civilă a fost emisă somația în sensul de a achita contestatorul creditoarei următoarele sume de bani: 28.00 Euro și 370,92 lei creanță totală, sumă compusă din 28 euro debit conform titlului executoriu și 370,92 lei cheltuieli de executare silită.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că, potrivit creditoarei, debitorul urmărit nu și-a executat de bună voie obligația de plată a sumei de 28 euro care constituie contravalooarea tarifului de despăgubire pentru lipsă de rovinietă, fapt constatat la data de 06.08.2011 în conformitate cu PVCC . Nr._/31.01.2012.
Motivele de drept pe care se bazează respingerea cererii de executare silită de către B. T. B. O. privind creditorul CNADNR SA- DRDP București, prin încheierea din data de 06.11.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2014, sunt:
1) În conformitate cu PVCC . nr._/31.01.2012 data faptei a fost 06.08.2011 și PVCC a fost întocmit pe 31.01.2012, deci cu 6 zile înainte de a se împlini 6 luni de zile și contestatorul a dorit ca CNADNR SA-DRDP să-i dovedească, prin semnătura sa olografă că a primit în termenul legal de 6 luni și nu s-a depășit termenul de prescripție a faptei, în baza OG nr.2/2011 și art. 8.01.1 și 3 din OG nr. 15 întrucât conform art 13, alin 1 din OG nr 2/2011, privind regimul juridic al contravențiilor: Aplicare sancțiunii contravenționale se prescrie în temen de 6 luni de la data savârșirii faptei.
2) Nu s-a scris nici un proces verbal de afișare, nu a fost prezent și nu a semnat nici măcar vreaun proces verbal de afișare la comunicarea PVCC la sediul contravenientului- contrar celor menționate de CNADNR prin reprezentantul său, consilier juridic I. C. de la Departamentul Juridic Serviciul Recuperare Creanțe.
Înscrisul oficial eliberat de Banca Comercială Română S.A. din Bld. Regina E. nr. 5, sector 3 București confirmă ordinul de încasare numerar nr._ din data de 22.02.2012 că s-a încasat de la domnul G. I. S. suma de 112,50 RON, plată către CNADNR-DRDP București, RO28RNCBX_280 cv. PVCC . nr._/31.01.2012.
Mai mult de atât, contestatorul a menționat că de îndată ce a intrat în posesia PVCC . nr._/31.01.2012, în mai puțin de 2 ore s-a prezentat la B.C.R., prezentând plicul cu data primirii PVCC respectiv pentru a beneficia de art.8 alin 4, al OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare pentru a achita numai jumătate din minimul amenzii de 225,50 lei.
Realitatea este că nu a mai citit integral conținutul PVCC . nr._/31.01.2012 pentru a înțelege că pe lângă amenda stabilită prin PVCC . nr._/31.01.2012 ar fi trebuit să plătească 28 euro – contravaloarea tarifului de despăgubire pentru lipsa la momentul respectiv a rovinietei, fiind foarte convins că a achitat totul, mai ales că respectiva casieră de la BCR: M. C. nu i-a atras atenția că ar fi trebuit sa achite și cei 28 euro.
A considerat că se întâmplă oricui să se grăbească în anumite momente ale vieții și Departamentul Juridic, Serviciul Recuperare Creanțe din cadrul CNADNR SA-DRDP București trebuia să îl anunțe printr-o comunicare poștală - chiar ramburs, fie telefonic și dacă se constata reaua credință din partea sa, apoi să fi urmat calea executării silite, respectiv somația respectivă.
3) Un motiv fundamental al respingerii executării silite de B. T. B. O. la care a făcut cerere de executare CNADNR SA-DRDP este că a fost dus în eroare de doamna Consilier juridic M. M. în sensul că la data de 28.11.2014, când contestatorul, din proprie inițiativă a solicitat DPCC-CESTRIN (Departamentul pentru Procesarea Contravențiilor constatate cu SIEGMCR) de când a luat ființă acest departament (15.01.2004) și până la data solicitării sale: 28.11.2014 conform petiției pe care a înmânat-o personal și a fost înregistrată de CESTRIN sub nr. 3669/pe/28.11.2014, a primit copiile proceselor verbale de constatare a contravențiilor întocmite pe numele I. G., s-a prezentat în același moment și zi (28.11.2014) la doamna consilier juridic M. M. din cadrul Departamentului Juridic al CNADNR, Serviciul Recuperare Creanțe, și a scris olograf pe copia PVCC . nr._/31.01.2012 cuvântul „plătit”, după constatarea pe calculator.
Cum contestatorul a fost cadru didactic (profesor de Fizică la Colegiul Sfântul S. București, timp de 46 de ani) și cu rezultate deosebite ale elevilor săi la Concursurile și Olimpiadele internaționale de Fizică, cu o activitate foarte bogată în comunitatea științifică internațională, motiv pentru care la data de 31 martie 2015 este invitat de CGMP București pentru a primi distincția sau titlul „cetățean de onoare al municipiului București”, este educat în spiritul dreptății, cinstei, transparenței totale, deși acum este pensionar și conform deciziei de pensionare nr._ din 08.02.2007 (cod pensie nr. 10), după un stagiu de cotizare realizat de 42 de ani 10 luni 25 zile are faimoasa pensie de 816 lei începând cu 01.12.2006, acum a mai crescut un pic - deci este sărac (căsătorit cu 2 copii și 2 nepoți), dar îi place să fie corect, cinstit și în mod sigur ar fi achitat executarea silită propusă de doamna Consilier juridic din cadrul CNADNR: I. C., dacă era convins că nu-i plătit integral în conformitate cu PVCC . nr._/31.01.2012 pe care semnează clar doamna I. C. că este plătit.
Observație: scuza doamnei consilier juridic la CNADNR-DRDP, seviciul recuperare creanțe și anume doamna I. C., în sensul că s-a uitat pe calculator la altă persoană fiind determinată să scrie pe PVCC . nr._/31.01.2012, nu poate fi admisă fiind sursa inducerii în eroare, generând pasul către B. T. B. O. și făcând în mod voit cererea de executare silită. Dacă neagă faptul că nu este scrisul dânsei ca fiind plătit și achitat totul în PVCC . nr._/31.01.2012, contestatorul a arătat că solicită expertiză grafologică și anularea de drept a PVCC . nr._/31.01.2012, proces verbal fiind lovit de nulitate.
4) PVCC . nr._/31.01.2012 nu a fost semnat cu semnătură de mână (semnătura de mână a agentului constatator M. V., angajat al CNADNR-CESTRIN, cu autorizația de control nr. 087 în conformitate cu cele menționate în PVCC . nr._/31.01.2012- ci a semnat electronic – fiind astfel lovit de nulitate absolută, conform Hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Contestatorul a arătat că are convingerea că în calitate de cadru didactic universitar la Universitatea Politehnică, București și profesor de fizică la Colegiul Național SF. S., București timp de 46 ani, a manifestat totdeauna cei trei R: Responsabilitate în toate acțiunile întreprinse, Respect față de mine însumi, Respect față de ceilalți și profesionalism în întreaga activitate didactică și socială, cinste, corectitudine, exigență față de propria persoană și indulgență față de de ceilalți, cu respect față de lege.
Pentru motivele de mai sus și îndeosebi pentru inducerea în eroare de către doamna condilier juridic Mădalina M. din cadrul CNADNR SA-DRDP, Serviciul Recuperări Creanțe în sensul că a scris „plătit” cu mâna dumneaei pe PVCC . nr._/31.01.2012 și pe de altă parte lipsa semnăturii olografe a procesului verbal de constatare a contravenției despre care se face vorbire – de către angajatul CNADNR SA-CESTRIN – numitul M. V., în calitate de agent constatator, contestatorul a solicitat nulitatea absolută a PVCC . nr._/31.01.2012, care nu poate fi acoperită în nici un mod, conform art. 16 și art. 19 din OG nr. 2/2011 care precizază că în lipsa formei scrise, a semnăturii olografe a agentului constatator - nu se poate aplica nici o sancțiune întrucât nu se poate proba existența faptei contravenționale, conform și art. 17 din OG nr. 2/2001 lipsa unor elemente ce trebuie să figureze în PVCC cum ar fi lipsa semnăturii de mână (semnătură olografă) a agentului constatator constituie cauză de nulitate absolută care nu poate fi înlăturată în nici un mod ci nu semnătura electronică (cum este cazul în speță), după cum se menționează pe PVCC . nr._/31.01.2012, fiindcă acesta necesită un formular electronic corespunzător, implică cunoașterea softului respectiv de către contravenient cu privire la semnătura electronică, ceea ce lipsește cu desăvârșire în cazul de față.
De aceea, contestatorul a considerat că este firesc să fie îndreptățit să ceară intimatei CNADNR-DRPR, Seviciul Recuperare Creanțe, ca urmare a nulității absolute a PVCC . nr._/31.01.2012 să nu mai achite cei 28 euro - contravaloarea despăgubirii lipsă de rovinietă conform PVCC . nr._/31.01.2012 și să-i restituie suma de 112.50 ron, plată către CNADNR-DRDP București, RO28RNCBX_280 cv. PVCC . nr._/31.01.2012, conform ordinului de încasare numerar nr._ din data de 22.02.2012, adeverință – dovadă elibarată de BCR Bld. Regina E. nr.5, sector 3, București (al cărui orginal se află la contestatorul și copia este atașată plângerii sau contestației.
A solicitat daune morale - stres, ca urmare a inducerii în eroare de către consilierul juridic al CNADNR-DRPR, Seviciul Recuperare Creanțe, suma de 3.5 lei, echivalentul unui plic recomandat pe care era obligat să-i trimită pentru elucidarea adevărului.
A anexat cererii de chemare în judecată următoarele înscrisuri: proces-verbal de constatare a contravenției . nr._/31.01.2012, comunicarea încheierii din 06.11.2014, încheierea de ședință din data de 06.11.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 în dosarul nr._/303/2014, somație către contestator în dosarul de executare nr. 7145/2014, încheierea din data de 19.03.2015 din dosarul de executare nr. 7145/2014, plicul cu expeditor B. T. B. O., proces-verbal de constatare a contravenției . nr._/31.01.2012 conținând mențiunea „plătit”, dovada de plată eliberată de BCR la data de 22.02.2012, răspunsul CESTRIN nr._/EX/28.11.2014 la petiția contestatorului, decizia de pensie nr._ din data de 08.02.2007.
La data de 05.05.2015, prin compartimentul registratură, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției inadmisibilității contestației la executare, respingerea contestației la executare formulată de către contestator împotriva executării silite efectuată de către B. T. O. B. în baza titlului executoriu procesul verbal de constatare a contravenției ._/31.01.2012, generat și semnat electronic conform dispozițiilor Legii nr.455/2001 și ale HG nr.1259/2001, ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către B. T. O. B. în baza titlului executoriu menționat si continuarea executării silite.
Intimata a invocam excepția inadmisibilității cererii contestatorului în ceea ce privește aspectele de netemeinicie și nelegalitate cuprinse în titlurile executorii, în acest sens, solicitând instanței de judecată să constate faptul că, în speța de față, executarea silită s-a efectuat în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și, prin urmare, motivele invocate de către contestator în contestația formulata reprezintă motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu și, prin urmare, nu pot fi luate în considerare întrucât, în legătură cu aceste aspecte, legea prevede o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Prin urmare, motivele invocate de către contestator constituie motive ce pot fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea contestației la executare.
Astfel, atât timp cât există calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele privind nelegalitatea sau netemeinicia actului sancționator sau a procedurii de emitere și comunicare a acestuia, etc. nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ci ele pot și trebuie să fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art. 712 Noul Cod de procedură civilă.
În acest sens, intimata a solicitat instanței de judecată să facă aplicabilitatea dispozițiilor art. 712 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă, să admită excepția așa cum a fost formulată și, în consecință, să respingă motivele invocate ca fiind privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, întrucât contestatorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
Referitor la fondul cauzei, intimata a arătat că, urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat faptul că vehiculul categoria A aparținând lui G. I. S. a circulat pe drumurile naționale fără să dețină rovinietă valabilă, așa cum este definită de prevederile art. 1 (11) din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare
Conform dispozițiilor art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012), fapta săvârșită de către G. I. S. a constituit contravenție continuă și s-a sancționat cu amendă contravențională în valoare totală de 250 lei.
Potrivit dispozițiilor art.8, alin.3 din actul normativ invocat anterior, contravenientul, respectiv contestatorul, a fost obligat să achite și tariful de despăgubire în valoare totală de 28 Euro.
Prin urmare, în scopul apărării valorilor sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală, a sancționării faptei contravenționale, precum și a prevenirii săvârșirii acesteia pentru viitor, în temeiul art. 8 alin. 1 și 3 din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012), a fost emis procesul verbal de constatare a contravenției în cauză.
Emiterea și comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției în cauză a fost efectuat în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că procesul verbal de constatare a contravenției în cauză a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestuia s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii, în acest sens, învederând instanței de judecată faptul că perioada cuprinsă între data săvârșirii faptei contravenționale și data emiterii procesului verbal de constatare a contravenției nu depășește termenul de 6 luni.
Comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției în cauză s-a efectuat conform dispozițiilor art.27 din OG nr.2/2001, prin poștă, în data de 20.02.2012, operațiune confirmată prin semnătură de primire de către destinatar, fără a se depăși termenul de 1 lună de la data aplicării sancțiunii.
Totodată, intimata a solicitat instanței de judecată să aibă în vedere și dispozițiile art. 273 Noul Cod de procedură civilă.
Astfel, potrivit alin. 1 „înscrisul sub semnătură privată, recunoscut de cel căruia îi este opus sau, după caz, socotit de lege ca recunoscut, face dovada între părți până la proba contrară”.
De asemenea, alin.2 precizează faptul că „mențiunile din înscris care sunt în directă legătură cu raportul juridic al părților fac, de asemenea, dovada până la proba contrară, iar celelalte mențiuni, străine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca început de dovadă scrisă.
Totodată, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că petentul contestator a recunoscut că a achitat amenda contravențională stabilită prin procesul verbal de constatare a contravenției în cauză, însă a refuzat în mod nejustificat să achite și tariful de despăgubire aferent aceluiași titlu executoriu.
Astfel, nu se poate susține faptul că procedura de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției a fost viciată sau că petentului contestator i-au fost lezate drepturile procesuale.
Totodată, intimata a învederat instanței de judecată faptul că, de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției și până la data încuviințării executării silite, contestatorul nu a îndeplinit de bună voie plata creanței stabilite în titlul executoriu, deși procedura de comunicare a acestuia a fost îndeplinită cu respectarea dispozițiilor legale.
În acest sens, dispozițiile art. 622, alin.1 și 2 Noul Cod de procedură civilă prevăd faptul că obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bună voie.
În cazul în care debitorul nu execută de bună voie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare.
În acest sens, conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Mai mult decât atât, prin încheierea din Camera de Consiliu, instanța de executare a încuviințat executarea silită a titlului executoriu contestat.
De asemenea, în temeiul art. 665, alin. 7 Noul Cod de procedură civilă, instanța de executare a dat împuternicire și a ordonat executorilor judecătorești să pună în executare titlul executoriu în cauză.
Or, instanța de judecată în mod legal și temeinic în baza dispozițiilor art. 632, alin. 2 Noul Cod de procedură civilă, a constatat faptul că procesul verbal de constatare a contravenției constituie titlu executoriu, iar creanța este certă, lichidă și exigibilă.
Totodată, în situația în care instanța de executare constată faptul că titlul executoriu nu poate fi pus în executare sau că nu ar fi valabil, nu ar fi încuviințat și ordonat punerea în executare.
De asemenea, instanța de executare, în temeiul art. 252 Noul Cod de procedură civilă privind obligativitatea cunoașterii oficiu a dreptului în vigoare în România, în momentul încuviințării executării silite a respectat dispozițiile art. 5 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă care stabilesc: „Dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de . Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost investite cu formulă executorie”.
În ceea ce privește aspectele legate de generarea și semnarea electronică a procesului - verbal de contravenție ridicate de către contestator, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că acestea sunt nefondate.
Conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Prin urmare, contestatorul a avut la dispoziție din momentul comunicării proceselor verbale contestate, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
Or, contestatorul nu a apelat la această cale procesuală și, prin urmare, până la desființarea acestora, titlurile executorii își mențin puterea executorie.
În altă ordine de idei, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că, în speța de față, executarea silită s-a făcut în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și, prin urmare, motivele invocate de către contestator în contestația formulată reprezintă motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu și, prin urmare, nu pot fi luate în considerare întrucât, în legătură cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Prin urmare, motivele invocate de către contestator constituie motive ce pot fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea contestației la executare.
Astfel, atât timp cât există calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele legate de generarea și semnarea electronică a procesului verbal de contravenție ridicate de către contestator nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ci ele pot și trebuie să fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art.712 Noul Cod de procedură civilă.
În acest sens, intimata a solicitat instanței de judecată să facă aplicabilitatea dispozițiilor art. 712 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă și să respingă motivele invocate ca fiind privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, întrucât contestatorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
Prin urmare, cât timp procesele verbale de contravenție adresate pe seama contestatorului nu au fost contestate în termenul legal de 15 zile de la comunicare, neexistând o hotărâre judecătorească de anulare a acestora, intimata deține titluri executorii apte de executare silită pentru valorificarea creanțelor prevăzute în actele sancționatoare, care au intrat în putere de lucru judecat.
Referitor la sumele care îi revin contestatorului ca obligații de plată prin procesul verbal de constatare a contravenției și asupra cărora contestatorul a făcut o evidentă confuzie, intimata a precizat că acestea sunt separate și au beneficiari legali diferiți.
Astfel, pe de o parte, contestatorului îi incumbă o datorie pecuniară reprezentată de amenda contravențională în cuantum de 250 lei (care nu face obiectul interesului acesteia direct ca și sancțiune principală și care, în virtutea art. 39 alin. 3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor este supusă regimului creanțelor fiscale (se execută de către Administrația Financiară).
Pe de altă parte, contestatorului îi incumbă o datorie pecuniară reprezentată de sancțiunea complementară în valoare de 28 euro, sumă care reprezintă tariful de despăgubire (care face obiectul interesului intimatei direct) și care se achită în lei la cursul comunicat de BNR valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării, în contul CNADNR-SA, revenind intimatei ca venit extrabugetar, potrivit art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, reiese fără echivoc că solicitarea intimatei se referă strict la recuperarea unei creanțe de drept comun (adică tariful de despăgubire), creanță care îndeplinește condițiile prevăzute de art. 662 Noul Cod de procedură civilă.
Această creanță este supusă regulilor de procedură civilă iar, în caz de neexecutare de bunăvoie din partea debitorului, se execută la cererea creditorului de către executorul judecătoresc.
Astfel, prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012) legiuitorul român a apreciat necesar să instituie obligația plății unui tarif pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale din România, aplicabil tuturor utilizatorilor români și străini, pentru vehiculele înmatriculate.
Neachitarea acestui tarif reprezintă contravenție și se sancționează cu amendă, limitele acesteia fiind stabilite în funcție de tipul vehiculului și fiind cuprinse în anexa nr. 2 din actul normativ invocat.
Distinct de sancțiunea amenzii, textul de lege astfel cum a fost în vigoare la data emiterii procesului verbal de constatare a contravenției generat și semnat electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001, respectiv până în luna iulie 2012, prevedea în sarcina contravenientului reținerea și obligația de a achita cu titlu de despăgubire o anumită sumă de bani, în funcție de tipul de vehicul care a fost folosit fără a deține rovinietă valabilă.
Obligarea la plata acestui tarif de despăgubire este o consecință a răspunderii civile delictuale subiective a contravenientului ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite, respectiv utilizarea rețelei de drumuri fără plata tarifului corespunzător, care a avut ca rezultat un prejudiciu cauzat CNADNR - SA în calitate de administrator al rețelei de drumuri naționale și autostrăzi astfel cum este statuat de dispozițiile OUG nr. 84/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, stabilirea tarifului de despăgubire este întemeiată pe dreptul CNADNR - SA de a beneficia de repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicită săvârșită de utilizator și, în consecință, și recuperarea creanțelor aferente.
Aceste considerente sunt susținute și de dispozițiile generale și obligatorii ale Deciziei Curții Constituționale a României nr. 57/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002.
Or, reiese în mod evident faptul că, în speță, contestatorul nu și-a respectat și obligația stabilită de lege privind tariful de despăgubire.
În ceea ce privește valoarea cheltuielilor de executare contestate de către contestator, intimata a precizat că acestea se încadrează în limitele legale admise de OMJ nr. 2561/2012.
Potrivit dispozițiilor art.39 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, coroborate cu art. 669 Noul Cod de procedură civilă, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit. (....). Debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlu executoriu, chiar dacă el a executat-o de bunăvoie, precum și onorariul executorului judecătoresc stabilit potrivit legii.
De asemenea, dispozițiile art. 39 din actul normativ invocat mai sus, coroborate cu art. 669 alin. 3 Noul Cod de procedură civilă, reglementează care sunt cheltuielile de executare.
Prin urmare, suma datorată intimatei de către contestator este compusă din 28 euro, reprezentând contravaloare totală tarif de despăgubire, echivalentul în lei în ultima zi a lunii anterioare datei plății și 370.92 lei, onorariu de executor și cheltuieli de executare rezultate din demararea procedurii de executare silită împotriva contestatorului.
În acest sens, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că cererea contestatorului cu privire la suma datorată acesteia este nefondată.
În acest sens, intimata a învederat faptul că executorul judecătoresc, în mod corect și legal în baza art. 669 Noul Cod de procedură civilă, a Legii nr.188/2000, republicată și ale Ordinului MJ nr.2561/2012, a stabilit cheltuielile de executare până la acest moment procedural.
În baza acestor considerente, intimata a solicitat respingerea contestației la executare, ca nelegală și netemeinică, menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către B. T. O. B. în baza titlului executoriu menționat și continuarea executării silite.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 205 - 208 Noul Cod de procedură civilă, precum și dispozițiile legale cuprinse în prezenta întâmpinare.
Alăturat întâmpinării, intimata a anexat, în copie, titlul executoriu - procesul verbal de constatare a contravenției ._/31.01.2012 și dovada comunicării procesului verbal de constatare a contravenției.
La data de 20.05.2015, contestatorul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că din analiza întâmpinării formulată de CNADNR-Direcția Regională de Drumuri și Poduri, București, văzută de încalcarea cu bună știință a normei de referință OG nr. 2/2001 privind regulamentul juridic al contravenției cu modificările și completările ulterioare cât și lipsa de responsabilitate profesională a consilierului juridic M. M. care a scris pe PVCC . nr._/31.01.2012 „plătit” – la solicitarea contestatorului expresă și înainte de a lua ființă dosarul de executare nr. 7145/2014 de B. T. B. O. pentru a-i prezenta situația PVCC . nr._/31.01.2012 - lezându-i dreptul de a plăti tariful de despăgubire de 28 de euro, de bună voie și în momentul în care a fost în cunoștință de cauză.
Modul foarte haotic de acțiune și lipsa de transparență al consilierilor juridici ai CNADNR-Serviciul Recuperări Creanțe este foarte elocvent și prin răspunsul consilierului juridic M. M. că s-a uitat pe calculator la o altă persoană mai sus, nu la contestator, de aceea a scris „plătit” la contestator.
A anexat răspunsului la întâmpinare copia PVCC . nr._/31.01.2012 pentru a se observa că peste cuvântul „plătit” (când i-a prezentat acest PVCC) sunt trase două linii în original, în sensul radierii acestui cuvânt de către consilierul juridic, serviciul Recuperări Creanțe, M. M..
A arătat că motivele fundamentale ale admiterii contestației la executare sunt următoarele:
1. Lipsa semnăturii de mână (olografe) a agentului constatator M. V., angajat al CNADNR-CESTRIN în PVCC . nr._/31.01.2012 care implică anularea acestui PVCC și care nu poate fi acoperită în nici un mod, fapt confirmat și de Decizia nr. 6/16 februarie 2015 a ÎCCJ pentru recursul în interesul legii (RIL), decizie devenită obligatorie în conformitate cu Noul Cod de Procedură Civilă art 517 al. 4: dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea 1 (care a fost pe data de 25 martie 2015 în MO. Partea 1, 199).
Nulitatea se constată și din oficiu. Încălcarea art. 17 din OG 252/2008.
2. Inducerea în eroare de către casiera M. C., de la BCR din .. 5, sector 3 București, care confirmă prin ordinul de încasare numerar nr._ din data de 22.02.2012 că s-a încasat de la domnul G. I. S. suma de 112,50 RON, plată către CNADNR-DRDP București, RO28RNCBX_280 exact cum se menționează în PVCC . nr._/31.01.2012 (cazul în speță), la înștiințarea de plată; conform normelor legale, tariful de despăgubire este achitat în contul mai sus menționat.
A arătat că inducerea în eroare a costituit cauza lezării dreptului procesual de a face plângere la timp, în termen.
3. Analizând PVCC . nr._/31.01.2012 se constată că nu se specifică dacă sistemul informatic folosit de CNADNR și anume SIERMCR este omologat și nici dacă operatorul de cameră care a constatat contravenția respectivă cu foto 001001___0724000 menționată în PVCC . nr._/31.01.2012 are atestat de utilizare a a camerei foto menționate, atestat de calculator și de semnătură digitală.
4. Încălcarea art 13 al. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările și completările ulterioare: Aplicarea sancțiunii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Conform art. 165 alin 1 din Noul Cod de Procedură Civilă: La data semnării dovezii de înmânare (în cazul de speță PVCC . nr._/31.01.2012) procedura este îndeplinită. În cazul comunicării prin poștă, procedura se socotește îndeplinită la data semnării de către parte a confirmării de primire ori a consemnării. Ori, urmărind data confirmării primirii PVCC . nr._/31.01.2012 este de 20.02.2012, deci după 6 luni și 14 zile de la data constatării, respectiv săvârșirii faptei atrăgând astfel nulitatea acestui PVCC.
În concluzie, CNADNR – Servicul Recuperări Creanțe nu a respectat norma de referință OG nr. 2/2001, art 16, 17, 19 și nici art 165 al. 1 al Noului Cod de Procedură Civilă și în conformitate cu Decizia nr. 6/16 februarie 2015 pentru lipsa semnăturii electronice pe suport de hârtie scrisă (cazul în speță), PVCC . nr._/31.01.2012 este lovit de nulitate absolută care nu poate fi recuperată în nici un mod.
Contestatorul a solicitat instanței restituirea sumei de 125 lei pentru sancțiunea contravențională nelegală, restituirea sumei de 124 lei, taxa judiciară de timbru, toate cheltuielile de judecată în cazul dosarului nr._ .
A anexat răspunsului la întâmpinare proces-verbal de constatare a contravenției . nr._/31.01.2012 conținând mențiunea „plătit”, dovada de plată eliberată de BCR la data de 22.02.2012.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/31.01.2011, contestatorul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 de lei, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din același act normativ. Totodata, în conformitate cu art.8 alin.3 din OG nr.15/2002, în sarcina contestatorului a fost stabilită obligatia de a achita în lei și c/val tarifului de despagubire de 28 de euro.
În temeiul acestui titlu executoriu, la data de 16.10.2014, intimata a pornit executarea silita, formandu-se dosarul de executare silita nr.7145/2014 al B. T. B. O..
Prin incheierea pronuntata la data de 06.11.2014 în dosarul nr._/303/2014, Judecatoria sectorului 6 Bucuresti a incuviintat executarea silita a debitorului în temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/31.01.2011.
Prin incheierea din data de 19.03.2015, executorul judecatoresc a stabilit în sarcina contestatorului obligatia de a plati cheltuieli de executare în valoare de 370,92 de lei.
Ulterior, executorul a emis somatia în conformitate cu art.667 Cod procedura civila.
Analizand executarea silita demarata împotriva contestatorului, instanța reține ca la data de 27.07.2012 a intrat în vigoare Legea nr.144/2012 prin care a fost modificata OG nr.15/2002, disp. art.8 care prevad obligatia de a achita tariful de despagbire fiind abrogate.
Instanța urmează să dea eficiență principiului legii contravenționale mai favorabile și să aplice forma actuală a acestui text de lege la cauza dedusă judecății.
Similar materiei penale, abordare impusă în speță prin prisma art. 47 din OG 2/2001, legea mai favorabilă se aplică retroactiv dacă succesiunea de legi a intervenit pe tot parcursul perioadei dintre data comiterii presupusei fapte contravenționale și data aplicării sancțiunii, respectiv momentul executării integrale a sancțiunii.
În acest sens sunt și dispozițiile deciziei Curții Constituționale nr. 228/2007, în conformitate cu care dispozițiile art.12 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sunt neconstituționale în măsura în care prin sintagma "nu se mai sancționează" prevăzută în text se înțelege doar aplicarea sancțiunii contravenționale, nu și executarea acesteia. Aceste prevederi au ca obiect dezincriminarea cu titlu general a faptelor săvârșite și produc efecte pentru viitor începând cu momentul intrării în vigoare a actului normativ nou și, prin urmare, efectele care s-au produs sub imperiul actului normativ anterior încetează de la data apariției noului act normativ.
Aplicarea legii noi care nu mai prevede și nu mai sancționează contravențional fapta trebuie analizată prin raportare la momentul intrării în vigoare a acesteia și la stadiul derulării cauzei. Totodată, contravenția, ca fapt antisocial, trebuie privită atât sub aspectul săvârșirii și constatării acesteia, cât și sub aspectul aplicării și executării sancțiunii. Din acest punct de vedere sintagma "nu se mai sancționează" trebuie înțeleasă în sensul că, prin . legii care nu mai prevede fapta drept contravenție, sancțiunile contravenționale nu se mai aplică, iar în cazul celor aplicate, dar aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a noii legi, sancțiunile nu se mai execută.
Efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. A reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută.
O sancțiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început.
În concluzie, instanța apreciaza ca executarea inceputa pentru tariful de despagubire, sanctiune neprevăzută de lege în prezent, nu poate continua.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu disp. art.719 Cod procedura civila, instanța va admite contestația la executare și va dispune anularea actelor de executare intocmite în cadrul dosarului de executare nr.7145/2014 al B. T. B. O...
Având în vedere dispozițiile art. 717 alin. 2 Cod procedură civilă, pune în sarcina contestatorului obligația de a achita suma de 37,36 de lei în contul Biroului Executorului Judecătoresc pentru multiplicarea înscrisurilor din dosarul de executare, pe care acesta le va putea recupera de la intimata cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatorul G. I. S., cu domiciliul în București, .. 22, ., ., CNP_, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Direcția Regionala de Drumuri și Poduri București, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Dispune anularea actelor de executare întocmite cadrul dosarului de executare nr.7145/2014 al B. T. B. O..
Obligă contestatorul la 37,36 de lei, cheltuieli de multiplicare a înscrisurilor din dosarul de executare, către B. T. B. O..
Cu apel în 10 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5188/2015.... | Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 5958/2015.... → |
|---|
