Ordin de protecţie. Sentința nr. 4892/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4892/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 22-06-2015 în dosarul nr. 4892/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4892
ȘEDINȚA DE CAMERĂ DE CONSILIU DIN DATA DE 22.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: T. F. A.
GREFIER: B. R.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București – a fost reprezentat de procuror R. A.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect ordin de protecție, privind pe reclamanta M. C. în contradictoriu cu pârâtul O. M..
La apelul nominal făcut în ședința de cameră de consiliu au răspuns reclamanta, personal, și pârâtul, prin avocat A. D., care a depus la dosar delegație pentru asistență juridică gratuită (fila 46).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat următoarele: prin compartimentul registratură, la data de 22.06.2015, pârâtul a depus la dosar întâmpinare și înscrisuri, după care
Instanța a procedat la identificarea reclamantei M. C., care s-a legitimat cu CI, ., nr._, CNP_.
Anterior apelului în dosar, instanța a înmânat reclamantei un exemplar al întâmpinării formulate de pârât și al înscrisurilor atașate.
Instanța, în temeiul art. 131 C.proc.civ., a pus în discuție competența generală, materială și teritorială a Judecătoriei Sectorului 6 București.
Reclamanta a arătat că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă.
Pârâtul, prin avocat, a arătat că lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul Ministerului Public a arătat că, față de dispozițiile art. 25 din Legea nr. 217/2003, Judecătoria Sectorului 6 București este competentă să soluționeze prezenta cerere.
Instanța, în temeiul art. 94 C.proc.civ. și art. 25 din Legea nr. 217/2003, a reținut competența generală, materială și teritorială a Judecătoriei Sectorului 6 București.
Reprezentantul Ministerului Public a înmânat reclamantei un proces-verbal privind drepturile pe care aceasta le are potrivit dispozițiilor art. 27 ind. 1 din Legea nr. 217/2003 și art. 4 din Legea nr. 211/2004, un exemplar al procesului-verbal fiind semnat de reclamanta și depus la dosarul cauzei.
Instanța a pus în discuție admisibilitatea cererii de chemare în judecată, față de dispozițiile art. 5 din Legea nr. 217/2003.
Reclamanta a arătat următoarele: pe data de 29.07.2012 s-a prezentat la urnele de vot referitor la demiterea președintelui T. B.; în clipa în care s-a prezentat după 20 de ani, deoarece a avut interdicție la votare din 1990, a fost suspectă că este de etnie evreică, ceea ce nu este adevărat, este româncă și ortodoxă; a început haosul, au pus mandate de interceptare, i-au dat interdicție pentru votarea din 2014, ceea ce s-a și întâmplat, întrucât nu a putut să se prezinte nici la alegerile parlamentare, nici la cele prezidențiale; pe toată perioada supravegherii s-au practicat furturi calificative, tâlhării calificative, ridicarea permisului, după 20 de ani nu a avut nici măcar o amendă sau o interdicție de circulație; de un an nu poate să-și recupereze permisul de la P., întrucât este reținut, nu poate să-și recupereze banii în valoare de_ de euro și 4500 de dolari; i s-a dat interdicție cu mențiunea că va fi supravegheată și pentru 2016, întrucât nu se dorește să se influențeze alegerile electorale; din 1990 până în anul 2012 la referendum nu a avut voie să se apropie de urnele de vot, cu toate că din 2005 a fost membru PSD, până în 2013, primăvară, nu a mai putut să se prezinte la sediul PSD unde trebuia să dețină o funcție la Primăria Sector 6, din cauza mandatelor, interceptărilor, perimetrelor de interceptare, pentru că nu ai voie să intri într-un partid atât timp cât ești supravegheat, serviciul nu a mai putut să-l practice sub nici o formă.
La interpelarea instanței, reclamanta a precizat că ocupația sa este de jurist, economist, psiholog, mai multe.
Reclamanta a mai arătat că din 2012 până în 2015 nu a avut voie și a fost dată afară de peste tot, telefoanele oprite la apeluri de sosire, 20 de email-uri sparte, toate anunțurile șterse de pe site-uri, sub nici o formă nu a mai putut să-și câștige existența după ce i s-au furat și banii proprii.
Pârâtul, prin avocat, a arătat că cererea formulată de reclamantă este inadmisibilă.
Reprezentantul Ministerului Public a arătat că, având în vedere dispozițiile art. 5 care precizează care anume sunt persoanele asimilate cu membrii de familie, pentru care s-a și emis Legea nr. 217/2003, aceasta referindu-se tocmai la prevenirea și combaterea violenței în familie, și definește exact noțiunea de membru de familie și care sunt celelalte persoane asimilate membrilor de familie, apreciază că cererea formulată este inadmisibilă.
Instanța a reținut cauza în pronunțare asupra admisibilității cererii.
După reținerea cauzei în pronunțare, reclamanta a precizat că ar dori să depună probe la dosar și să facă mențiuni referitor la întâmpinarea care a fost depusă la dosar.
Instanța a pus în vedere reclamantei să depună înscrisurile la dosar și, totodată, i-a adus acesteia la cunoștință faptul că la acest moment nu vor mai fi alte discuții, întrucât instanța urmează să se pronunțe asupra admisibilității cererii.
Reclamanta a precizat referitor la întâmpinarea depusă de către STS că nu știe dacă este depusă de către STS, arătând că este posibil să nu fie depusă de către STS, sunt falsuri, există anumite email-uri care sunt sparte din 2005, se cercetează de către DIICOT și IGPR, există anumite hârtii care nu au legătură cu partea, precizând că se poate observa că s-au folosit două imprimante separate din două documente separate, actul trimis de către SRI nu este adevărat pentru că îi lipsește finalul, este atașat un document pe care nu-l recunoaște pentru că nu a trimis niciodată către domnul I. S. V., ci numai către domnul M. O., este posibil ca domnul M. O. să nu cunoască aceste documente atașate acestei întâmpinări.
Instanța a adus la cunoștința reclamantei faptul că înscrisurile atașate întâmpinării, la care a făcut referire, îi aparțin urmare a comunicării acestora, un exemplar al înscrisurilor fiind depus și la dosar.
Instanța a adus la cunoștința reclamantei faptul că urmează să ia act de precizările sale prin încheiere.
Reclamanta a arătat că va face o întâmpinare prin care va menționa falsurile respective.
Instanța a adus la cunoștința reclamantei faptul că are posibilitatea să formuleze concluzii scrise.
Reclamanta a depus înscrisuri la dosar.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 17.06.2015 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București sub nr._, reclamanta M. C. în contradictoriu cu pârâtul M. O. a solicitat instanței emiterea unui ordin de interdicție și protecție împotriva pârâtului, director al Serviciului Tehnic Special – STS, prin care să dispună următoarele măsuri: evacuarea definitivă a pârâtului din viața socială, viața profesională, viața familială, viața intimă, viața sexuală, după o perioadă de 25 de ani (1990-2015); obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, de copiii victimei sau față de alte rude ale acesteia; obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; interdicția pentru pârât de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care victima le frecventează sau le vizitează periodic; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima; obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute; obligarea agresorului de a justifica mandatele pe care le deține în colaborare cu Departamentele de Securitate al României pe numele său din anul 1990-2015.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prezenta cerere are ca obiect încălcarea gravă din partea domnului G. M. a următoarelor drepturi, legi democratice, și anume: încălcarea gravă a Constituției României, art. 36 – dreptul la vot în anul și a tuturor drepturilor democratice din anul 1990-2014, precizând că i s-a interzis să voteze 24 de ani (1990-2014), pe motiv rasial, fiind suspectată că este de etnie evreică; tentative de omor prin înfometare din anul 2012-2015, cu mandate de supraveghere tehnică în colaborare cu Departamentele de Securitate ale României; mandate de supraveghere tehnică specială în colaborare cu Departamentele de Securitate ale României, fără probe, pe o perioadă de minim 10 ani, cum prevede Codul de procedură penală și de supraveghere al infractorului din anul 2012 până în anul 2015, întrucât s-a prezentat la votare după 20 de ani, în anul 2012.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea următoarelor probe: adresă Biroul Electoral Central – interzicere la dreptul de a vota pe o perioadă de 25 de ani (1990-2014); adresă către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
În susținerea cererii, reclamanta a anexat, în copie, înscrisuri.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanței, pe cale de excepție, constatarea lipsei calității procesuale, și pe fondul cauzei respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 C.proc.civ.
În susținerea întâmpinării, pârâtul a anexat, în copie, înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, astfel cum a fost modificată și republicată, „persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe măsuri”.
Sensul dat noțiunii de „membru de familie” este arătat în prevederile art. 5 din același act normativ, care stabilește că în sensul prezentei legi, prin membru de familie, se înțelege:
a) ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude;
b) soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție;
c) persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc;
d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile față de persoana copilului;
e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijește persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepția celor care îndeplinesc aceste atribuții în exercitarea sarcinilor profesionale.
Reținând aceste dispoziții legale, precum și faptul că nu s-a dovedit în cauză că părțile s-ar afla în vreuna din situațiile prevăzute de dispozițiile art. 5 din Legea nr. 217/2003, respectiv nu sunt membri de familiei în sensul dat noțiunii de aceste prevederi legale, instanța constată că cererea formulată de reclamantă, de emitere a ordinului de protecție, este inadmisibilă, nefiind aplicabile raporturilor juridice dintre părți prevederile Legii nr. 213/2003.
Pentru aceste considerente, cererea va fi respinsă, ca inadmisibilă.
În temeiul art. art. 2 alin. 1 pct. 1 lit. n din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară încheiat între Ministerul Justiției și UNBR, instanța va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocatului din oficiu în cuantum de 300 de lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamanta M. C., CNP_, cu domiciliul în București, .. 34, ., ., Sector 6 și cu domiciliul ales în București, .. 208, Sector 2, în contradictoriu cu pârâtul M. O., citat la sediul STS din București, Splaiul Independenței nr. 323 A, Sector 6, ca inadmisibilă.
În temeiul art. 2 alin. 1 pct. 1 lit. n din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară încheiat între Ministerul Justiției și UNBR, dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocatului din oficiu în cuantum de 300 de lei.
Cu apel în 3 zile de la pronunțare. Cererea de apel se depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
T. F. A. B. R.
Red. Jud. T.F.A./5 ex./23.06.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 4851/2015. Judecătoria... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 6129/2015. Judecătoria... → |
|---|
