Contestaţie la executare. Sentința nr. 8461/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8461/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 8461/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI
SECTIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8461
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 28.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE A. N.
GREFIER C. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect contestație la executare-suspendare executare silită, privind pe contestatoarea C. DE P. SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE în contradictoriu cu intimatul P. V..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă contestatoarea, prin consilier juridic, P. S., cu delegație la dosar, lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită pe cererea principală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează depunerea la dosar în data de 20.10.2015 a întâmpinării formulate de intimat.
Instanța pune în discuție disjungerea capătului de cerere privind lămurirea înțelesului și întinderii titlului executoriu, în temeiul art. 99 Cod proc.civ.
Contestatoarea prin apărător lasă la aprecierea instanței disjungerea acestui capăt de cerere.
Instanța, în temeiul art. 99 alin.2 Cod proc.civ., dispune disjungerea capătului de cerere privind lămurirea înțelesului și întinderii titlului executoriu, cerere care va forma obiectul dosarului nr._/303/2015, având ca părți contestatoarea C. DE P. SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE în contradictoriu cu intimatul P. V., cu termen la data de 28.10.2015, 6 C.
Instanța, în conformitate cu art. 131 din Noul codul de procedură civilă pune în discuție competența generală, materială și teritorială pe capetele de cerere rămase.
Contestatoarea prin apărător arată că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă să judece cererea.
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, conform art. 714 alin. 1 Cod proc.civ., având în vedere sediul debitoarei care este în raza sector 6.
Instanța în temeiul art. 238 alin. 1 din Noul Codul de procedură civilă acordă cuvântul părților cu privire la estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului.
Contestatoarea prin apărător estimează durata soluționării dosarului la 3 luni.
Instanța, în temeiul art. 238 din Noul Codul de procedură civilă estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 3 luni.
Instanța acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității capătului de cerere privind suspendarea executării silite pentru neplata cauțiunii.
Contestatoarea prin apărător solicit respingerea excepției, apreciind că subscrisa nu trebuie să plătească cauțiune în temeiul dispozițiilor OUG nr. 22/2002 și art. 30 din O.G. nr. 80/2013.
Instanța respinge excepția inadmisibilității capătului de cerere privind suspendarea executării silite pentru neplata cauțiunii, reținând că în temeiul art. 7 din OUG nr. 22/2002 contestatoarea este scutită de plata cauțiunii, prin urmare nu s-a pus în vedere plata cauțiunii și instanța apreciază că nu trebuie făcută dovada consemnării cauțiunii, cererea privind suspendarea executării silite putând fi discutată fără dovada plății cauțiunii.
Instanța invocă excepția tardivității capătului de cerere privind anularea actelor de executare, cu excepția somației emisă în data de 31.08.2015, și pune în discuție unirea excepției cu fondul cauzei.
Contestatoarea prin apărător solicită respingerea excepției, apreciind că odată ce ar fi anulată această somație din 2015, ar trebui anulate toate actele anterioare.
Instanța în temeiul art. 248 alin. 4 Cod proc.civ. dispune unirea cu fondul cauzei a excepției tardivității capătului de cerere privind anularea actelor de executare, cu excepția somației emisă în data de 31.08.2015,.
Instanța acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Contestatoarea prin apărător solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Instanța, în baza art. 255 noul Cod proc.civ apreciind că proba cu înscrisuri este admisibilă și poate duce la dezlegarea pricinii, încuviințează contestatoarei și intimatei proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța acordă cuvântul pe excepția tardivității capătului de cerere privind anularea actelor de executare, cu excepția somației emisă în data de 31.08.2015, pe fondul contestației împotriva somației din 31.08.2015, și pe celelalte capete de cerere, precum și pe rămânerea fără obiect a cererii de suspendare a executării silite.
Contestatoarea prin apărător solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată și motivată, respingerea excepției tardivității, arătând că ar fi vorba de punerea în executare a unui titlu lipsit de efecte juridice, Tribunalul Argeș a dispus menținerea pensiei de serviciu stabilită în baza Legii nr. 164/2001, însă nu se poate considera că prin această sentință s-a instituit în sarcina subscrisei, depune la dosar practică judiciară, sentința civilă nr. 6140/27.08.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 17.09.2015, sub nr._ /2014, contestatoarea C. DE P. SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE, în contradictoriu cu intimatul P. V., a formulat contestație la executare prin care a solicitat suspendarea provizorie a executării silite, până la data soluționării cererii suspendare a executării silite; suspendarea executării silite până la data soluționării definitive a contestației la executare, admiterea contestației la executare, lămurirea înțelesului și întinderii titlului executoriu, anularea tuturor actelor de executare dispuse de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați B. Ș. C. și D. N. în dosarul execuțional 1289/2014.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prin sentința civilă nr. 2473/18.09.2012, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul P. V., s-a dispus anularea deciziei nr._/01.01.2011 și menținerea în plată a pensiei de serviciu stabilită în baza dispozițiilor Legii nr.164/2001.
Punerea în aplicare a sentinței respective, în acest moment, s-ar înlătura aplicarea prevederilor OUG nr.1/2011, în condițiile în care hotărârii judecătorești i-a fost incidentă legislația anterioară intrării în vigoare a OUG nr.1/2011.
Prin urmare, instanța care a pronunțat sentința civilă nr.2473/18.09.2012 a constatat nulitatea deciziei de recalculare nr._/2011 emisă de C. de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale, fără a stabili în sarcina contestatoarei obligații ce pot fi executare silit.
În fapt, în perioada 2010-2013 s-a desfășurat, etapizat, un amplu proces de transformare a pensiilor speciale, inclusiv a pensiilor militare de stat stabilite în baza Legii nr. 164/2001, în pensii de asigurări sociale.
În prima etapă, potrivit art. 4 alin (1) lit. a) din Legea nr. 119/2010, recalcularea tuturor pensiilor militare de stat stabilite în baza Legii nr. 164/2001 s-a efectuat într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a HG. nr. 735/2010, respectiv în perioada august-decembrie 2010.
Până la emiterea deciziilor de recalculare, pensiile plătite au fost cele cuvenite potrivit Legii nr. 164/2001, privind pensiile militare de stat.
Deciziile de recalculare a pensiilor au fost emise și au produs efecte începând cu data de 01.01.2011. Astfel, în marea majoritate a cazurilor, în luna ianuarie 2011, pensiile plătite cadrelor militare în rezervă au avut un cuantum mai mic, stabilit în urma recalculării.
În etapa a doua, desfășurată începând cu luna februarie 2011, odată cu adoptarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, legiuitorul a dispus inițierea procesului de revizuire a pensiilor, având în vedere alte criterii decât cele menționate în Legea nr. 119/2010 și detaliate prin Hotărârea Guvernului nr. 735/2010. Astfel, au fost supuse revizuirii toate pensiile care au făcut obiectul primei etape, respectiv pensiile recalculate, inclusiv acele pensii ale căror cuantumuri au fost stabilite prin hotărâri judecătorești.
În același timp, începând cu data de 01.01.2011, cadrul legal referitor la drepturile de pensie și asigurări sociale este stabilit prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, la aceeași dată fiind abrogate prevederile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.
A treia etapă, cu caracter reparatoriu, instituită prin Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, a produs efecte juridice începând cu data de 01.10.2013, dată de la care pensiile recalculate sau revizuite ale căror cuantumuri sunt mai mici se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010, cuantum calculat potrivit Legii nr. 164/2001.
În vederea îndeplinirii cu celeritate, de către C. de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale, a obligațiilor stabilite în sarcina sa, potrivit dispozițiilor art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, reclamantul a fost repus în plată cu drepturile de pensie avute în luna decembrie 2010 (stabilite în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare), începând cu luna februarie 2011, până în luna decembrie 2011 (când a fost emisă decizia de revizuire, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011), iar diferențele aferente lunii ianuarie 2011 i-au fost achitate în luna februarie 2011.
A menționat că prin sentința pronunțată, instanța de judecată a anulat decizia de recalculare a pensiei emisă în temeiul Legii nr. 119/2010, fără a institui în sarcina Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale o obligație ad aeterum de a menține în plată drepturile de pensie stabilite în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (adică, inclusiv după abrogarea acesteia la 01.01.2011). Mai mult, instanța de judecată nu putea înlătura de la aplicare, în cazul supus judecății, prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, ultraactivând activând dispozițiile Legii nr. 164/2001.
Sub acest aspect, în jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a statuat că instanțele de judecată nu au competența „ de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, ca și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. În virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul, au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor constituțională fiind aceea de a realiza justiția - art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală -, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.”
Cu privire la autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătorești irevocabile, prin care a fost anulată decizia de recalculare a pensiei, fiind menținut cuantumul pensiei anterioare și dacă aceasta poate fi supusă revizuirii, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat prin Decizia nr. 9 din 10 iunie 2013, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, act normativ aplicabil revizuirii pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și ai parchetelor de pe lângă acestea și pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular, similar Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011.
Potrivit acestei Decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că „sunt supuse revizuirii și pensiile care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor Legii nr. 119/2010, atunci când deciziile de recalculare emise (...) au fost anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile, fiind menținut cuantumul pensiei anterioare, fără a se putea reține puterea de lucru judecat a acestor din urmă hotărâri".
Soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și justiție este aplicabilă, mutatis mutandis, și în cazul fostelor pensii militare de serviciu, recalculate potrivit dispozițiilor art. 1 lit. a) - b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniu pensiilor.
De altfel, aplicabilitatea Deciziei nr. 9 din 10 iunie 2013 la situația pensiilor militare de serviciu, recalculate potrivit dispozițiilor art. 1 lit. a) - b) din Legea nr. 119/2010, a fost evidențiată și de către Curtea Constituțională, în motivarea Deciziei nr. 323 din 10 iunie 2014, prin care a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2017, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celor ale art. 20 din anexa nr. 3 la aceeași ordonanță de urgență (care prevăd că „pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea. nr. 119/2010, ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definite și irevocabile ale instanțelor de judecată se revizuiesc, după caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii ").
Ca urmare a celor prezentate, contestatoarea a precizat că, prin aplicarea actelor normative mai sus menționate, până în prezent, reclamantului i s-a păstrat cuantumul pensiei avut în plată la 31.12.2010, așa cum, în fapt, a dispus și instanța de judecată prin sentința civilă nr. 2560/18.09.2011.
În dovedirea menținerii în plată a drepturilor de pensie avute în luna decembrie 2010, precum și a plății, în luna februarie 2011, a diferențelor dintre cuantumul pensiei din luna decembrie și cuantumul pensiei rezultat în urma recalculării în temeiul Legii nr. 119/2010, contestatoarea a anexat Buletinul de calcul pentru P. D..
Contestatoarea a menționat că, prin punerea în executare silită a sentinței civile nr. 2560/18.09.2012, reclamantul încearcă, în fapt, să înlăture aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 1/2011 (referitor la revizuirea pensiei) invocând autoritatea de lucru judecat, în condițiile în care hotărârii judecătorești i-a fost incidență legislația anterioară intrării în vigoare a O.U.G. nr. 1/2011. Reclamantul încearcă acest artificiu chiar în condițiile în care Legea 241/2013, potrivit art. 1 stabilește că „pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010. ”
Referitor la onorariul executorului judecătoresc s-a învederat că potrivit procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, executorului judecătoresc îi revine un onorariu de 1.240,00 lei, sumă care, în raport de munca prestată în această fază a executării, sunt, în opinia contestatoarei, exagerat de mari și neconforme cu dispozițiile art. 39 din Legea nr. 188/2000, cu modificările și completările ulterioare. Din această perspectivă, a solicitat instanței să cenzureze onorariul acestuia.
În concluzie, contestatoarea a solicitat admiterea contestației la executare și anularea tuturor formelor de executare în dosarul execuțional nr. 1244/2014 al Biroului executorilor judecătorești asociați B. Serbau C. și D. N..
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 192 și urm., art. 711 și urm. Cod procedură civilă și celelalte acte normative invocate.
În dovedirea cererii, contestatoarea a depus la dosarul cauzei în copie următoarele înscrisuri: decizia nr._, somație, buletin de calcul pentru P. V..
La data de 23.09.2015, prin compartimentul registratură, B. B. Ș. C. și D. N., a înaintat copia dosarului de executare nr.1289/2014.
La data de 20.10.2015, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare și încuviințarea tuturor formelor de executare în dosarul execuțional nr.1289/2014 al Biroul Executorilor Judecătorești Asociați B. Ș. C. și D..
Intimatul a arătat că prin încheierea dată în ședința din camera de consiliu din 21.10.2014, a constatat că, în cauză creditorul deține un titlu executoriu valabil, constând în sentința civilă nr.2473/18.09.2012 a Tribunalului Argeș.
Cu toate acestea, etapele invocate de contestatoare nu au temei legal, ele fiind doar speculații deoarece, după cum au mai arătat, pe data de 28.09.2010, Curtea de Apel Cluj a pronunțat sentința civilă nr.338 prin care a suspendat executarea HG 735/2010. Această măsură a fost confirmată și de ÎCCJ prin decizia nr.38/07.01.2011.
Contestatoarea refuză să înțeleagă că decizia de recalculare contestată a fost lipsită de temei juridic, determinată de faptul că HG nr.735/2010 pe baza căreia a fost emisă decizia, a fost suspendată prin hotărârea nr.338/2010 a Curții de Apel Cluj, fără să aibă nicio legătură cu întinderea de timp a efectelor Legii 119/2010 și Legii nr.164/2001.
Contestatoarea a format că, până în prezent, i s-a păstrat intimatului cuantumul pensiei avut în plată la 31.12.2010, așa cum în fapt, a dispus instanța de judecată, depunând în acest sens un buletin de calcul.
În ce privește buletinul de calcul, urmează să se constate că pentru perioada 01.01.2012 – 30.09.2013, valorile înscrise în buletin nu sunt cele din decembrie 2010.
De altfel, instanța, prin sentința civilă, nu a făcut nicio referire la nici un cuantum, ci a hotărât menținerea în plată a unui drept legal dobândit reprezentat de pensia de serviciu.
Față de cele precizate, intimatul a solicitat respingerea contestației la executare și încuviințarea tuturor formelor de executare în dosarul execuțional nr. 1244/2014, al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați B. Ș. C. și D. N..
În drept, au fost invocate dispozițiile art.205 C.pr.civ.
Întâmpinarea a fost însoțită de sentința civilă nr.2473/18.09.2012 pronunțată de Tribunalul Argeș, încheiere de încuviințare a executării silite pronunțată în dosarul nr._/303/2014, încheiere din data de 10.10.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, sentința civilă nr.3951/26.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, extras din sistemul ecris privind dosarul nr._, procese verbale de înmânare, sentința civilă nr.6140/27.08.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București.
La termenul de judecată din 28.10.2015 instanța, în temeiul art. 99 alin.2 Cod proc.civ., a disjuns capătul de cerere privind lămurirea înțelesului și întinderii titlului executoriu, acesta formând obiectul dosarului nr._/303/2015, având ca părți contestatoarea C. DE P. SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE în contradictoriu cu intimatul P. V., cu termen la data de 28.10.2015, 6 C.
La același termen, instanța a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității capătului de cerere privind suspendarea executării silite, pentru neplata cauțiunii, invocată de intimat.
De asemenea, instanța invocat și a unit cu fondul excepția tardivității formulării capătului de cerere având ca obiect anularea actelor de executare efectuate, cu excepția somației din 31.08.2015.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 21.08.2014 P. V. a solicitat B. Asociați B. Ș. C. și D. N., punerea în executare silită a titlului executoriu – sentința civilă nr.2473/18.09.2012, pronunțată de Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, fiind înregistrat și deschis dosarul de executare silită nr.1289/2014, prin încheierea din 21.08.2014.
Prin titlul executoriu menționat, se admisese contestația completată, precizată și restrânsă, formulată în numele creditorului P. V., s-a anulat decizia nr.151/16.02.2011 a Comisiei de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale, s-a anulat decizia nr._/01.01.2011 emisă de Ministerul Apărării Naționale și s-a menținut în plată pensia de serviciu stabilită contestatorului în baza Legii 164/2001, modificată și completată și aflată în plată în luna decembrie 2010.
Prin încheierea pronunțată la data de 05.09.2014 Judecătoria Sectorului 6 a respins cererea creditorului de încuviințare a executării silite, dar prin decizia civilă nr.1528/21.10.2014 pronunțată de Tribunalului București – Secția a V-a civilă, fost admis apelul declarat de creditor împotriva sentinței menționate, a fost schimbată încheierea apelată, a fost admisă în parte cererea și s-a încuviințat executarea silită a dispozițiilor titlului executoriu menționat.
La data de 18.02.2014 executorul judecătoresc a emis în dosarul de executare somația prin care a pus în vedere contestatoarei obligația ca în termen de 10 zile de la primirea somației să se conformeze dispozițiilor titlului executoriu, privind menținerea în plată a pensiei de serviciu stabilită contestatorului în baza Legii 164/2001, modificată și completată și aflată în plată în luna decembrie 2010, și să achite cheltuielile de executare în sumă de 1.700,14 lei, stabilite de executori prin încheierea din 18.02.2015.
La data de 31.08.2015 executorul judecătoresc a emis în dosarul de executare o nouă somație, prin care a pus în vedere contestatoarei obligația ca în termen de 10 zile de la primirea somației să se conformeze dispozițiilor titlului executoriu, privind menținerea în plată a pensiei de serviciu stabilită contestatorului în baza Legii 164/2001, modificată și completată și aflată în plată în luna decembrie 2010, și să achite cheltuielile de executare în sumă de 1.700,14 lei, stabilite de executori prin încheierea din 18.02.2015.
În privința excepției tardivității, invocată de instanță cu privire la actele de executare, cu excepția somației din 31.08.2015, instanța reține următoarele:
Potrivit art.714 c.proc.civ., în forma în vigoare la momentul începerii executării silite, „Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: 1. Contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă; 2. Cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor cel mai târziu de la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; 3. Debitorul care contestă executarea însăși a încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.”
În cazul de față, contestatoarea a primit actele de executare silită (somația, încheierea de încuviințare a executării silite și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare) la data de 23.02.2015, conform dovezii de la fila 63 dosar.
Ținând cont de prevederile art.181 alin.1 pct.2 c.proc.civ., conform cărora termenul se calculează pe zile libere, termenul de 15 zile prevăzut de art.714 alin.1 pct.1 c.proc.civ. a expirat la data de 11.03.2015.
Prin urmare, introducerea contestației de față la data de 17.09.2015, s-a făcut cu depășirea termenului de introducere a contestației la executare, motiv pentru care instanța va admite excepția tardivității formulării capătului de cerere având ca obiect anularea actelor de executare ( cu excepția somației din 31.08.2015) și va respinge acest capăt de cerere, ca tardiv formulat.
În privința contestației împotriva somației din 31.08.2015, pentru care cererea a fost formulată în termen, instanța urmează să o respingă, ca neîntemeiată. Instanța reține că somația din 31.08.2015 are un conținut identic cu cea din 18.02.2015, precum și faptul că niciunul dintre motivele invocate de contestatoare nu se referă la neregularități privitoare somația din 31.08.2015, ci toate sunt motive de contestare a executării silite înseși. Or, aceste motive trebuiau invocate în termenul de 15 zile de la primirea încheierii de încuviințare a executării silite, conform art.714 alin.1 pct.3 c.proc.civ., termen care, conform celor reținute anterior, a expirat la 11.03.2015. Neformulând contestație împotriva executării silite înseși, în termenul legat, contestatoarea nu poate invoca – pe calea unei contestații împotriva unui act de executare ulterior, cu privire la care este în termenul de contestație la executare - motive ce țin de contestația la executare silită însăși, întrucât astfel s-ar permite eludarea prevederilor art.714 c.proc.civ.
În consecință, în temeiul art.719 c.proc.civ., instanța va respinge contestația la executare împotriva somației din 31.08.2015, ca neîntemeiată.
Având în vedere că art.718 c.proc.civ. prevede posibilitatea suspendării executării silite doar până la soluționarea contestației la executare, iar contestația la executare se soluționează prin prezenta hotărâre, instanța va respinge cererea de suspendare a executării silite până la soluționarea prezentei contestații la executare, ca rămas fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția tardivității formulării capătului de cerere având ca obiect anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr.1289/2014 al B. ASOCIAȚI B. Ș. C. ȘI D. N., cu excepția somației din 31.08.2015.
Respinge contestația la executare, formulată de contestatoarea C. DE P. SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE, cu sediul în București, ..7-9, sector 6 în contradictoriu cu intimatul P. V., CNP_, domiciliat în Pitești, ., ., etaj 2, apartament 9, județul Argeș, împotriva somației din 31.08.2015 emisă în dosarul de executare nr.1289/2014 al B. ASOCIAȚI B. Ș. C. ȘI D. N., ca neîntemeiată.
Respinge capătul de cerere având ca obiect anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr.1289/2014 al B. ASOCIAȚI B. Ș. C. ȘI D. N., cu sediul în București, ..17, sector 3, CIFRO_. (cu excepția somației din 31.08.2015), ca tardiv formulat.
Respinge cererea de suspendare a executării silite până la soluționarea prezentei contestații la executare, ca rămas fără obiect.
Cu apel în 10 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședința publică, azi 28.10.2015.
P., GREFIER
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8466/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
