Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 4259/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4259/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 4259/2015
DOSAR nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4259
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 03.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. I. G.
GREFIER: U. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect ordonanță de plată , privind pe creditoarea . SRL în calitate de administrator judiciar,în contradictoriu cu debitoarea . VEST SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă creditoarea, prin avocat, cu delegație la dosar, fila 5, lipsă fiind debitoarea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect ordonanță de plată, aflându-se la primul termen de judecată și faptul că, s-a depus prin serviciul registratură la data de 02.06.2015, prin fax, de către avocat D. C., apărător ales al debitoarei, o cerere prin care se solicită amânarea cauzei aflându-se în imposibilitate de prezentare, întrucât în data de 03.06.2015 are mai multe dosare, pe rolul mail multor instanțe de judecată și dorește să soluționeze litigiul pe cale amiabilă, fiind atașată și împuternicirea avocațială . nr._/2015
Instanța pune in discuția părții prezente stabilirea competenței instanței.
Creditoarea, prin avocat, apreciază că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauza, Judecătoria Sector 6 București, în raport de valoarea pricinii și sediul debitoarei.
Instanța, verificând competența, conform art.131 alin.1 Cod procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial conform art. 1016 Cod procedură civilă, art.94 lit. j Cod de procedură civilă și art.107 Cod procedură civilă.
Instanța pune în discuți părții prezente cererea de amânare a cauzei formulată și transmisă prin fax de către debitoare, prin avocat.
Creditoarea, prin avocat, arată că se opune amânării cauzei, având în vedere vechimea debitului, respectiv din iunie 2014, convenția de eșalonarea nefiind respectată de debitoare, iar din luna noiembrie 2014, de când s-a emis somația, avea posibilitatea ca până la acest termen să facă demersuri pentru soluționarea litigiului pe cale amiabilă, ceea ce nu s-a efectuat. Mai mult decât atât, arată că apărătorul debitoarei nu a depus dovada imposibilității de prezentare la acest termen de judecată.
Instanța respinge cererea de amânare a cauzei formulată de apărătorul debitoarei, având în vedere că nu a depus dovezi din care să rezulte imposibilitatea de a se prezentare la acest termen de judecată . De asemenea, respinge cererea de amânare a cauzei pentru soluționarea cauzei pe cale amiabil, față de susținerile creditoarei, în sensul că nu este de acord să ajungă la o înțelegere cu debitoarea.
Contestatoarea, prin avocat depune la dosar situația debitoarei și extras de cont, din care rezultă că nu s-a mai efectuat nicio plată a debitului.
Instanța acordă părții prezente cuvântul asupra probelor.
Contestatoarea, prin avocat, solicită proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Asupra probelor, în temeiul art.255 și art.258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează, pentru creditoare, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Contestatoarea, prin avocat, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, obligarea debitoarei la plata debitului principal restant la plată, în suma de 33,791.66 lei, atestat prin convenția prin care se recunoștea debitul datorat si se stabileau tranșe pentru efectuarea plății. Arată că, din păcate, debitoarea a efectuat doar două plăți parțiale. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată, reprezentând contravaloarea taxei de timbru. Arată că va solicita cheltuielile privind onorariul de avocat, pe cale separată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 21.04.2015, sub nr._, creditoarea S.C. C. C. Service S.R.L, în contradictoriu cu debitoarea S.C. C. C. Service Vest S.R.L., a solicitat emiterea unei ordonanțe de plată prin care debitoarea să fie obligată la plata sumei de 33.791,66 lei, reprezentând contravaloarea pieselor și serviciilor de care a beneficiat, conform facturilor fiscale emise și convenției de eșalonare plăți din 15.12.2014, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că, în urma desfășurării relațiilor comerciale, societatea debitoare a beneficiat întocmai solicitărilor acesteia de produsele si serviciile . SRL, însă nu a onorat obligația principală - plata integrală a prețului (realizând plăți de mică valoare, sporadice și care nu închideau debitele istorice).
A menționat că, în perioada 14.05._14, ca urmare a serviciilor furnizate, a emis mai multe facturi fiscale regăsite în fisa cont client (anexa 1), recepționate de societatea debitoare, acceptate la plata, înregistrate în evidentele contabile si cuantificate de altfel și pentru TVA aferent.
Creditoarea a învederat faptul că întârzierile la plată a facturilor fiscale sunt substanțiale, acestea nefiind achitate până la scadenta convenita de părți ( existând întârzieri la plata între 6 luni si 10 luni) încălcându-se astfel dispozițiile prevăzute de Legea 72/2013 privind masurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia si autorități contractante si a Directivei 2001/7/CEE privind combaterea întârzierii la plata în tranzacții comerciale, creditoarea a solicitat achitarea în integralitate debitul datorat.
A susținut că debitoarea a fost somată să își îndeplinească obligațiile restante, astfel cum atesta notificarea transmisă prin poștă în data de 20.11.2014 (scrisoarea recomandată, cu conținut declarat), fiind confirmată la primire în data de 24._.
A arătat că părțile au încercat soluționarea amiabila situației litigioase, sens în care la data de 15.12.2014 au încheiat o convenție de recunoaștere a debitului și de eșalonare a plăților, care, în esența, reține obligația de plată a sumei de 42.791,66 lei, în sarcina C. C. Service Vest și în beneficiul C. C. Service și stabilește o dată scadentă finală -15 ianuarie 2015, această convenție de plată eșalonată a fost certificată de avocat sub nr 121/16.12.2014. Debitoarea a efectuat doar două plați, respectiv în data de 21.01.2015, suma de 7000 lei, iar în data de 5.02.2015, suma de 2000 lei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 194 si urm. Cod procedură civilă, art. 662 Cod procedură civilă, precum și art. 1516 si 1522 Cod civil.
În dovedirea cererii, creditoarea a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus, în copie, fișa cont client, somație de plată cu confirmare de primire, situație clienți facturi neîncasate, convenție de plată eșalonată încheiată la 15.12.2014, extras de cont, încheiere din camera de consiliu de la 03.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._ (filele 7-24).
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 de lei conform dispozițiilor art. 6 alin. 2 O.U.G. 80/2013.
Debitoarea, legal citată, nu a depus întâmpinare.
La termenul de judecată din dată 03.06.2015, instanța a încuviințat pentru creditoare, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Între cele două părți s-a încheiat o convenție de plată eșalonată, la data de 15.12.2014, având ca obiect soluționarea pe cale amiabilă a diferendului cu privire la pretențiile civile reciproce izvorâte din facturile fiscale neachitate, prin care debitoarea a fost de acord să-și îndeplinească obligația de plată a debitului restant în cuantum de 42.791,66 lei, în tranșe egale, săptămânale, până la data de 15.01.2015. Această convenție a fost însușită de ambele părți, prin semnare și ștampilare, fiind atestată sub nr. 121/16.12.2014 de SCA C., Saidac (filele 16,17).
Debitoarea a efectuat două plăți parțiale, respectiv a achitat către creditoare suma de 7000 de lei, la data de 13.01.2015 și suma de 2000 de lei, la data de 05.02.2015(filele 19-20).
Analizând cererea, instanța o apreciază ca fiind întemeiată, urmând a o admite, pentru următoarele considerente:
Instanța reține că procedura ordonanței de plată, așa cum apare reglementată de art. 1014 și următoarele din Codul de procedură civilă, este o procedură specială, simplificată și accelerată, pentru recuperarea creanțelor ale căror caracter cert, lichid și exigibil rezultă din înscrisurile atașate dosarului.
Astfel, art. 1014 din actul normativ mai sus menționat impune verificarea de către instanță a următoarelor condiții: modalitatea de sesizare a instanței de către creditor, existența unei obligații de plată a unei sume de bani, izvorul acestei obligații să se regăsească într-un contract constatat printr-un înscris, ori determinat potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însușit de părți prin semnătură sau în alt mod admis de lege și creanța creditorului să fie certă, lichidă și exigibilă.
Astfel privitor la prima condiție, instanța remarcă faptul că prin cererea de chemare în judecată, creditorul a solicitat instanței emiterea unei ordonanțe de plată în ceea ce o privește pe debitoare, cererea creditorului îndeplinind condițiile cerute de art. 1017 din Cod procedură civilă.
Cu privire la necesitatea existenței unei obligații de plată a unei sume de bani, instanța observă că respectiva convenție atestată sub nr. 121/16.12.2014 de SCA C., Saidac, obligă debitoarea la plata sumelor restante în cuantum de 33.791,66 lei
În ceea ce privește existența unui contract constatat printr-un înscris, ori determinat potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însușit de părți prin semnătură sau în alt mod admis de lege, instanța reține faptul că actul juridic intitulat de părți „convenție de plată eșalonată” atestă existența unor raporturi juridice contractuale între cele două părți.
Așa cum rezultă din dispozițiile art. 662 alin. 2, 3 și 4 Cod de procedură civilă, creanța este lichidă, atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Raportat la prezenta cauză, din înscrisurile atașate dosarului, rezultă că această creanța pretinsă de creditoare este una lichidă, conform facturii descrise mai sus.
Creanța este una exigibilă, atunci când obligația debitoarea este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată. Din materialul probator administrat în cauză, rezultă că debitoarea era obligată să achite debitul restant până la data de 15.01.2015. Prin urmare, creanța este una exigibilă deoarece plata nu a fost făcută în termenul arătat și nici nu s-a achitat debitul ulterior acelui termen.
De asemenea, instanță reține că această creanță este certă, existența ei neîndoielnică rezultând din convenția încheiată dintre părți.
Având în vedere faptul că obligația de a plăti o sumă de bani este o obligație de a da, creditorului acestei obligații, în vederea obținerii executării acesteia prin intermediul unei acțiuni în justiție, nu-i revine decât sarcina de a proba existența contractului și executarea propriilor obligații, urmată de afirmarea neexecutării obligației debitorului, acestuia din urma revenindu-i sarcina de a dovedi prin chitanțe de plată faptul că între cele două entități nu mai exista nicio obligație valabilă, aceasta fiind stinsă anterior prin plată.
Având în vedere că, în speța de față, creditoarea, prin înscrisurile depuse la dosar, a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către debitoare, instanța reține că acesteia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi, potrivit art. 249 Cod procedură civilă că, în speță, a executat propriile obligații. De asemenea, instanța va avea în vedere și dispozițiile art. 1019 alin.3 Cod procedură civilă, în sensul că nedepunerea întâmpinării de către debitoare, în prezenta cauză, reprezintă o recunoaștere a pretențiilor creditorului.
În consecință, față de considerentele de mai sus și faptul că debitoarea nu a achitat suma menționată în termenul stabilit de părți în acest sens, instanța consideră pretențiile creditoarei justificate, astfel încât va admite cererea și va obliga debitoarea ca, în termen de 20 zile de la comunicarea prezentei hotărâri, să plătească creditoarei suma de 33.791,66 lei, reprezentând debit principal.
În conformitate cu prevederile art. 453 Cod procedura civila, instanța poate obliga partea care pierde procesul, la cererea părții care a câștigat, să plătească cheltuieli de judecată.
Instanța constată că există la dosar înscrisuri din care rezultă efectuarea unor cheltuieli de către creditoare în vederea desfășurării în bune condiții a procesului de față, respectiv taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 de lei (f. 6), motiv pentru care va obliga debitoarea să achite creditoarei această sumă, cu titlu de cheltuieli de judecată. Instanța ia act că, la termenul de judecată din data de 03.06.2015, creditoarea, prin reprezentant, și-a rezervat dreptul de a solicita plata contravalorii onorariului de avocat, cu titlu de cheltuieli de judecată, pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de creditoarea S.C.C. C. SERVICE S.R.L, J40/_/2007, CUI RO_ cu sediul social în București, ., sector 2 și cu sediul ales la SCA C. Saidac din București, ..91A, sector 2, în contradictoriu cu debitoarea S.C. C. C. SERVICE VEST S.R.L., cu sediul în București, ., etaj 1, lotul nr.3, sector 6, J40/_/2009, CUI_.
Obligă debitoarea ca în termen de 20 zile de la comunicarea prezentei hotărâri să plătească creditoarei suma de 33.791,66 lei, reprezentând debit principal.
Obligă debitoarea să achite creditoarei suma de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de cerere în anulare în 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 03.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
RED.IS/Thred.MM
4 ex/2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4257/2015. Judecătoria... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
