Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 7874/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7874/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 7874/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7874
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. V.
GREFIER: B. A.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe creditoarea E. E. MUNTENIA SA în contradictoriu cu debitorul M. R.-C., având ca obiect ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u.
La apelul nominal făcut în ședința publică, conform listei de ședință, părțile nu se prezintă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele: cauza are ca obiect ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u.; pricina se află la primul termen de judecată; nu s-a depus întâmpinare la dosarul cauzei, după care;
Având în vedere că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art. 131 alin. 1 C.pr.civ., instanța procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Având în vedere dispozițiile art. 238 alin. 1 C.pr.civ. precum și în vederea respectării termenului rezonabil și optim de soluționare a procesului, instanța estimează durata procesului ca fiind de 1 lună, pentru soluționarea procesului având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, probatoriul propus și încărcătura ședințelor de judecată.
Instanța pune în discuție probele propuse de către părți și ia act că prin acțiunea introductivă, creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Constatând că proba cu înscrisuri solicitată de către creditoare e admisibilă potrivit legii și duce la soluționarea procesului, în temeiul dispozițiilor art. 255 și 258 C. pr.civ., încuviințează părții proba cu înscrisurile astfel cum au fost formulate și atașate la dosarul cauzei.
Instanța respinge proba cu interogatoriul debitorului, ca inadmisibilă, având în vedere calea procedurală prevăzută de art. 1021 C.pr.civ. a ordonanței de plată.
Instanța constată că debitorul deși legal citat, nu a formulat întâmpinare la dosarul cauzei și nici nu a solicitat probe în apărare.
Instanța în temeiul art. 394 alin. 1 Cod de Procedură Civilă, față de actele și lucrările dosarului, rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 17.07.2015, sub nr._, creditoarea E. E. Muntenia SA, în contradictoriu cu debitorul M. R.-C., a solicitat emiterea unei ordonanțe de plată pentru suma de_.89 RON, compusa din:_.82 RON - consum energie electrica si/sau taxe deconectare/reconectare 116.07 RON - penalități de întârziere.
În fapt, între reclamanta E. E. Muntenia SA si pârât s-au derulat raporturi contractuale, acestuia fiindu-i atribuit codul de client_, în baza cărora reclamanta a livrat energie electrica către pârât, iar corelativ născut obligația de plata a acestuia pentru serviciile de care a beneficiat, conform facturilor fiscale emise de către creditoare.
Astfel, începerea derulării relațiilor contractuale s-a realizat la data în care debitorul a început să consume energie electrică însușindu-si totodată toate obligațiile care deriva din beneficiul acestui serviciu si din contractul de furnizare a energiei electrice.
În conformitate cu contractul semnat, care este standard si aplicabil la nivel național, reglementat prin act normativ E. E. Muntenia SA avea obligația sa furnizeze energie electrica, iar debitorul avea obligația sa achite contravaloarea serviciilor prestate în baza facturilor emise de către societatea furnizoare, în termenul de scadenta de 15 zile de la data emiterii facturilor, data emiterii facturilor si termenul de scadenta fiind înscrise pe factura (art. 11 din contractul-cadru de furnizare a energiei electrice).
Întrucât actele normative anterior-menționate au fost publicate în forma inițiala în Monitorul Oficial ai României, nimeni nu poate invoca necunoașterea acestora si neînsușirea clauzelor prevăzute în acestea, mal ales ca prin art. 33 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1007/2004, se prevede ca furnizarea energiei electrice se face numai pe baza de contract de furnizare încheiat de un furnizor cu consumatorul, pe cale de consecința, rezulta ca acei consum care nu se realizează în baza unui contract intră sub incidența Codului Penal.
În acest sens, creditoarea a arătat că potrivit art. 7, lit. c) din contractul-cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici, aprobat prin Decizia A.N.R.E. nr. 57/1999, consumatorul are obligația sa achite integral si la termen contravaloarea energiei electrice furnizate.
De asemenea, potrivit art. 11, alin. 1 si 2 din contractul-cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici, aprobat prin Decizia A.N.R.E. nr. 57/1999.
În conformitate cu art. 61 alin. 2 din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice si gazelor naturale (art. 56 alin.2 din vechea lege a energiei electrice nr. 13/2007), nerespectarea contractului de furnizare a energiei electrice către clientul final poate atrage suportarea următoarelor consecințe, după caz: penalizări, sistarea temporară o furnizării energiei electricei rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice.
În ceea ce privește suportarea de către consumator a cheltuielilor furnizorului/operatorului de rețea pentru deconectarea si reconectarea la rețea, a menționat ca aceasta este reglementata de art. 200 alin. 5 din regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1007/2004.
În dovedirea recunoașterii si însușirii derulării contractului dintre debitor si E. E. Muntenia SA, sta si faptul ca acesta a efectuat o . plați către societatea creditoare, asa cum rezulta si din situația financiara a debitorului, anexata la prezenta.
Creditoarea a menționat faptul ca expedierea facturilor de energie electrica se realizează cu operatorul național din domeniul serviciilor poștale si care se afla în proprietatea statului român, acesta fiind furnizor unic al acestui serviciu Universal în orice punct de pe teritoriul României.
Facturarea, respectiv emiterea facturilor se realizează conform Codului fiscal - art. 155, unde alin. 28 precizează că semnarea si ștampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie sa le conțină factura.
M. mult decât atât, nu poate ignora practica judiciara în materie astfel ca Decizia nr. 29/E/12.01.2005 emisa de secția comerciala a Curții de Apel Iași în care aceasta a admis un recurs formulat deoarece în prima instanță, Judecătoria Iași respinsese acțiunea pe motiv ca facturile depuse la dosar nu erau acceptate la plata de către parata, prin semnătură si stampila.
Similar spetei anterior menționate, contractul încheiat între părți si depus la dosar, are ca obiect furnizarea de energie electrica si clauzele acestuia conțin mențiuni cu privire la durata contractului, modul de facturare, mod de calcul penalități. Clauzele menționate au fost acceptate de pârât odată cu semnarea contractului. Astfel, obligația pârâtului de a plăti contravaloarea energiei electrice furnizata de reclamanta s-a născut odată cu semnarea contractului (acesta reprezentând „legea părților” în accepțiunea art. 969 din Vechiul Cod Civil) si nu odată cu emiterea facturii lunare. Nu se poate interpreta ca obligația de plata se naște pentru fiecare factura în parte, la data acceptării acesteia, fără a se lua în considerare existenta contractului si a clauzelor referitoare la executarea obligației de plată. O astfel de interpretare ar da loc la refuzul abuziv de acceptare a facturilor si, deci, la nerespectarea clauzelor contractuale de către beneficiar.
Pentru aceste considerente, creditoarea a solicitat admiterea acțiunii si obligarea debitorului la plata pretențiilor solicitate, precum și la plata cheltuielilor de judecata.
Creditoarea a învederat faptul că ar fi nelegala interpretarea potrivit căreia neacceptarea la plata a facturii echivalează cu nedovedirea acțiunii, în condițiile în care contractul încheiat între părți si atașat prezentei reprezintă „legea părților” (art. 1.270 Noul Cod Civil, respectiv art. 969 Vechiul Cod Civil), iar obligația de plata s-a născut ca efect al încheierii contractului si nu ca efect al emiterii ori acceptării facturii.
Pentru serviciile prestate si neachitate la termen, s-au calculat penalități în valoare de 116.07 RON, conform contractului, respectiv art. 11 din contractul-cadru de furnizare a energiei electrice, penalități egale cu nivelul majorării de întârziere datorat pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat, conform reglementărilor legale în vigoare.
Facturile fiscale privind valoarea penalităților de întârziere sunt anexate prezentei acțiuni, iar în cuprinsul acestora evidențiază expres modul de calcul, menționându-se facturile asupra cărora sunt calculate penalitățile, perioada de calcul, numărul de zile de întârziere si coeficientul de calcul aplicat-potrivit reglementarilor în vigoare la data calculului si valoarea acestora.
Potrivit art. 1.516, alin. 1 Noul Cod Civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrala, exactă si la timp a obligației, iar conform art. 1.535, alin. 1 Noul Cod Civil, în cazul în care o suma de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana în momentul plații, în cuantumul convenit de parți sau, în lipsa, în cei prevăzut de lege, fără a trebui sa dovedească vreun prejudiciu. în t caz, debitorul nu are dreptul sa facă dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii ar fi mai mic.
Creditoarea a încercat rezolvarea pe cale amiabila a litigiului, prin notificări si apeluri telefonice adresate debitorului, însă demersurile nu au avut nici un rezultat.
În baza art. 1.014 Cod Procedura Civila, creditoarea a îndeplinit procedura comunicării somației debitorului, prin care a solicitat debitorului achitarea sumei datorate în termen de 15 zile de la primirea acesteia.
Astfel, creanța este certă, lichidă și exigibilă.
Față de cele menționate, creditoarea a solicitat să se facă aplicarea art.1021 alin.1 Cod procedură civilă, respectiv emiterea unei ordonanțe de plată prin care să fie obligat debitorul la achitarea sumei totale de_,89 lei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.150 alin.1 și 2, art.223 alin.3, art.277, art.453, art.628 alin.2, art.662, art.1013-1024 Noul Cod procedură civilă, art.1270, art.1516, art.1535 Noul Cod civil, art.969 și urm, art.1073 vechiul Cod civil, art.120 alin.7 Cod procedură fiscală, art.155 alin.28 Cod fiscal,art.156 din regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG nr.1097/2004, decizia ANRE nr.57/1999, ordinul nr.5/21.02.2003, vechea lege a energiei electrice nr.12/2007, legea energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012.
În dovedirea cererii, creditoarea a depus în copie următoarele înscrisuri: somație din 22.04.2015, situația facturilor restante ale consumatorului, somație nr.1458/02.07.2013 cu confirmare de primire, factura fiscală nr.2 MF_/07.11.2012, cu anexă penalități, contract cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr.1007-_-02 din 25.05.2004.
La data de 08.09.2015, prin fax, creditoarea a depus la dosar precizările solicitate de instanță prin rezoluția din data de 25.08.2015.
Prin compartimentul registratură, la data de 18.09.2015, s-au depus la dosar relațiile solicitate de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.
Debitorul, legal citat, nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 1014 din codul de procedură civilă, procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris sau determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură sau altui mod admis de lege.
De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 663 alin.2-4 Cod procedură civilă, creanța este certă atunci când existența ei este neîndoielnică, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau actul conține elemente care permit stabilirea lui și este exigibilă atunci când obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
În cauză, instanța apreciază că sunt îndeplinite aceste condiții.
Astfel, părțile au încheiat contractul de furnizare a energiei electrice nr. 1007-_-02 din 25.05.2004 prin care reclamanta s-a obligat să furnizeze pârâtului energie electrică la locul de consum din București, .. 8, 78/B, . class="NoSpacing"> Potrivit clauzelor din contractul-cadru aprobat prin Decizia ANRE nr. 57/11.10.1999 în vigoare la data nașterii creanței, consumatorul are obligația de a achita integral și la termen contravaloarea energiei electrice furnizate. De asemenea, potrivit art. 11 din contractul-cadru, factura va fi achitată în termen de 15 zile de la emitere, neplata de către consumator în termen de 30 de zile de la scadență atăgând penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare. Penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței și nu pot depăși valoarea facturii.
Potrivit facturii fiscale nr.2 MF_/07.11.2012 rezulta ca reclamanta a furnizat paratului energie electrica in valoare de 11.229,82 lei, paratul având obligația de a achita contravaloarea energiei electrice în termenul de scadenta menționat in factură.
Pentru neachitarea în termen a contravalorii facturii emise de reclamantă, debitorul datorează penalități de întârziere conform contractului, valoarea penalităților neputând depăși valoarea facturii, reclamanta calculând penalități in valoare de 116,07 lei, potrivit modului de calcul de la fila 13 din dosar. Sub acest aspect, instanța retine ca potrivit art. 61 alin. 2 lit. a din Legea nr.123/2012 a energiei electrice, nerespectarea contractului de furnizare a energiei electrice de către clientul final poate atrage suportarea de penalizări, care sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 120 alin. 7 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, având în vedere dispozițiile art. II punctul 2 din Ordinul ANRE nr. 5/2003 privind modificarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice.
Pârâtul debitor nu a contestat furnizarea energiei electrice de către reclamantă si nu a probat plata debitului pretins in prezenta cauza. De asemenea, debitorul nu a formulat întâmpinare prin care să conteste creanța, astfel că, potrivit art. 1019 alin.3 c.proc.civ., instanța va aprecia această împrejurare ca o recunoaștere a pretențiilor creditoarei.
În consecință, instanța apreciază că suma pretinsă reprezintă o creanța certa și lichidă, având obiectul determinat printr-o sumă exactă de bani, creanța este exigibilă, întrucât termenul pentru plata facturii, stabilit contractual, a fost depășit.
In drept, sunt incidente prevederile art. 969, art. 1066 din codul civil de la 1864 sub imperiul căruia au fost încheiate raporturile juridice dintre părți, coroborat cu prevederile art. 277 din codul de procedura civilă.
Față de cele arătate în precedent, reținând ca reclamanta a probat existenta in patrimoniul sau a unei creanțe certe, lichide si exigibile in sensul art. 663 alin. 2-4 din codul de procedura civila, instanța va admite cererea și în temeiul art. 1022 din codul de procedură civilă va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 11.229,82 lei reprezentând contravaloare energie electrică consumată și neachitată și suma de 116,07 lei reprezentând penalități de întârziere pentru neplata energiei electrice, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei hotărâri.
Fiind în culpa procesuala, în temeiul art. 451, 453 Cod procedura civila, pârâtul urmează a fi obligat si la plata cheltuielilor de judecata către reclamanta, constând în taxă de timbru în sumă de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de creditoarea E. E. MUNTENIA SA, cu sediul ales în București, ..10A, Clădirea C3, etaj 7, sector 2, CUI_ în contradictoriu cu debitorul M. R.-C., CNP_0, cu domiciliul în București, ..8, ., apartament 57, sector 6.
Obligă debitorul ca în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei hotărâri să plătească creditoarei suma de 11.229,82 lei reprezentând contravaloare energie electrică consumată și neachitată și suma de 116,07 lei reprezentând penalități de întârziere pentru neplata energiei electrice.
Obligă debitorul la plata către creditoare a sumei de 200 lei cheltuieli de judecată.
Cu cerere în anulare în 10 zile de la comunicare; cererea se depune la Judecătoria Sectorului 6.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
RED.VB/Thred.MM
4 ex/2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7272/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7854/2015.... → |
|---|
