Ordin de protecţie. Sentința nr. 7471/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 7471/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 05-10-2015 în dosarul nr. 7471/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7471

ȘEDINȚA DE CAMERĂ DE CONSILIU DIN DATA DE 05.10.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: T. F. A.

GREFIER: B. R.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București – a fost reprezentat de procuror R. A.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect ordin de protecție, privind pe reclamanta C. C. în contradictoriu cu pârâtul A. D..

La apelul nominal făcut în ședința de cameră de consiliu a răspuns pârâtul, prin avocat din oficiu B. A., care a depus delegație pentru asistență juridică gratuită la dosar (fila 12), lipsind reclamanta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat următoarele: reclamanta nu a făcut precizările solicitate, după care

Instanța, în temeiul art. 131 C.proc.civ., a pus în discuție competența generală, materială și teritorială a Judecătoriei Sectorului 6 București.

Pârâtul, prin avocat, a arătat că instanța este competentă.

Reprezentantul Ministerului Public a arătat că instanța este competentă cu soluționarea cauzei, având în vedere domiciliul victimei.

Instanța, în temeiul art. 94 C.proc.civ. și art. 25 din Legea nr. 217/2003, a reținut competența generală, materială și teritorială a Judecătoriei Sectorului 6 București.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța a acordat cuvântul asupra propunerii de probe.

Pârâtul, prin avocat, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

Instanța, deliberând asupra probei solicitate, în temeiul art. 255 și art. 258 C.proc.civ., a încuviințat pentru pârât proba cu înscrisuri, cele aflate la dosar, apreciind proba ca fiind utilă, concludentă soluționării cauzei.

Instanța, din oficiu, față de dispozițiile art. 5 din Legea nr. 217/2003, a pus în discuție admisibilitatea cererii de chemare în judecată și a acordat cuvântul asupra acestui aspect.

Pârâtul, prin avocat, a arătat că apreciază că, față de dispozițiile art. 5 din Legea nr. 217/2003, cererea este inadmisibilă.

Reprezentantul Ministerului Public a arătat că, având în vedere raporturile dintre părți, din punct de vedere al art. 5 din Legea nr. 217/2003 cererea nu este admisibilă, sens în care a solicitat respingerea acesteia.

Instanța a declarat dezbaterile închise și a reținut cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._, la data de 22.09.2015, reclamanta C. C. în contradictoriu cu pârâtul A. D. a solicitat instanței emiterea unui ordin de restricție, pe motivul că de nenumărate ori a fost amenințată atât ea cât și soțul său de către A. D., aflat sub influența drogurilor sau a băuturilor alcoolice. De asemenea, reclamanta a precizat că ultima dată când au fost amenințați a fost pe data de 17.09.2015, când pârâtul a scos briceagul, strigând că ori pe stradă ori în altă parte unde îi prinde îi taie. Reclamanta a învederat instanței că se teme pentru viața lor tocmai și pentru faptul că în locul pe care îl frecventează A. D. se află situat și liceul fiului său.

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

Reclamanta nu a precizat în cerere probele de care înțelege să se folosească în cauză.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la instanță. Pârâtul a fost reprezentat de avocat din oficiu.

Instanța, în temeiul art. 255 și art. 258 C.proc.civ., a încuviințat pentru pârât proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, astfel cum a fost modificată și republicată, „persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe măsuri”.

Sensul dat noțiunii de „membru de familie” este arătat în prevederile art. 5 din același act normativ, care stabilește că în sensul prezentei legi, prin membru de familie, se înțelege: a) ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude;

b) soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție;

c) persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc;

d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile față de persoana copilului;

e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijește persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepția celor care îndeplinesc aceste atribuții în exercitarea sarcinilor profesionale.

Pentru primul termen de judecată reclamanta a fost citată cu mențiunea de a preciza relația în care se află cu pârâtul, respectiv dacă este rudă sau soț. Reclamanta nu a precizat cererea cu privire la acest aspect și nu s-a prezentat la instanță.

Având în vedere lipsa oricărei mențiuni, în cererea de chemare în judecată sau ulterior, din care să rezulte relația în care s-ar afla reclamanta cu pârâtul, instanța constată că nu se poate stabili faptul că părțile s-ar afla în vreuna din situațiile reglementate de art. 5 din Legea nr. 217/2003, astfel încât nu pot fi considerate membri de familie.

Față de aceste aspect, instanța constată că cererea formulată de reclamantă, în sensul emiterii ordinului de protecție, este inadmisibilă, nefiind aplicabile raporturilor juridice dintre părți prevederile Legii nr. 213/2003.

Pentru aceste considerente, instanța va respinge cererea, ca inadmisibilă.

În temeiul art. 2 alin. 1 pct. 1 lit. m din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică încheiat între Ministerul Justiției și UNBR, instanța va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocatului din oficiu, în cuantum de 260 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea, formulată de reclamanta C. C., CNP_, cu domiciliul în București, .. 22, ., sector 6, în contradictoriu cu pârâtul A. D., cu domiciliul în București, .. 22, ., ., sector 6, ca inadmisibilă.

În temeiul art. 2 alin. 1 pct. 1 lit. m din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică încheiat între Ministerul Justiției și UNBR, dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocatului din oficiu, în cuantum de 260 lei.

Cu apel în 3 zile de la pronunțare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.10.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

T. F. A. B. R.

Red.T.F.A/Thred.TPC

5 ex./07.10.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordin de protecţie. Sentința nr. 7471/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI