Plângere contravenţională. Sentința nr. 2308/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2308/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 27-03-2015 în dosarul nr. 2308/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2308
Ședința publică din data de 27.03.2015
Instanța constituita din:
P. E. L.
GREFIER Z. F.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe contestatoarea R. B. S.R.L. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatica – CESTRIN.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă contestatoarea, prin apărător Sevinci M., cu împuternicirea avocațială la fila 9 dosar, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect plângere contravențională.
Instanța pune în discuția părților stabilirea competenței instanței.
Contestatoarea, prin apărător apreciază că Judecătoria Sector 6 București este competentă.
Instanța în baza art. 131 NCPC constată că este competentă general, material și teritorial, potrivit art. 94 pct. 4 NCPC și art. 101 din OG 15/2002.
Instanța pune in discuția părților estimarea duratei cercetării procesului.
Contestatoarea, prin apărător estimează durata cercetării procesului la un termen.
Instanța în baza art. 238 NCPC față de obiectul cererii de chemare in judecată estimează durata cercetării procesului la un an.
Instanța acordă cuvântul părților pe propunere de probe.
Contestatoarea, prin apărător solicită încuviințarea probei cu înscrisuri. Cu privire la probele solicitate de intimată, arată că nu se opune.
Instanța în baza art. 255-258 NCPC încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat si probe de administrat, instanța constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul părților pe fondul cauzei.
Contestatoarea, prin apărător depune la dosarul cauzei înscrisuri, procesul verbal, în original si jurisprudență.
Instanța după confruntare, restituie contestatoarei procesul verbal in original.
Contestatoarea, prin apărător depune la dosarul cauzei dovada cheltuielilor de judecată, respectiv onorariul de avocat, învederând instanței că solicită si contravaloarea taxei judiciare de timbru. Pe fondul cauzei solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție ., nr._/13.10.2014, comunicat la data de 21.10.2014, astfel cum rezultă din dovada comunicării prin poștă, având in vedere că acesta a fost generat electronic. Totodată, arată că procesul verbal este netemeinic, nelegal si lovit de nulitate absolută, motiv pentru care solicită anularea măsurii contravenționale și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând in onorariul de avocat în cuantum de 1.550 lei si taxa judiciară de timbru. Arată că din cele două facturi depuse pentru onorariul de avocat, doar una dintre acestea este achitată, pentru cealaltă factură nefiind încă împlinit termenul de scadență. Arată că societatea a fost sancționată contravențional in temeiul art. 8 alin. 1 din OG 15/2002 datorită faptului că petenta ar fi circulat fără rovinietă valabilă, însă solicită a se avea in vedere că petenta nu mai era proprietarul autovehiculul pentru care s-a emis procesul verbal, întrucât autovehiculul a fost vândut in data de 07.09.2012, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, precum si din dovada radierii. Față de aceste aspecte solicită a se avea in vedere că petenta nu mai era nici proprietarul și nici utilizatorul autovehiculul, iar faptul că noul cumpărător nu s-a dus să facă înregistrările necesare și faptul că intimata nu a făcut verificări pentru a afla cine este proprietarul autovehiculul, nu sunt imputabile contestatoarei. Totodată, apreciază că procesul verbal nu este legal, întrucât acesta a fost emis electronic și nu are semnătura olografă a agentului constatator, astfel cum prevede art. 7 din OG 2/2001 privind contravențiile, o mențiune esențială si lovită de nulitate. Mai arată că singura excepție in care semnătura agentului constatator nu trebuie să existe este cea referitoare la procesele verbale care se emit in format electronic, numai cu condiția ca acesta să fie trimis in format electronic, solicitând a se avea in vedere și hotărârea Înaltei Curți de Casație si Justiție. Pentru aceste motive solicită admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal, cu cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 06.11.2014, sub nr._, contestatoarea R. B. S.R.L., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 13.10.2014, prin care a solicitat anularea procesului verbal contestat ca fiind netemeinic, nelegal și lovit de nulitate absolută și pe cale de consecință anularea măsurii de sancționare contravențională cu amenda contravențională în cuantum de 750, 00 lei, precum și obligarea pârâtei CNADNR SA la plata cheltuielilor de judecată, temeiul art. 453 din Noul C.proc.civ.
În motivarea plângerii, contestatoarea a arătat că procesul verbal este netemeinic și nelegal, întrucât subiectul activ al contravenției este proprietarul autovehiculului sau cel care are un drept legal de utilizare, iar societatea nu mai este proprietarul autovehiculului și nu mai avea nici stăpânirea materială.
Ca atare, la data de 15.07.2014, data constatării contravenției, contestatoarea nu mai era proprietarul autoturismului, marca Renault, cu nr. de înmatriculare_, depistat că a circulat fără a avea rovinietă valabilă, ceea ce este de natură să releve imposibilitatea juridică de a fi reținută în sarcina acesteia săvârșirea faptei contravenționale reglementată în art.8 alin.1 din OG nr.15/2002.
În jurisprudență, instanțele de judecată au apreciat faptul că lipsa de diligență a cumpărătoarei de a solicita înmatricularea pe numele său a autoturismului dobândit nu poate fi convertită într-o culpă a petentei vânzătoare de natură să fundamenteze juridic contravenția de a circula fără a avea rovinietă valabilă în sensul dispozițiilor art.8 alin.1 din OG nr.15/2002.
Contestatoarea a mai arătat că procesul-verbal contestat este nul absolut întrucât lipsește semnătura agentului constatator prevăzută de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 10 din O.G. 15/2002 - „ Contravențiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor...", iar situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, în teza I a art. 17 din O.G. nr. 2/2001 se prevede că "lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal și în teza a II a aceluiași articol prevede că numai în astfel de situații nulitatea se constată și din oficiu.
Așadar, lipsa semnăturii agentului constatator este lovită de nulitate absolută.
În lumina acestor prevederi legale, consideră că semnătura electronică nu este valabilă în speța de față, deoarece înscrisul nu a fost comunicat către petentă în format electronic, ci în forma materială pe suport de hârtie, iar pentru a fi considerat valabil, procesul verbal ar fi trebuit să fie semnat olograf de către agentul constatator.
În plus, instanța a apreciat în practică judiciară faptul că procesul verbal deși este în formă electronică, acest act normativ nu prevede posibilitatea substituirii agentului constatator cu semnătura sa electronică și cu atât mai mult că procesul verbal să fie încheiat în formă electronică.
Din aceste motive, instanța de judecată a apreciat faptul că au fost încălcate prevederile art.17 din OG nr.2/2001 și a apreciat procesul verbal ca fiind lovit de nulitate absolută.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art.17, art.31, art.32 din OG nr.2/2001, art.5,7,8, 10 din OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, art.II și art.I pct.2 din Legea nr.144/2012, art.194, art.265, art.411 alin.2, art.453 din Noul Cod procedură civilă, art.10 indice 1 din OG nr.15/2002, art.11 alin.4 din OUG nr.195/2002.
În susținerea plângerii, contestatoarea a depus, în copie, procesul verbal de contravenție . nr._/13.10.2014 și plicul cu care a fost comunicat, certificat de înmatriculare, factura . nr.2012/0077/07.09.2012, chitanța nr.0042/07.09.2012, proces verbal de scoatere din evidența mijloacelor de transport, adresa nr.3317/22.10.2014, jurisprudență.
Plângerea a fost legal timbrată.
Prin serviciul Registratură, la data de 23.12.2014, intimata a depus la dosar întâmpinare.
În fapt, intimata a arătat că procesul verbal de constatare a contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/ 2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
Procesul verbal de constatare a contravenției este generat și tipărit cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SILGMCR și, conform prevederilor art.7 al Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică, are asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare de semnături electronice.
Astfel, art. 7 din Legea 455/2001 prevede: “în cazurile în care. potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronica îndeplinește această cerință dacă i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii*".
Semnătură electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumata a îndeplinii condițiile prevăzute la art.4 pct.4 (adică este legată în mod unic de semnatar, asigură identificarea semnatarului; este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; este legata de datele în forma electronica, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă).
În speță, pe procesul verbal atacat agentul constatator a aplicat o semnătură electronică extinsă bazată pe certificat calificat, astfel că semnătură sa este prezumata juris . condițiile art.4 pct. 4 din lege.
Contractul de vânzare-cumpărare/factura fiscală și certificatul de atestare fiscală nu sunt suficiente pentru modificarea în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
Contractul de vânzare-cumpărare/factura fiscală nu este opozabilă, sens în care a solicitat înlăturarea apărării petentei cu privire la înstrăinarea autoturismului.
Certificatul de atestare fiscală nu constituie titlu de proprietate și nu conferă această calitate, astfel cum este descris și în conținutul acestui înscris. Certificatul face dovada doar că petentul nu figurează în evidențe cu creanțe bugetare.
Din analiza dispozițiilor art. 7 si 8, coroborate cu cele cuprinse în art. 1, alin. 1, pct. B din O.G. nr. 15 / 2002 reiese, cu claritate, ca responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitatea autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției.
Astfel, conform art. 24 alin.2 lit.d din Ordinul 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor: ‘’Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.
Pentru aceste considerente, intimata a solicitat respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea procesului verbal de constatare a contravenției ca fiind temeinic și legal.
În drept, intimata a invocat dispozițiile OG nr.2/2001, OG nr.15/2002, Ordinul M.T.I nr.769/2010 cu modificările și completările ulterioare – Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
Intimata a depus, în copie proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR, autorizația de control a agentului constatator și certificat calificat.
La data de 10.02.2015, prin compartimentul registratură, contestatoarea a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/13.10.2014 (fila 11), contestatoarea a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, reținându-se că la data de 15._, ora 06.57, pe Autostrada A1 km 70+460m, localitatea P. județ Dâmbovița, vehiculul cu numărul de înmatriculare_ aparținând contestatoarei a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Analizând plângerea, instanța o apreciază ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Analizând procesul-verbal sub aspectul legalității, conform dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că acesta nu a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității, lipsind semnătura agentului constatator.
În formularea acestei concluzii, instanța reține faptul că prin decizia nr. 6/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii promovat în materie s-a statuat că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din aceeași ordonanță a Guvernului, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, în raport cu dispozițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
În consecință, având în vedere efectele obligatorii ale deciziei mai sus menționate, instanța va dispune anularea procesului-verbal contestat, apreciind, în consecință, că nu se mai impune analizarea celorlalte motive de netemeinicie a procesului-verbal invocate de către contestatoare.
Având în vedere că intimata este căzută în pretenții, în temeiul art. 453 NCPC, instanța o va obliga la plata către contestatoare a sumei de 640 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru (20 lei) și onorariu avocat (620 lei) astfel cum acesta a fost dovedit prin factura fiscală și extrasul de cont aflate la filele 94-95 coroborate cu Actul adițional nr. 1/01.02.2011 la Contractul de asistență juridică nr._/08.10.2010 (fila 93) și cu înscrisul intitulat Activități realizate de avocați (filele 97-98).
În ceea ce privește diferența de onorariu de avocat solicitată de către contestatoare care face obiectul facturii fiscale aflate la fila 99, instanța constată că aceasta nu a făcut dovada achitării acesteia, deși sarcina probei îi incumba potrivit art. 249 NCPC. În consecință, această sumă nu poate fi recuperată în temeiul art. 453 NCPC anterior achitării sale de către contestatoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de contestatoarea R. B. S.R.L., cu sediul ales la SCA M. și Asociații din București, . nr.4, sector 2, J_, CUIRO_ în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu sediul în București, ..401A, sector 6, J_, CUI_.
Anulează procesul-verbal contestat . nr._/13.10.2014.
Obligă intimata la plata către contestatoare a sumei de 640 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.03.2015.
P., GREFIER
Red.EL/Thred.MM/2015
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Întoarcere executare. Sentința nr. 2305/2015. Judecătoria... → |
|---|
