Ordin de protecţie. Sentința nr. 6454/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6454/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 08-09-2015 în dosarul nr. 6454/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S. VI BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6454
ȘEDINȚA DE CAMERĂ DE CONSILIU DIN DATA DE 08.09.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: T. F. A.
GREFIER: B. R.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București – a fost reprezentat de procuror R. A.
Pe rol se află pronunțarea în cauza civilă având ca obiect ordin de protecție, privind pe reclamanta L. E.-A. în contradictoriu cu pârâtul L. I., cu citarea în cauză a Autorității Tutelare – P. S. 6 București.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința de cameră de consiliu din data de 07.09.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 08.09.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 25.08.2015 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București sub nr._, reclamanta L. E. A. în contradictoriu cu pârâtul L. I. a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să emită un ordin de protecție prin care să dispună: evacuarea temporară a pârâtului din locuință, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor în locuința familiei, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de copiii victimei sau față de alte rude ale acesteia, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei de protecție, interdicția pentru pârât de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care victima le frecventează sau le vizitează reciproc, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu victima, încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora, respectiv suportarea de către pârât a chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți membri ai familiei locuiesc sau urmează să locuiască din cauza imposibilității de a rămâne în locuința familială.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că faptele pentru care a formulat respectivul ordin de protecție sunt: violența în familie și amenințări cu moartea în prezența minorilor, alcoolismul și imposibilitatea pârâtului de a se întreține financiar singur.
În susținerea cererii, reclamanta a anexat, în copie, certificat medico-legal nr. A2/2993/08.06.2015, copie certificat de naștere . nr._ privind pe T. R. – G., certificat de naștere . nr._ privind pe L. A.- M., copie certificat de căsătorie . nr._, contract de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr. 1204 din 20.09.2013, copie CI pe numele de L. I. și L. E.-A..
La data de 02.09.2015, prin Serviciul Registratură, reclamanta a depus la dosarul cauzei cerere precizatoare.
Reclamanta a arătat că pârâtul L. I. în prezența minorilor T. R. G. și L. A. M., aflându-se în stare de ebrietate, a generat o ceartă cu aceasta solicitându-i să-i dea scris că îi cedează custodia minorei L. A. M. în favoarea sa. A precizat reclamanta că refuzându-i acest lucru, pârâtul a început să devină violent verbal și fizic, lovind-o cu capul de un dulap. De asemenea, reclamanta a menționat că în data de 20.08.2015 pârâtul L. I. pe seama aceluiași consum de alcool a iscat din nou o ceartă amenințând-o verbal că o va lovi fără a se mai putea dovedi cu un certificat medico-legal, formulând amenințări cu moartea la adresa sa în prezența minorilor. Reclamanta a precizat că certuri în familie au mai fost, tot pe seama consumului de alcool cât și pe seama venitului lunar al paratului, însă doar cu violențe verbale. Reclamanta a solicitat instanței luarea măsurii de restricție a pârâtului L. I. la adresa unde ea și minorii locuiesc, respectiv în Prelungirea G. nr. 318 J, ., ansamblul Rezidențial Avangard, la locul unde își desfășoară activitatea, .- D cu adresa în Prelungirea nr. 47-51, B. jud. Ilfov, la instituția unde minorul T. R. G. își desfășoară activitatea școlară, respectiv Școala 311 S. 6 București, ..
Alăturat cererii precizatoare, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, specimen de semnătură, grafic de rambursare emis de către Banca Românească Sa, factura . nr._ emisă de către RCS&RDS, factura . nr._ din 06.07.2015 emisă de către GDF Suez Energy.
La data de 04.09.2015, prin Serviciul Registratură, pârâtul a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, pârâtul a arătat că susținerile reclamantei referitoare la agresiunile fizice și verbale sunt neadevărate. A precizat pârâtul că reclamanta a invocat faptul că în data de 08.06.2015 el ar fi fost agresiv verbal și fizic, lovind-o „cu capul de un dulap”, ceea ce este total fals. A menționat că la acea dată s-au iscat niște discuții între el și soția sa, discuții plecate însă de la situația materială și de la reproșurile pe care aceasta i le aduce, fiind nemulțumită și apreciind că nu câștigă îndeajuns de mulți bani, însă nu a agresat-o nici fizic și nici verbal, fiind niște neînțelegeri care apar în orice familie. Totodată, pârâtul a precizat că certificatul medico-legal pe care soția sa l-a depus la dosar nu face dovada acelei agresiuni, după cum aceasta încearcă să creeze convingerea instanței, nefiind susținut de nicio altă probă. În ceea ce privește consumul de alcool invocat de către reclamantă, pârâtul a menționat că nu este consumator frecvent de băuturi alcoolice, ci doar ocazional, ca marea majoritate a persoanelor și, în niciun caz, până la a ajunge în stare de ebrietate, aceste fiind doar niște motive inventate de soția sa. A arătat pârâtul că reclamanta încearcă prin acest proces să îl îndepărteze de locuință și de fiica sa, motivul fiind cunoscut numai de aceasta, deoarece lui nu i-a adus nici măcar la cunoștință de aceste demersuri ale sale, aflând în momentul în care, fiind citat telefonic, s-a prezentat în fața instanței. Pârâtul a arătat că el este cel care se ocupă de creșterea și educarea fetiței, reclamanta fiind plecată pe tot parcursul zilei și neimplicându-se în viața fetiței. A menționat pârâtul că în prezent are un loc de muncă, pe timp de noapte, ca paznic, făcând această alegere, tocmai pentru a avea grijă de fetiță în timpul zilei, nefiind ajutat de reclamantă. De aici plecând în realitate neînțelegerile, reclamanta nefiind mulțumită că nu poate câștiga atât de mulți bani pentru a susține și familia, dar și magazinul pe care, la dorința soției l-a deschis, și la care, deși nu produce niciun profit, ci numai pierderi, reclamanta nu dorește să renunțe și dorește să o ajute în continuare cu bani pentru acesta. Pârâtul a precizat că toți banii pe care i-a câștigat i-a dat soției sale întotdeauna, acești bani fiind folosiți pentru familie, pentru creșterea și educarea copiilor, pentru plata ratei apartamentului și alte cheltuieli de întreținere. Pârâtul a subliniat faptul că nu a agresat-o niciodată pe reclamantă fizic sau verbal și nu a amenințat-o cu moartea, astfel cum susține aceasta. În concluzie, pârâtul a solicitat instanței respingerea cererii de chemare în judecată, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 217/2003 pentru emiterea unui ordin de protecție, în sensul existenței unui pericol la viața, integritatea fizică sau psihică a reclamantei, reprezentat de violența fizică, psihică, verbală sau de altă natură.
În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 23 și urm. din Legea nr. 217/2013 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.
În dovedirea cererii, pârâtul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriu și proba testimonială.
În temeiul art. 255 și art. 258 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat reclamantei probele cu înscrisuri și testimonială, iar pârâtului proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, „(1)Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;
c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;
f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora."
De asemenea, dispozițiile art. 3 din același act normativ arată că “în sensul prezentei legi, violența în familie reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu, sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.” În continuare, prevederile art. 4 din Legea nr. 217/2003, republicată, prezintă formele sub care se poate manifesta violența în familie.
În cauză, prin probele administrate, reclamanta a făcut dovada exercitării de către pârât asupra sa a unor acte de violență verbală, fizică și psihologică, precum și dovada exercitării de către pârât asupra minorului T. R. G., născut la data de 02.09.2002, fiul dintr-o căsătorie anterioară al reclamantei, a unor acte de violență verbală și psihologică, toate acestea punând în pericol integritatea fizică și psihică a victimelor, astfel încât se impune emiterea unui ordin de protecție împotriva pârâtului, în scopul înlăturării stării de pericol.
Astfel, martorul audiat în cauză la solicitarea reclamantei, B. A.-M., a declarat faptul că pârâtul a exercitat violențe fizice asupra reclamantei, respectiv „a luat-o de păr și a dat-o cu capul de pantofar”. Martora nu a perceput în mod direct această faptă, ci i-a fost relatată de către reclamantă, însă martora a constatat prin propriile simțuri, în aceeași zi evenimentelor arătate, urmele loviturii, respectiv faptul că reclamanta avea „buza umflată, în partea de jos a maxilarului”. De asemenea, martora a constatat că reclamanta se afla într-o stare psihică dezechilibrată, „o stare de șoc, tremura, era precipitată, cu greu putea vorbi”. Martora a declarat și faptul că reclamanta i-a spus în urmă cu aproximativ două săptămâni că a fost amenințată de pârât că o omoară, că minorul T. R. G. va ajunge la orfelinat, și că pârâtul i-a adresat injurii. Totodată, martora a menționat că în mod direct a constatat că ori de câte ori pârâtul este sub influența băuturilor alcoolice, o tratează pe soție cu dispreț, îi vorbește urât, o consideră vinovată de tot ceea ce se întâmplă rău, îi adresează reproșuri, îi ordonă ce să facă, iar de nenumărate ori a constatat că pârâtul a exercitat violențe verbale asupra minorului T. R. G., în sensul că îl ceartă, îi ordonă, îi aplică pedepse pentru lucruri pe care nu le-a făcut, folosește un ton foarte autoritar. Martora a precizat că a remarcat comportamentul violent al pârâtului la scurt timp după căsătoria părților, când pârâtul se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Declarația martorei se coroborează cu certificatul medico-legal nr. A2/2993/08.06.2015 emis de Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici”, prin care s-a constatat că la data de 08.06.2015, ora 18:00, numita L. E.-A., examinată ca urmare a afirmării de către aceasta a faptului că a fost victima unei agresiuni în data de 08.06.2015, ora 14:30, a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, care pot data din 08.06.2015, și care necesită 3-4 zile de îngrijiri medicale, respectiv, pe fața vestibulară a buzei superioare, median, soluție de continuitate a mucoasei de 0,5/0,1 cm, pe fond echimotic violaceu de 1,5/1 cm, discret tumefiat.
Pârâtul nu a administrat în cauză probe prin care să dovedească o stare de fapt contrară celei rezultate din probele administrate de reclamantă.
Prin urmare, instanța reține din probatoriul administrat că pârâtul a exercitat asupra reclamantei acte de violență psihologică, prin provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică și prin amenințări verbale (art. 4 lit. b), acte de violență verbală, prin adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, utilizarea de insulte și amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare (art. 4 lit. a), precum și acte de violență fizică, respectiv vătămare corporală prin lovire și tragere de păr (art. 4 lit. c), punând astfel în pericol integritatea fizică și psihică a reclamantei, iar pentru înlăturarea acestui pericol se impune emiterea unui ordin de protecție. De asemenea, pârâtul a exercitat asupra minorului T. R. G. acte de violență verbală, prin adresarea printr-un limbaj jignitor și brutal (art. 4 lit. a), precum și acte de violență psihologică, prin impunerea voinței sau a controlului personal (art. 4 lit. b), punând astfel în pericol integritatea psihică a minorului, iar pentru înlăturarea acestui pericol se impune emiterea unui ordin de protecție.
Pentru aceste considerente, instanța va admite cererea și va dispune emiterea unui ordin de protecție, pentru o durată de 6 luni, prin care: va dispune evacuarea temporară a pârâtului din locuința familiei situată în București, Prl. G. nr. 318J, ., S. 6, ansamblul rezidențial Avangard, va obliga pârâtul să păstreze o distanță minimă de 200 metri față de domiciliul reclamantei situat în București, Prl. G. nr. 318 J, ., S. 6, ansamblul rezidențial Avangard, va obliga pârâtul să păstreze o distanță minimă de 200 m față de locul de muncă al reclamantei, respectiv S.C. Anemary Vestis S.R.L. – D, cu sediul în Prelungirea G. nr. 47-51, B., jud. Ilfov, va obliga pârâtul să păstreze o distanță minimă de 200 m față de unitatea de învățământ a minorului T. R. G., CNP_, respectiv Școala nr. 311, cu sediul în București, ., S. 6.
În temeiul 2 alin. 1 pct. 1 lit. n din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară încheiat între Ministerul Justiției și UNBR, va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocatului din oficiu desemnat pentru pârât, în cuantum de 300 lei și a onorariului avocatului din oficiu desemnat pentru reclamantă, în cuantum de 300 lei. Pe cale de consecință, va obliga pârâtul la plata către stat a sumei de 600 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta L. E.-A., CNP_, cu domiciliul în București, Prl. G. nr. 318J, ., S. 6, în contradictoriu cu pârâtul L. I., CNP_, cu domiciliul în București, ., ., ., S. 3, cu citarea în cauză a Autorității Tutelare – P. S. 6, cu sediul în București, Calea Plevnei nr. 147-149, S. 6.
Dispune emiterea unui ordin de protecție, pentru o durată de 6 luni, prin care:
- Dispune evacuarea temporară a pârâtului din locuința familiei situată în București, Prl. G. nr. 318J, ., S. 6, ansamblul rezidențial Avangard;
- Obligă pârâtul să păstreze o distanță minimă de 200 metri față de domiciliul reclamantei situat în București, Prl. G. nr. 318 J, ., S. 6, ansamblul rezidențial Avangard;
- Obligă pârâtul să păstreze o distanță minimă de 200 m față de locul de muncă al reclamantei, respectiv S.C. Anemary Vestis S.R.L. – D, cu sediul în Prelungirea G. nr. 47-51, B., jud. Ilfov;
- Obligă pârâtul să păstreze o distanță minimă de 200 m față de unitatea de învățământ a minorului T. R. G., CNP_, respectiv Școala nr. 311, cu sediul în București, ., S. 6.
În temeiul art. 2 alin. 1 pct. 1 lit. n din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică încheiat între Ministerul Justiției și UNBR, dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocatului din oficiu desemnat pentru pârât, în cuantum de 300 lei și a onorariului avocatului din oficiu desemnat pentru reclamantă, în cuantum de 300 lei.
Executorie.
Obligă pârâtul la plata către stat a sumei de 600 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunțare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
T. F. A. B. R.
Red. T.F. A/Dact. T.P.C.
5 exemplare/10.09.2015
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 7468/2015.... → |
|---|
