Plângere contravenţională. Sentința nr. 8523/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8523/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 8523/2015
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8523
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. I. G.
GREFIER: U. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională , privind pe contestatorul D. A., în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța lasă cauza la a doua strigare în vederea prezentării părților, în conformitate cu art.104 pct.13 din HCSM nr.387/2005.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la a doua strigare, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect plângere contravențională, aflându-se la al doilea termen de judecată și faptul că la dosar s-a depus la dosar, proces - verbal din 28.10.2015, întocmit de MAI - Jandarmeria Română în care se menționează că martorul A. F. nu a fost găsit la domiciliu.
Instanța constată imposibilitatea audierii martorului A. F. și având în vedere mențiunile din procesul - verbal de executare a mandatului de aducere din data de 28.10.2015, în temeiul dispozițiilor art. 313 alin. 3 Cod procedură civilă, instanța procedează la judecata cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de administrat, în temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze, instanța constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 4.05.2015, sub nr._, contestatorul D. A., în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. - Secția 20 Poliție, a solicitat instanței să dispună anularea proceselor verbale . nr._, . nr._ și . nr._, încheiate în data de 02.04.2015, ca nelegale și netemeinice.
În motivarea plângerii în fapt, contestatorul a solicitat anularea procesului-verbal . nr._, susținând faptul că nu consuma băuturi alcoolice, ci se afla în fața scării blocului cu doi prieteni și avea o sacoșă cu bere, iar agenții constatatori au apreciat că acesta a consumat băuturi alcoolice pe stradă, fără să constate că în sacoșă erau și alimente. Cu privire la fapta reținută în sarcina sa contestatorul a menționat că niciunul din cei prezenți nu consumaseră băuturi alcoolice pe stradă, precizând de asemenea că nu au fost legitimați de către agenții constatatori.
În ceea ce privește contestarea procesului-verbal . nr._ și . nr._, contestatorul a susținut că nu vorbea tare și nu avea la ce să asculte muzică, persoana care tulbura liniștea publică aflându-se la câțiva metri de ei.
În acest sens, contestatorul a mai precizat că s-a dispus că a fost sancționat de două ori, pentru aceleași fapte prin procesul verbal . nr._ și . nr._. Totodată, a arătat că procesele - verbale au fost încheiate în lipsa sa și a martorilor, fără a se consemna dacă a refuzat să formuleze obiecțiuni cu privire la cele inserate în cuprinsul acestora.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001 și Codul de procedură civilă.
În susținerea plângerii, contestatorul a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorul A. F. și a probei cu înscrisuri, respectiv: copie plic (filele 4-5), procesul verbal . nr._/2.04.2015 ( filele 6), procesul verbal . nr._ (fila 7), procesul verbal . nr._ (fila 8).
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 60 lei, conform chitanței .-10 nr._/21.05.2015.
Prin întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la data de 06.07.2015, intimata a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată.
În motivare, a susținut că prin procesul-verbal de contravenție . nr._/02.04.2015, s-a reținut în sarcina contestatorului săvârșirea faptei prevăzută de dispozițiile art. 2 pct. 23 din Legea nr. 61/1991 (republicată), constând în aceea că la data de 02.04.2015, ora 02:00, în București, sector 6, ., contestatorul consuma băuturi alcoolice pe stradă. În acest sens, intimata a invocat dispozițiile art. 2 pct. 23. din Legea nr.61/1991 (republicată), în temeiul căreia reprezintă contravenție: „consumul de băuturi alcoolice în următoarele locuri publice: drumuri publice, parcuri, stadioane și terenuri sportive, instituții culturale, săli de spectacole, instituții sau unități economice, toate mijloacele de transport în comun, autogări, gări și aeroporturi, de stat și private, sau alte locuri prevăzute de lege”
Totodată, a învederat instanței faptul că prin procesul-verbal de contravenție . nr._/02.04.2015 s-a reținut în sarcina contestatorului săvârșirea faptei prevăzute de dispozițiile art. 2 pct. 26 din Legea nr. 61/1991 (republicată), constând în aceea că la data de 02.04.2015, ora 01:30, în București, sector 6, ., aflându-se la adresă mai sus menționată, a tulburat liniștea și ordinea publică prin producerea de strigăte și prin muzică.
De asemenea, s-a reținut în sarcina sa săvârșirea faptei prevăzute de dispozițiile art. 2 pct. 26 din Legea nr. 61/1991 (republicată), constând în aceea că la data de 02.04.2015, ora 02.00 în București, sector 6, ., a tulburat ordinea și liniștea publică prin strigăte și muzică, în timp ce se afla la adresa sus-menționată. Intimata a mai precizat că fapta constituie contravenție în temeiul dispozițiilor art.2 pct. 26 din Legea nr.61/1991 (republicată): „tulburarea liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00 și 13,00-14,00 către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediul persoanelor juridice, în locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobil cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora.” Astfel, intimata a susținut că faptele reținute în sarcina contestatorului întrunește toate elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute de textele normative invocate.
Totodată, cu privire la legalitatea procesului-verbal atacat, intimata a învederat că acesta întrunește condițiile de formă prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv dispozițiile art. 17 ale actului normativ, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute. Astfel, a arătat că actul constatator cuprinde prenumele, calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientul fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, fiind îndeplinite prin urmare. îndeplinite condițiile de formă cerute de lege.
Referitor la temeinicia actului constatator, intimata a invocat dispozițiile art. 270 din codul de procedură civilă și art. 269 din Codul de procedură civilă. Totodată, a arătat că fapta contravențională descrisă în procesul - verbal conteste este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ - actul fiind emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege, coroborate cu prezumția de autenticitate - actul emanând de la instituția emitentă cât și prezumția de veridicitate.
Intimata a susținut că înscrisurile de la dosar se coroborează nemijlocit cu constatarea personală a faptei de către agenți poliție, precum și cu actul constatator al contravenției, iar măsurile luate de agentul constat sunt adecvate unei astfel de situații, fiind respectate atât dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, precum și cele ale art. 21 alin. 3 din același act normativ, care prevăd că sancțiunile se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârși;te, sancțiunile aplicate în cauză fiind de 500 de lei, 500 de lei și 1000 de lei.
În susținerea întâmpinării, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: raport din 24.06.2015 (fila 37), raport de caz 2.04.2015 (fila 38), proces - verbal de verificare în baza de date Contravenții 2.4 (fila 39), procesul verbal . nr._/2.04.2015 ( fila 41), procesul verbal . nr._ (fila 40), procesul verbal . nr._ (fila 42), fișe intervenție la eveniment (filele 43-44).
La data de 08.09.2015, Serviciul de Telecomunicații Speciale, prin adresa nr._/04.09.2015, a răspuns solicitărilor instanței și a înaintat, pe suport informatic, înregistrarea apelului telefonic efectuat la serviciul de urgență 112 (fila 50).
Prin încheierea de ședință din data de 30.09.2015, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri și a încuviințat din oficiu proba testimonială cu martorul A. F.. La termenul de judecată din data de 28.10.2015, instanța a constatat imposibilitatea audierii martorului.
Analizând actele și lucrările cauzei principale și ale cauzei conexe, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/02.04.2015 (f. 6), contestatorul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei, pentru fapta prevăzută de art. 2 pct. 3 din Legea 61/1991, în temeiul art. 3 alin. 1 lit. e din cuprinsul aceluiași act normativ.
În sarcina petentului, s-a reținut faptul că, în data de 02.04.2015, ora 02:00, în ., consuma băuturi alcoolice.
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/02.04.2015 (f. 7), contestatorul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei, pentru fapta prevăzută de art. 2 pct. 26 din Legea 61/1991, în temeiul art. 3 alin. 1 lit. c din cuprinsul aceluiași act normativ.
În sarcina petentului, s-a reținut faptul că, în data de 02.04.2015, ora 01:30, în ., a tulburat liniștea și ordinea publică prin strigăte și prin muzică.
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/02.04.2015 (f. 8), contestatorul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1000 lei, pentru fapta prevăzută de art. 2 pct. 26 din Legea 61/1991, în temeiul art. 3 alin. 1 lit. c din cuprinsul aceluiași act normativ.
În sarcina petentului, s-a reținut faptul că, în data de 02.04.2015, ora 02:30, în ., a tulburat liniștea și ordinea publică prin strigăte și prin muzică.
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, față de data introducerii acestora.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravenției contestate instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Față de motivele de nulitate invocate de contestator, în sensul că în cuprinsul proceselor - verbale nu au fost inserate obiecțiunile sale, instanța reține că potrivit deciziei nr. XXII din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recursul în interesul legii, referitor la consecințele nerespectării cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art.17 din ordonanță.
În acest sens, instanța reține că cele trei procese – verbale de contravenție au fost întocmite la sediul Secției de poliție, în lipsa petentului, aspect recunoscut și de acesta, astfel că, în mod obiectiv, nu se puteau insera aspecte referitoare la eventualele obiecțiuni ale persoanei sancționate. Mai mult, petentul a putut invoca în cadrul prezentei plângeri contravenționale toate obiecțiunile sale cu privire la conținutul acestora și situația de fapt reținută de agenții constatatori.
Totodată, în ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de petent, în sensul că procesele-verbale de contravenție nu au fost întocmite în prezența unui martor-asistent, instanța îl apreciază ca nefiind întemeiat.
Instanța reține că neindicarea unei persoane în calitate de martor asistent nu este de natură a afecta valabilitatea proceselor-verbale contestate, întrucât potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, prezența unui martor-asistent, este necesară la momentul întocmirii procesului-verbal, în situațiile în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, pentru a confirma existența uneia dintre aceste situații, iar nu în ceea ce privește fapta contravențională. În acest sens, însuși petentul a arătat că procesele-verbale au fost întocmite în lipsa sa.
Sub aspectul temeiniciei instanța reține că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din analiza prevederilor art. 34 din actul normativ indicat, reiese că procesul-verbal face dovadă cu privire la situația de fapt constatată până la proba contrară.
Instanța are în vedere în cauza de față și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie – contravențiile fiind circumscrise de Curte noțiunii de „acuzație în materie penală”; într-o decizie de inadmisibilitate (H. și alții contra României), dar și în cauza N. G. contra României, Curtea reamintește că, în materie contravențională, art.6 par.2 nu se opune unui mecanism prin care procesul-verbal să beneficieze de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție față de care ar deveni aproape imposibilă reprimarea faptelor ce constituie contravenții (par.12).
Prezumția este una evident relativă, putând fi răsturnată prin administrarea oricărei probe prevăzută de legislația națională, instanțele având însă rolul de a cerceta dacă nu cumva prin aplicarea acesteia s-ar depăși ceea ce Curtea numește „limite rezonabile”.
Instanța apreciază că aceste limite nu au fost depășite, petentul având dreptul, potrivit art. 249 Cod procedură civilă, să propună toate probele de care înțelege să se folosească și pe care o instanța să le analizeze.
În prezenta cauză, se constată că procesele-verbale de contravenție reprezintă mijloace de probă și conțin constatări personale ale agenților de poliție aflați în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Totodată, constatările personale ale agenților de poliție se coroborează cu fișele de intervenție la evenimentele sesizate prin serviciul de urgență 112, privind tulburarea ordinii și liniștii publice, pe ., în data de 02.04.2015, la ora 01:54, respectiv ora 02:30(filele 43,44) și raportul întocmit la data de 01/02.04.2015 privind activitatea desfășurată de agenții de poliție (file 38).
În cauza de față, din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt, față de cea reținută nemijlocit de agenții constatatori în procesele-verbale. Simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a pune la îndoială cele reținute de agentul constatator și a dovedi o situație contrară.
Cu toate că, prin plângerea formulată, petentul a contestat situația de fapt reținută în procesele-verbale, instanța reține că acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicații de natură a ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G nr. 2/2001.
De asemenea, contrar susținerilor petentului, instanța constată că prin procesele -verbale de contravenție . nr._ și . nr._ au fost constate două fapte contravenționale distincte, ambele prevăzute de art. 2 pct. 26 din Legea 61/1991, nefiind aplicabile dispozițiile art. 5 alin. 7 din O.G. 2/2001 sau principiul „non bis in idem”.
Astfel, din cuprinsul raportului de activitate(fila 38), rezultă că agenții de poliție s-au deplasat la locul săvârșirii faptei, la sesizarea ofițerului de serviciu al Secției 20 de Poliție, la data de 02.04.2015, ora 1:20, unde au constatat că petentul desfășura activități de natură a tulbura ordinea și liniștea publică, sens în care acesta a fost sancționat prin procesul-verbal . nr._, acesta fiind momentul la care s-a epuizat activitatea contravențională.
Ulterior, la aceeași dată, la ora 02:00, agenții de poliție au fost sesizați, prin serviciul de urgență 112, cu privire la săvârșirea unor fapte de aceeași natură, în același loc, iar contestatorul a fost depistat în timp ce consuma băuturi alcoolice, fiind sancționat prin procesul-verbal de . nr._/02.04.2015, așa cum rezultă din fișa de intervenție aflată la fila 43 a dosarului.
Petentul a perseverat în activitatea contravențională și a continuat să se manifeste zgomotos și să asculte muzică, la un nivel ce a cauzat din nou tulburarea liniștii locatarilor din imobilele învecinate, motiv pentru care, la ora 02:30, a fost sancționat, pentru o nouă faptă contravențională, prin procesul-verbal . nr._, agenții de poliție fiind sesizați prin serviciul de urgență 112, astfel cum rezultă fișa de intervenție aflată la fila 44 și din înregistrarea transmisă de Serviciul de Telecomunicații Speciale (fila 53).
Analizând individualizarea sancțiunilor aplicate în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G nr. 2/2001, instanța reține că cele trei amenzi contravenționale în cuantum de 500 lei pentru fapta de a consuma băuturi alcoolice în loc public și în cuantum de 500 lei, respectiv de 1000 lei, pentru faptele de tulburare a liniștii publice, au fost aplicate gradual, în raport de perseverența petentului în săvârșirea contravențiilor, fiind proporționale cu gradul de pericol social al faptelor, ținând seama de împrejurările în care au fost săvârșite, de modul și mijloacele de săvârșire ale acestora, inclusiv în prezența agenților de poliție, precum și de circumstanțele personale și atitudinea contravenientului, care a manifestat dezinteres și lipsă de respect față de normele de conviețuire sociale. Instanța are în vedere, în acest sens, și scopul dispozițiilor legale încălcate, respectiv pentru asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității social-culturale și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană (art. 1 din Legea 61/1991)
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesele-verbale contestate au fost întocmite în mod legal și temeinic, iar sancțiunile aplicate sunt corect individualizate, astfel încât urmează să respingă plângerea contravențională, în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de contestatorul D. A. cu sediul în sector 6, București, ., ., ., CNP_, în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București, cu sediul în București, Calea Victoriei, nr.19, sector 3 ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. IGS/ Tehnored. PAS
4 ex/ .2015
| ← Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 8416/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8524/2015.... → |
|---|
