Plângere contravenţională. Sentința nr. 7448/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7448/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 02-10-2015 în dosarul nr. 7448/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7448
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 02.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: R. S.
GREFIER: A. R. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe contestatorul G. Miluță în contradictoriu cu intimatul IGP V.-Serviciul Rutier.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat contestatorul, prin avocat, Monac C., în baza împuternicirii avocațiale ._/2015, aflată la fila nr. 12 din dosar, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța pune în discuție excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București.
Contestatorul, prin avocat, solicită declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Focșani. Revine și arată că nu se înțelege foarte bine mențiunea din procesul verbal și solicită declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei P..
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 24.06.2015, sub nr._, contestatorul G. Miluță, în contradictoriu cu intimata IPJ V. – Serviciul Rutier, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 20.06.2015.
În motivarea plângerii în fapt, contestatorul a învederat că în data de 20.06.2015 la ora 11:10, se deplasa cu autoturismul cu număr de înmatriculare_, când a fost oprit de către un agent de constatare, angajat al intimatei, fiind întocmit procesul - verbal de contravenție . nr._. Contestatorul a arătat că i s-a adus la cunoștință faptul că a depășit viteza legală, având 94km/oră, într-o zonă limitată la 60km/pe oră, depășind deci cu 34km/oră limita indicată în zonă, viteză ce a fost comunicată prin stația de emisie - recepție din dotarea agentului constatator. În acest sens, au fost invocate dispozițiile articolului 21 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor.
Totodată, contestatorul a arătat că agentul constatator al contravenției nu a redactat el însuși procesul-verbal de contravenție, fapt care, în opinia sa, constituie caz de nulitate absolută a procesului-verbal, ținând cont de faptul că, agentul constatator care a constatat contravenția respectivă l-a oprit pe contestator pentru staționare în vederea solicitării actelor la control și, totodată, l-a înștiințat de o pretinsă contravenție pentru depășirea vitezei regulamentare, prin modalitatea transmiterii prin stație a susținerilor unui alt coleg. Contestatorul a dorit să consemneze această procedură, în opinia sa, nelegală la rubrica “alte mențiuni”, însă i-a fost interzis acest lucru, încălcându-se i prevederile art. 16 alin. 7 C din O.G. nr. 2/2001 și articolul 16 din O.G. nr. 2/2001.
Contestatorul a solicitat instanței să țină cont și de marja de eroare a aparatului radar, aceasta fiind chiar și de 4% uneori. În acest sens, din practică, a arătat că aparatele radar au o marjă de eroare - plus/minus - cu aproximativ 5 km/h, iar în cazul radarelor mobile marja este mai mare, însă în procesul-verbal de contravenție nu se menționează dacă aparatul radar este unul mobil sau nu. Totodată, a apreciat că nu este procedural corect cazul în care radarul mobil este oprit, dar mașina poliției să se afle în mișcare, iar radarul este pornit în momentul în care mașina se aproprie de el, întrucât, în conformitate cu normele metrologice, aparatul radar deține o funcție de autotestare care se face în mod automat la fiecare pornire a aparatului. Referitor la unghiul de incidența, în conformitate cu normele metrologice, contestatorul a arătata că agenții de poliție nu au voie să folosească aparatul radar scos de pe suport sau să folosească un paravan pe care să-l ridice la apropierea autovehiculului, nepermițându-se nicio modificare a poziției aparatului, care ar transforma unghiul de incidența de măsurare al vitezei cu care conducea în acel moment. În acest sens, contestatorul a invocat dispozițiile Paragrafului 3.2.6. din norma de metrologie NML 021-05.
Cu privire la aspectele învederate, contestatorul a considerat că obligația de a se menționa toate datele referitoare la omologarea și verificarea aparatelor radar este prevăzută de art. 109 din OUG nr. 195/2002, republicată, însă a arătat că agentul constatator nu face aceasta mențiune completă, ci doar consemnarea conform căreia „radar montat pe auto MAI 3474”, ceea ce, în opinia contestatorului, constituie o gravă omisiune, și un motiv de anulare a procesului-verbal de contravenție. În plus, a arătat că procesul verbal de contravenție nu a descris împrejurările concrete din care să rezulte gravitatea faptei pentru a servi la evaluarea concretă a periculozității contravenției pe drumurile publice; nerespectându-se prin urmare obligația de a se menționa toate datele referitoare la omologarea și verificarea aparatelor radar prevăzută de art. 109 din OUG nr. 195/2002 republicată. În acest sens, contestatorul a mai invocat și dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001.
În drept, plângerea contravențională a fost întemeiată pe dispozițiile art. 118 și următoarele din O.U.G. nr. 195/2002, art. 16, art. 31 și art. 32 din O.G. nr. 2/2001, art. 194 și urm. C.p.c.
În susținerea plângerii, contestatorul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 20.06.2015, copie CI.
Prin întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la data de 17.08.2015, intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V. a înțeles să invoce excepția de necompetență teritorială a instanței, având în vedere dispozițiile art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001, în cauză instanța competentă fiind Judecătoria P. din județul V., având în vedere că fapta a fost săvârșită pe DN2 – E85, localitatea Mărășești, județ V. și a fost constatată de către un agent constatator al IPJ V..
Analizând actele și lucrările dosarului, cu prioritate asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/20.06.2015, contestatorul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de 101 alin. 2 rap la art. 108 alin. 1 lit c din OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa faptul că pe data de 20.06.2015, pe DN2-E85 în localitatea Mărășești a condus auto cu nr. B-330-UMCcu viteza de 94 km/h într-o zonă de limitare a vitezei la 60 km/h.
În conformitate cu dispozițiile art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 plângerea contravențională se soluționează de către judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Potrivit art. 126 C. proc. civ. părțile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală în fața instanței ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competență este exclusivă.
Din coroborarea acestui articol (interpretat per a contrario) cu art. 129 pct. 3 C. proc. civ. rezultă că, în pricinile care nu se referă la bunuri (cum sunt și cele cu privire la persoane), competența teritorială aparține unei anumite instanțe, fără posibilitatea pentru părți de a stabili o altă instanță, deci, competența teritorială are un caracter absolut.
În aceste condiții, se reține că, în ceea ce privește soluționarea plângerilor contravenționale, competența teritorială este absolută și aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Din cuprinsul procesului – verbal, rezultă că presupusa fapta contravențională a fost comisă de către petent pe raza localității Mărășești, jud. V..
Pe cale de consecință, conform art. 132 pct. 3 C. proc. civ va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București și va declina competența de soluționare în favoarea Judecătoriei P..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București.
Declină competența de soluționare a plângerii contravenționale formulate de contestatorul G. Miluță, domiciliat în București, . . . sector 6, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Cabinet de Avocat Monac A. C., ..1, ., ., București în contradictoriu cu intimatul IGP V. - Serviciul Rutier, cu sediul în Municipiul Focșani, .. 12, județul V., înregistrată sub nr. 218/2002, cod fiscal_ în favoarea Judecătoriei P..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. RS/ Tehnored. PAS
5 ex/2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7442/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7283/2015. Judecătoria... → |
|---|
