Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 3185/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3185/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 3185/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3185
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.05.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: T. I. L.
GREFIER: T. C.-I.
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect ordonanță de plată privind pe creditorul S.C. T. S. EXPEDITION S.RL. și pe debitorul T. J. MELAVC S.P.
Dezbaterile în fond au avut loc la data de 27.04.2015, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acel termen, când instanța – pentru motivele consemnate în încheierea de dezbateri - a amânat pronunțarea la data de azi, 04.05.2015, hotărând după cum urmează:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.11.2014, creditoarea . SRL, în contradictoriu cu debitoarea T. J. Melavc s.p., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună emiterea unei ordonanțe de plată care să conțină somarea debitoarei la plata sumei 6713,26 Euro echivalentul în lei a 29.678, 65 lei, precum și obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că, . SRL este casă de expediții în transporturile rutiere de mărfuri.
La data de 30.11.2011, . SRL, a emis comanda de transport nr._ către . SRL, prin care îi comanda un camion în vederea efectuării unei curse de transport pe ruta România - Croația. La rândul său, . SRL, a emis comanda de transport nr.1652 din data de 17.11.2011 către Transporți J. Melavc din Slovenia.
În cuprinsul comenzii de transport nr. 1652/2011 pe care creditoarea a trimis-o către transportatorul Transporți J. Melavc din Slovenia, a precizat în mod expres și explicit că șoferul camionului care va efectua cursa de transport trebuie să asiste la operațiunile de încărcare și descărcare a mărfii și să verifice concordanța dintre marfa efectiv încărcată în camion și documente, precum și faptul că în calitate de transportator trebuie să încheie asigurare pentru marfa transportată.
Transporți J. Melavc a confirmat acceptarea comenzii de transport primită din partea societății creditoare, prin semnătură și ștampilă. După ce a primit confirmarea transportatorului Transporți J. Melavc, creditoarea a trimis la rândul său către . SRL, confirmarea de transport nr.1684 din data de 24.11.2011, în cuprinsul căreia a indicat și numărul de înmatriculare al vehiculului care va efectua cursa de transport.
Pe CMR nr._ a fost menționat la rubrica privind transportatorul - Transporți J. Melavc s.p., în toate documentele de transport a fost înscris numărul de înmatriculare al vehiculului care a efectuat transportul și care aparține acestui transportator.
La momentul la care a avut loc predarea efectivă a mărfii, la locul de destinație creditoarea nu a fost contactată de transportatorul Transporți J. Melavc pentru a i se aduce la cunoștință că la destinație ar fi ajuns o altă cantitate de marfă decât cea cu care a fost încărcat mijlocul de transport.
Ulterior, la momentul la care a primit o notificare de la . SRL, din care rezultă că la destinație ar fi ajuns numai 18 paleți de reviste în loc de 20 de paleți de reviste, creditoarea a procedat la contactarea transportatorului Transporți J. Melavc, căruia i-a comunicat toate documentele pe care le-a primit de la . SRL și i-a solicit explicații și lămuriri în legătură cu acest aspect.
Creditoarea l-a notificat pe transportator că are obligația de a achita contravaloarea mărfii constatate lipsă iar, dacă se va ajunge la un litigiu, și eventualele cheltuieli de judecată. La adresele și notificările pe care i le-a trimis, Transporți J. Melavc nu i-a trimis nici un răspuns.
Între creditoarea . SRL și debitoarea Transporți J. Melavc s-a încheiat un contract de transport pe care a înțeles să-l dovedească cu comanda de transport confirmată de debitoare prin semnătură și ștampilă și cu scrisoarea de trăsură CMR.
La data de 04.10.2012, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 6 București, sub nr._/303/2012, cererea formulată de . SRL în contradictoriu cu creditoarea . SRL prin care s-a solicitat obligarea creditoarei la plata sumei de 19.547,8344 lei, compusă din 18.959, 07 lei (echivalentul a 4.192,63 euro) reprezentând contravaloarea revistelor constatate lipsă în urma efectuării transportului și 588,7644 lei (echivalentul a 130,20 euro) reprezentând dobânda legală.
În dosarul nr._/303/2012 al Judecătoriei Sector 6 București, creditoarea a depus întâmpinare și cerere de chemare în garanție a transportatorului Transporți J. Melavc.
La rândul său, transportatorul Transporți J. Melavc a depus întâmpinare redactată în limba română în dosarul nr._/303/2012 al Judecătoriei Sector 6 București, în cuprinsul căreia a arătat că marfa cu care a fost încărcat ar fi ajuns la destinație.
În dosarul nr._/303/2012 al Judecătoriei Sector 6 București, Transporți J. Melavc nu a administrat nici o probă.
În fața instanței de fond, în dosarul nr._/303/2012 al Judecătoriei Sector 6 București, a fost administrată proba cu înscrisuri și interogatorii reciproce.
Prin sentința civilă nr. 9864 din data de 29.11.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 6 București, a fost respinsă acțiunea formulată de . SRL în contradictoriu cu . SRL.
Pentru a pronunța această hotărâre în calitate de instanță de fond, Judecătoria Sector 6 București a reținut pe baza probelor administrate că între reclamanta . SRL (în calitate de intermediar) și pârâta . SRL (în calitate de transportator) s-a încheiat un contract de transport, astfel cum rezultă din comanda de transport coroborată cu confirmarea de transport pe ruta București - Zagreb.
La rândul ei, pârâta . SRL a contactat un sub-transportator și anume pe chemata în garanție Transporți J. Melavc, astfel cum rezultă din comanda de transport coroborată cu scrisoarea de trăsură.
Transportul a fost efectuat de către chematul în garanție Transporți J. Melavc la data de 02.12.2011, fiind livrați la destinație 18 paleți de reviste, astfel cum rezultă din procesul verbal al comisiei de primire a mărfii încheiat la data de 02.12.2011.
De asemenea, s-a mai reținut de către instanța de fond, Judecătoria Sector 6 București, în motivarea sentinței pronunțate că beneficiarul transportului, societatea DeAgostini Hellas Sole Partnership EPE a facturat către reclamanta . SRL suma de 4.192, 63 euro cu titlu de compensație pentru pierderea a 2 paleți de reviste pe durata transportului.
Potrivit art. 3 din Convenția referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele (CMR), transportatorul răspunde ca de propriile sale acțiuni și omisiuni de acțiuni și omisiunile prepușilor săi și ale oricăror alte persoane la serviciile cărora recurge pentru executarea transportului, dacă aceiași prepuși sau aceste persoane acționează în exercițiul funcțiilor lor.
În dosarul nr._/303/2012 al Judecătoriei Sector 6 București, . SRL a invocat răspunderea . SRL pentru fapta debitoarei Transporți J. Melavc de a fi încărcat 20 de paleți de reviste și de a fi livrat numai 18 destinatarului.
Sub acest aspect, instanța de fond a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 9 pct. 2 din CMR potrivit cărora, în absența înscrierii în scrisoarea de trăsură a rezervelor motivate ale transportatorului, există prezumția că numărul de colete era conform mențiunilor din scrisoarea de trăsură.
În speță, Judecătoria Sector 6 București a constatat că societatea chemată în garanție, în calitate de transportator efectiv, a înscris în scrisoarea de trăsură rezervele sale motivate cu privire la cantitatea de marfa încărcată, fiind tăiată mențiunea „paleți cărți -20 bucăți” și fiind inserată mențiunea „preluat 17 x 1125, Tisalc lx 621= 19.746 Bucăți, lipsă până la 22.0000, 2254 bucăți”.
În privința cererii de chemare în garanție formulată, instanța de fond a respins-o ca inadmisibilă, cu motivarea că terțul chemat în garanție de către pârât nu poate fi obligat direct față de reclamant întrucât, între aceștia nu există raporturi procesuale directe. Instanța de fond nu s-a pronunțat pe fondul cererii de chemare în garanție, nu a analizat obligația de plată a transportatorului către creditoare. Cererea de chemare în garanție a fost respinsă pe baza unei excepții.
Creditoarea nu a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond motivat de faptul că au fost respinse pretențiile principale.
Instanța de recurs nu a analizat cererea de chemare în garanție cu motivarea ca nu s-a declarat recurs decât de către reclamanta . SRL.
Soluția pronunțată de instanța de fond cu privire la cererea de chemare în garanție nu are relevanță juridică în prezenta cauză, având în vedere considerentele pentru care instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în garanție.
Împotriva sentinței civile nr. 9864 din data de 29.11.2013, a declarat recurs reclamanta . SRL.
Instanța de recurs a procedat la comunicarea motivelor de recurs formulate de . SRL, precum și a înscrisurilor anexate la acestea către Transporți J. Melavc, care nu a înțeles să formuleze și să depună întâmpinare în dosarul de recurs.
Creditoarea a depus întâmpinare și note scrise prin care a solicitat respingerea recursului declarat de . SRL ca nefondat.
Prin decizia civilă nr.2895 din 19.09.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI civilă, în dosarul nr._/303/2012, a fost admis recursul formulat de recurenta - reclamantă Orbit Transporturi Internaționale SRL în contradictoriu cu intimata pârâtă . lSRL și intimata - chemată în garanție Transporți J. Melavc, a fost modificată sentința pronunțată de instanța de fond, în sensul că a fost admisă cererea principală și s-a dispus obligarea . SRL la plata sumei de 18.959, 07 lei, la plata sumei de 588,76 lei, reprezentând dobândă legală, la plata sumei de 12.974, 29 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată și la plata sumei de 646, 94 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În concluzie, prin decizia civilă nr.2895 din 19.09.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/303/2012, creditoarea a fost obligată la plata sumei de 33.169, 06 lei.
În motivarea deciziei civile nr. 2895 din data de 19.09.2014 s-a reținut că, în speță, reclamanta Orbit Transporturi Internaționale SRL a invocat răspunderea creditoarei . SRL pentru fapta chematei în garanție Transporți J. Melavc de a fi încărcat 20 de paleți de reviste și de a fi livrat numai 18 paleți destinatarului.
Creditoarea a fost considerată răspunzătoare de omisiunile sau acțiunile persoanei pe care a contractat-o în vederea efectuării transportului, și anume Transporți J. Melavc.
Instanța de recurs a mai reținut că proba contractului de transport se face prin scrisoarea de trăsură, care trebuie să conțină mențiunile prevăzute la art.6 și că orice mențiune cu privire la marfa transportată, inclusiv cantitatea acesteia, se face exclusiv prin documentul de transport CMR și nu prin - alte probe.
Astfel, conform art.9 pct.2, scrisoarea de trăsură face dovada până la proba contrară a condițiilor contractului și a primirii mărfii de către transportator, iar în absența înscrierii în scrisoarea de trăsură a rezervelor motivate ale transportatorului există prezumția că marfa și ambalajul ei erau în stare aparent bună în momentul primirii de către transportator și că numărul de colete, cât și marcajul și numerele lor erau conforme cu mențiunile din scrisoarea de trăsură.
Conform art.8 din Convenție, în momentul primirii mărfii, transportatorul este obligat să verifice exactitatea mențiunilor din scrisoarea de trăsură referitoare la numărul de colete, cât și marcajul și numerele lor, iar în măsura în care nu are mijloace rezonabile pentru a verifica exactitatea mențiunilor indicate, va înscrie în scrisoarea de trăsură rezerve care trebuie să fie motivate.
S-a mai reținut de către instanța de recurs că scrisoarea de trăsură se întocmește în trei exemplare originale, semnate de expeditor și de transportator, primul exemplar fiind remis expeditorului, al doilea însoțește marfa, iar al treilea se reține de către transportator.
Mai mult, deși a fost parte în dosarul nr._/303/2012, debitoarea nu a administrat probe în apărare și nici nu a formulat apărări prin care să combată situația de fapt acreditată de recurenta reclamantă.
Beneficiarul transportului a facturat către . SRL cei doi paleți lipsă, la rândul ei . SRL a facturat către . SRL, iar creditoarea a facturat la rândul său cei doi paleți de reviste constatați lipsă către transportatorul Transporți J. Melavc.
Având în vedere raporturile contractuale existente între creditoare și debitoare, precum și aspectele reținute în motivarea hotărârilor judecătorești pronunțate în dosarul cu număr unic_/303/2012, creditoarea a considerat că debitoarei, în calitate de transportator, îi revine obligația să îi achite următoarele sume 18.959,07+588,_.974,29+646,94 lei = 33.169, 06 lei, la care a fost obligată prin decizia civilă sus menționată.
La această sumă se adaugă cheltuielile pe care a trebuit să le efectueze creditoarea cu traducerile, trimiterile poștale, taxa de timbru și onorariu de avocat, cheltuieli aferente dosarului nr._/303/2012.
A mai arătat creditoarea că, în dosarul cu număr unic_/303/2012, toate înscrisurile au fost depuse în limba română și slovenă și s-a procedat la comunicarea oficială către debitoare a tuturor înscrisurilor administrate, a cererii de chemare în judecată, a întâmpinării și cererii de chemare în garanție, a motivelor de recurs în limba română și slovenă astfel încât debitoarea a luat cunoștință de toate actele care au stat la baza hotărârilor judecătorești invocate de noi în cuprinsul prezentei cereri de chemare în judecată.
Sentința civilă nr. 9864 din data de 29.11.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 6 București, i-a fost comunicată debitoarei de către instanța de fond, Judecătoria Sector 6 București.
În ceea ce privește decizia civilă nr.2895 din data de 19.09.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/303/2012, aceasta i-a fost comunicată debitoarei prin e-mail la data de 29.10.2014 și prin scrisoare recomandată (poștă) la data de 31.10.2014 de către creditoare.
În dosarul nr._/303/2012 al Judecătoriei Sector 6 București, debitoarea Transporți J. Melavc a depus întâmpinare în limba română, i-a fost comunicat interogatoriul în limba română și a răspuns la acesta în limba română, motiv pentru care se poate aprecia în mod rezonabil că debitoarea cunoaște limba română, că există în cadrul debitoarei o persoană care cunoaște atât limba slovenă, cât și limba română.
Deciziei civile nr.2895 din data de 19.09.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/303/2012 îi este opozabilă debitoarei, având în vedere că a avut calitatea de parte în acest dosar.
Între părți a existat încheiat un contract de transport, iar debitoarea nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate în mod corespunzător motivat de faptul că a încărcat un număr de 20 paleți de reviste și a livrat la destinație numai 18 paleți de reviste, astfel încât sunt întrunite elementele răspunderii civile contractuale ale debitoarei.
Creditoarea . SRL a procedat la compensarea datoriilor reciproce.
Astfel, din suma de 34.762, 69 lei, reprezentând echivalentul a 7863, 26 Euro, pe care i-o datorează debitoarea, creditoarea a scăzut contravaloarea cursei de transport pe care aceasta o datorează debitoarei în cuantum de 1150 Euro și a rămas un rest de plată în cuantum de 6713, 26 Euro.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1013 și următoarele din noul Cod de procedură civilă și Convenția - CMR.
În dovedirea cererii, creditoarea a depus la dosar în copie, sentința civilă nr.9864/29.11.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 6 București în dosarul_/303/2012, decizia civilă nr.2895 din data de 19.09.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul_/303/2014, dovada că a comunicat debitoarei prin e-mail și poștă decizia civilă nr. 2895 din data de 19.09.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/303/2014 pentru a-i acorda acesteia posibilitatea să formuleze eventuale căi extraordinare de atac, comanda de transport, confirmată de debitoare din data de 17.11.2011, factura emisă de debitoare din data de 06.12.2011, notificarea pe care a trimis-o debitoarei la data de 28.06.2012, în limba română și slovenă, adresa pe care a trimis-o debitoarei la data de 14.12.2011, factura anexată la aceasta prin care i-a refacturat marfa constatată lipsa la destinație și dovada trimiterii, notificarea trimisă debitoarei din data de 03.10.2012, notificarea nr. 757 din data de 27.10.2014 trimisă debitoarei la data de data de 27.10.2014 prin fax, poșta și e-mail.
La data de 04.12.2014, prin compartimentul registratură, creditoarea a depus la dosar precizările solicitate de instanță, însoțite de un set de înscrisuri, în copie (filele 57-84 și 86-93).
Prin același compartiment, la data de 18.12.2014, creditoarea a depus la dosar note înscrise, însoțite de un set de înscrisuri, în copie (filele 99-145).
Creditoarea a depus la dosar concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În vederea stabilirii legii aplicabile, instanța reține că în cauză sunt de directă aplicare dispozițiile art. 5 alin. 3 din Regulamentul 593/2008 (R. I) conform cărora: în cazul în care, în lipsa unei alegeri a legii aplicabile, rezultă fără echivoc din ansamblul circumstanțelor cauzei că respectivul contract are o legătură mai strânsă cu o altă țară decât cea în care își are reședința obișnuită transportatorul sau locul de livrare, se aplică legea din acea altă țară. Pentru a ajunge la această concluzie, instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 5 alin. 1 din Regulament pentru ca legea aplicabilă să fie legea transportatorului (nici locul de încărcare/descărcare/reședința obișnuită a expeditorului nu se află în Slovenia) sau legea destinatarului (Croația – niciuna dintre părți neavând nicio legătură cu această țară), motiv pentru care apreciază că se impune determinarea legăturii mai strânse cu o altă țară, în acest caz România, având în vedere că acesta a fost locul de încărcare a mărfii, iar partea care a dat comanda are naționalitatea română. Pe cale de consecință, instanța constată că în cauză este aplicabilă legea română.
Față de dispozițiile art. 1013 C.civ. instanța reține că în domeniul de aplicare al ordonanței de plată cuprinde creanțele certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Instanța constată că între părți s-a încheiat un contract de transport astfel cum rezultă din comanda nr. 1652/17.11.2011 coroborată cu scrisoarea de transport . nr._ prin care pârâta și-a asumat obligația față de reclamantă obligația de a transporta bunuri din P. România în Zagreb Croația la adresele indicate prin comandă. Prin acest contract, reclamanta urmărea executarea propriei obligații de transport asumate față de numita Orbit Transporturi Internaționale SRL, pârâta având calitatea de subtransportator față de primul contract încheiat.
Instanța reține din decizia civilă nr. 2895/19.09.2014 pronunțată de Tribunalul București secția a VI-a civilă în dosarul nr._/303/2012, ce se bucură de autoritate de lucru judecat între părți, faptul că deși pârâta a preluat un număr de 20 de paleți având obligația de a-i transporta la destinație, aceasta a predat destinatarului doar un număr de 20 de paleți. Din acest motiv, instanța a reținut că a existat o neexecutare a obligației de transport a reclamantei față de numita Orbit Transporturi Internaționale SRL și a obligat-o pe aceasta la plata sumei de 18.959, 07 lei reprezentând contravaloarea celor doi paleți lipsă, 588,76 lei, 12.974,29 lei reprezentând cheltuieli de judecată în primă instanță și suma de 646,94 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, deci în total, reclamanta a fost obligată să plătească suma de_,06 lei. Pe cale de consecință, instanța constată că din neexecutarea obligației de către pârâtă asumate prin contractul de transport față de reclamantă, aceasta din urmă a suferit un prejudiciu de_,06 lei.
Instanța reține, de asemenea, din recunoașterea reclamantei faptul că între părți a operat o compensație parțială pentru echivalentul în lei al sumei de 1150 euro, respectiv suma de 5083 lei (calculată la cursul indicat de reclamantă de 4,42 lei). În aceste condiții, instanța constată că reclamanta a făcut dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile în cuantum de_,06 lei.
În ceea ce privește culpa pârâtei, instanța reține că potrivit art. 1548 C.civ. culpa debitorului unei obligații contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării.
Instanța constată că deși reclamanta a dovedit existența creanței sale, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, pârâta nu a probat îndeplinirea obligației ce-i revenea, respectiv de a repara prejudiciul suferit de reclamantă prin achitarea sumei de_,06 lei și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze justificate de neexecutare. În acest sens, instanța reține, potrivit art. 1018 alin. 3 C.p.c. că față de celelalte înscrisuri depuse de către reclamantă, nedepunerea întâmpinării de către pârâtă reprezintă o recunoaștere a pretențiilor acestuia.
Diferența dintre suma la care reclamanta a fost obligată față de Orbit Transporturi Internaționale SRL prin decizia civilă nr. 2895/19.09.2014 și suma cu care aceasta a investit instanța de judecată se datorează cheltuielilor cu traduceri, trimiteri poștale, taxă de timbru și onorariu avocat, cheltuieli aferente dosarului nr._/303/2012 astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă. Instanța constată, însă, că reclamanta nu a făcut dovada existenței și a întinderii acestor cheltuieli, motiv pentru care constată că pentru această diferență de sumă, cererea reclamantei este neîntemeiată.
Pentru toate aceste motive, instanța va admite în parte cererea și va obliga pârâta, ca în termen de 15 zile, să achite reclamantei suma de_,06 lei cu titlu de daune ca urmare a neexecutării obligațiilor născute din contractul de transport nr. 1652/2011.
Reținând culpa procesuală a debitoarei, în temeiul art. 453 alin. 1 C.p.c. instanța o va obliga pe aceasta și la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru achitată de reclamantă conform chitanței nr._/02.12.2014 și nr._/20.10.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de creditoarea . SRL, cu sediul în București, . nr. 18, parter, sector 6, înmatriculată la Oficiul Național la Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr.J40/l5533/2006, C.: ROI9066910, în contradictoriu cu debitoarea T. J. Melavc s.p., cu sediul în Zgornje Pobrzje 1, 3332, Recica ob Savinji, PE Nazarje, Savinjka c.5, 3331, Slovenia.
Obligă debitoarea, ca în termen de 15 zile, să achite creditoarei suma de_,06 lei cu titlu de daune ca urmare a neexecutării obligațiilor născute din contractul de transport nr. 1652/2011.
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru.
Cu cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.LT/Thred.MV
4 ex./27.05.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2246/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2308/2015.... → |
|---|
