Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 4730/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4730/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 4730/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ 4730
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: T.-D. I. L.
GREFIER: T. C.-I.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect ordonanță de plată privind pe creditoarea S.C. W. R. SRL în contradictoriu cu debitoarea M. C. SERV SRL.
Dezbaterile în fond au avut loc la data de 15.06.2015, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acel termen, când instanța – pentru motivele consemnate în încheierea de dezbateri - a amânat pronunțarea la data de azi, 16.06.2015, hotărând după cum urmează:
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze instanța constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 16.04.2015, sub numărul_, creditoarea W. ROMÂNIA SRL în contradictoriu cu debitoarea M. C. SERV SRL, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea debitoarei la plata sumei 4.835,84 lei cu titlu de preț al mărfurilor vândute; la plata dobânzii legale penalizatoare calculată conform prevederilor OG 13/2011. Dobânda calculată de la data scadentei facturii neachitate și până la data redactării prezenței cereri este în cuantum de 428,08 lei, precum și la plata dobânzii legale penalizatoare datorate până la data plații efective a debitului. Debitoarea a mai solicitat instanței stabilirea unui termen de plată a sumelor arătate anterior care să nu depășească 10 de zile de la data emiterii ordonanței și obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu prezența cauză, constând în taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 lei, precum și orice cheltuieli a căror necesitate ar rezulta pe parcursul soluționării litigiului.
În motivarea cererii în fapt, creditoarea a arătat că, în baza raporturilor juridice existente între părți, s-a obligat să vândă anumite produse debitoarei, conform facturilor fiscale anexate la prezența cerere. În executarea obligațiilor de vânzător, creditoarea a menționat că, a livrat către societatea M. C. SERV SRL, mărfuri în valoare totală de 4.835.84 lei și neachitata 4.835.84 lei.
Cu privire la procedura prealabilă prevăzut de art. 1014 din Codul de Procedură Civilă, creditoarea a arătat că a fost îndeplinită.
Potrivit art. 1014 alin. 1 din Codul de procedura civilă, „Creditorul îi va comunica debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu continui declarat și confirmare de primire, o somație, prin care îi va pune în vedre să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia.
În vederea îndeplinirii acestei obligații, în data de 08.07.2014 creditoarea a arătat că a comunicat debitoarei o somație prin care i-a pus în vedere suma pe care o datorează, solicitându-i să procedeze la plata acesteia în termen de maxim 15 zile de la primirea acesteia, îndeplinind astfel procedura prealabilă obligatorie prevăzută de lege în cuprinsul art. 1014 alin. 1 C..
Cu privire la condițiile prevăzute de art. 662 Cod Proc.Civ. coroborat cu art. 1013 și urm. Cod Proc.Civ.. privind procedura specială a ordonanței de plată, creditoarea a arătat că, deține o creanță certă, lichidă și exigibilă reprezentând obligația de plată a prețului vânzării și a dobânzilor legale penalizatoare, constatată printr-un înscris însușit de părți.
Astfel, în sensul prevăzut de art. 662 alin. 2-4 din Codul de Procedură Civilă: creanța este certă, deoarece existența acesteia în ceea ce privește contravaloarea mărfurilor livrate către debitoare rezulta din factura fiscala anterior menționata, aceasta fiind așadar neîndoielnica;
creanța este lichidă, cuantumul ei fiind determinat în ceea ce privește prețul, în factura fiscală și este determinabil în ceea ce privește dobânda legală penalizatoare; creanța este exigibilă, deoarece scadenta obligației de plată a prețului a fost stabilită prin factura fiscală.
Conform dispozițiilor art. 1489 C.civ coroborat cu art. alin 3 și art. 3 alin 2 din O.G nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, debitoarea datorează și dobânda legală penalizatoare în cuantum total de 428,08 lei calculată conform anexei la prezența cerere reprezentând modul de calcul al dobânzii legale.
Prin urmare, arată că, deține față de M. C. SERV SRL o creanță certă, lichidă și exigibilă, reprezentând obligația de plată a prețului mărfurilor vândute și a dobânzii legale penalizatoare, creanță în cuantum total de 5 263,92 lei.
În dovedirea cererii creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv facturile nr._/02.04.2014 și_/29.04.2014.
Teza probatorie: existenta raportului contractual existent între părți și prețul total al produselor vândute.
Somația de plată din data de 08.07.2014
Teza probatorie: îndeplinirea obligațiilor prevăzute de art. 1014 alin.l din C.p.c.
Confirmarea de primire a somației
Teza probatorie: dovada documentelor comunicate societății debitoare în data de 08.07.2014; dovada îndeplinirii procedurii prealabile prevăzută de la art. 1014 din Codul de Procedură Civilă.
În cadrul probei cu înscrisuri, creditoarea a solicitat, în măsura în care instanța va aprecia necesar că proba este utilă, proba cu jurnalele de cumpărări și deconturile de TVA aferente lunii AUGUST 2014 pentru următoarele motive:
În temeiul dispozițiilor art.156 și art.1562 din Codul Fiscal și pct.79, alin.l, lit.c) și alin.2,lit.b) din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, orice societate este obligată să înregistreze facturile primite, legate de activitatea sa economică, într-o modalitate care să permită stabilirea valorii totale a achizițiilor, a taxei colectate și a taxei totale deductibile și a celei deduse, pentru fiecare perioadă fiscală. Aceste evidente și documente sunt jurnalele de cumpărări și deconturile de TVA aferente perioadelor fiscale corespunzătoare.
În contextul principiului celerității comerțului, asigurat și de Codul Fiscal, prin art.155, alin.6, nefiind obligatorii semnarea și ștampilarea facturilor fiscale, rezultă că acceptarea și însușirea acestora se fac, în aceste cazuri, prin înregistrarea în contabilitatea cumpărătorului de bunuri și/sau servicii.
Aceste prevederi sunt întărite și de art.4, alin. 1 din Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr.2226/2006, coroborate cu prevederile anexei 3 a acestui ordin. Astfel, conform pct. 1 al acestei anexe, factura servește nu doar ca document de însoțire a mărfii pe timpul transportului dar și ca document de încărcare în gestiunea cumpărătorului și ca document justificativ de înregistrare în contabilitatea cumpărătorului. De asemenea, conform pct.3 al anexei 3 a OMFP 2226/2006, primind factura prin compartimentul sau financiar-contabil, cumpărătoarea acceptă plata și înregistrează în contabilitate debitul aferent facturii.
Prin urmare, înregistrarea în contabilitate a unei facturi, respectiv în jurnalul de cumpărări și decontul de TVA aferente perioadei fiscale corespunzătoare, reprezintă actul juridic de acceptare a unei facturi, act care este întotdeauna asumat de reprezentantul legal al debitoarei.
Această concluzie se impune și față de faptul că semnarea unei facturi are uneori doar rolul de a consemna primirea mărfii ce face obiectul facturii și încărcarea acestor produse în gestiunea cumpărătoarei, în cazurile în care ea este primită de prepușii societății comerciale cumpărătoare de la compartimentul de aprovizionare, în considerarea rolului facturii de document de însoțire a mărfii. Acest lucru se întâmplă cu precădere în societăți mari cu compartimente de activitate diferite, în care angajații compartimentului financiar-contabil al cumpărătoarei nu asigura în mod direct primirea mărfurilor și semnarea facturilor și a avizelor de expediție.
Procedura ordonanței de plată este absolut compatibilă cu administrarea probei cu registrele și evidentele debitoarei, aceasta fiind de fapt o probă cu înscrisuri. Mai mult, în temeiul art. 1018 C.p.c, instanță investită cu judecarea somației de plată este îndrituită să ceară explicații părților și să afle adevărul în legătură cu livrarea mărfurilor și acceptarea plații prețului ce este cuprins în facturile emise de către creditoare, aspect care include și posibilitatea de verificare a registrelor și evidențelor contabile ale debitoarei, prevăzute de lege.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 662, 1013 și urm din C.p.civ, art.156 și art.1562 din Codul Fiscal, pct.79, alin. 1, lit. c) și alin.2, lit. b) din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, art.4, alin. 1 din Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr.2226/2006 coroborate cu prevederile anexelor 2 și 3 ale acestui ordin.
Creditoarea a anexat cererii de emitere a ordonanței de plată facturile fiscale, somație și dovada comunicării somației, împuternicire avocațiala, informații ONRC privind sediul debitoarei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că:
Instanța reține că între părți, deși nu a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare în formă scrisă, s-au stabilit relații contractuale, în baza cărora au fost emise facturile fiscale nr._/02.04.2014 în cuantum de 1487,95 lei și_/29.04.2014 în cuantum de 3347,89 lei ca urmare a livrării produselor de către creditoare, cu obligația corelativă a debitoarei de a achita contravaloarea acestora, valoare însușită prin semnarea facturilor fiscale menționate. În aceste condiții, instanța constată că cele două facturi fiscale au fost acceptate în mod tacit la plată.
Cu toate acestea, debitoarea nu le-a achitat la termenul prevăzut în cuprinsul acestora, respectiv în maxim 21 de zile de la data emiterii facturii. Pentru a reține acest aspect, instanța are în vedere faptul că, deși creditoarea a dovedit existența creanței sale, debitoarea nu a probat îndeplinirea obligației ce-i revenea conform contractului, respectiv de a plăti prețul produselor livrate. În plus, instanța reține, potrivit art. 1018 alin. 3 C.p.c., față de celelalte înscrisuri depuse de către creditoare, că nedepunerea întâmpinării de către debitoare reprezintă o recunoaștere a pretențiilor acestuia.
De asemenea, având în vedere prevederile art. 1535 C.civ. în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență și până în momentul plății în cuantumul prevăzut de lege și fără să dovedească vreun prejudiciu. Prin urmare, pârâta este obligată în temeiul legii și la plata dobânzii legale aferente debitelor de la data scadenței și până la data plății integrale. În cauză, până la data de 10.02.2015 debitoarea datorează suma de 428, 08 lei cu acest titlu.
Prin urmare, reținând că debitoarea nu și-a respectat obligațiile asumate printr-un contract civil, respectiv de a achita, la scadența stabilită în cuprinsul acestuia, contravaloarea bunurilor livrate de creditoare, instanța constată că reclamanta are o creanță certă, lichidă și exigibilă atestată de facturile fiscale acceptate.
Pentru aceste considerente, va admite cererea și va obliga debitoarea, ca în termen de 10 zile, să plătească creditoarei suma de 4835,84 lei reprezentând contravaloarea facturilor fiscale nr._/02.04.2014 și_/29.04.2014, 428,08 lei reprezentând dobânda legală pentru plata cu întârziere a acestor facturi calculate de la data scadenței și până la data de 10.02.2015, precum și în continuare până la plata integrală a debitului.
Reținând culpa procesuală a pârâtei, în temeiul art. 453 alin. 1 C.p.c. instanța o va obliga pe aceasta și la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru conform chitanței de la fila nr. 20.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de creditoarea W. ROMÂNIA SRL, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, C.U.I._, cu sediul procesual în București, ., . – persoană desemnată cu primirea corespondenței O. D., în contradictoriu cu debitoarea M. C. SERV SRL, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, C.U.I._, cu sediul în București, ., ., ., sector 6.
Obligă debitoarea, ca în termen de 10 zile, să plătească creditoarei suma de 4835,84 lei reprezentând contravaloarea facturilor fiscale nr._/02.04.2014 și_/29.04.2014, 428,08 lei reprezentând dobânda legală pentru plata cu întârziere a acestor facturi calculate de la data scadenței și până la data de 10.02.2015, precum și în continuare până la plata integrală a debitului.
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.06.2015.
Președinte, Grefier,
Red T.I.L./
Tehnored. V.M. 16.07.2015
4 ex/
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4698/2015. Judecătoria... | Uzucapiune. Sentința nr. 4732/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
