Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 3114/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3114/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 3114/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3114
ȘEDINȚĂ PUBLICĂ DIN DATA DE 30.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. B. A. L.
GREFIER: T. P. C.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de creditoarea ., în contradictoriu cu debitoarea K. E. SRL, având ca obiect ordonanță de plată, OUG 119/2007/art. 1013 C. ș.u.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită iar cauza se află la primul termen de judecată.
Verificându-și, din oficiu, competența, în temeiul dispozițiilor art. 131 Cod procedură civilă, raportat la dispozițiile art. 1016, art. 94 lit. j și art. 107 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța constată că Judecătoria Sector 6 București este competentă să soluționeze prezenta cauză din punct de vedere general, material și teritorial.
În temeiul dispozițiilor art. 238 Cod procedură civilă, instanța estimează durata procedurii la 3 luni.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 255 raportat la dispozițiile art. 258 Cod procedură civilă, încuviințează creditoarei proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Instanța reține cererea spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze instanța constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 13.03.2015, sub nr._, creditoarea ., în contradictoriu cu debitoarea K. E. S.R.L, a solicitt instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea debitoarei la debitoarea la plata sumei de 5.442.57 lei reprezentând contravaloare produse alimentare livrate și neachitate de către debitoare la plata sumei de f 4.226.12 lei, reprezentând penalități contractuale calculate conform contractului de vânzare-cumpărarea nr. 028-13/25.01.2013 și în conformitate cu prevederile art. 1530 și art.1535 Cod civil, și în continuare de la data scadentei până la achitarea integrală a debitului. Totodată a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că în baza contractului de vânzare - cumpărare nr. 028-13/25.01.2013 încheiat între părți și în urma livrării unor diferite cantități de produse alimentare de către creditoare,, a rezultat un debit restant în valoare de 5.442.57 Iei conform următoarelor facturi fiscale:_/07.06.2013- 883,09 lei,_/07.06.2013- 1.791,19 lei - sold 1.491,19 lei,_/07.06.2013 - 417,09 lei - sold 117,09 lei,_/08.06.2013-- 921,95 lei ,_/13.06.2013- 1.939,85 lei,_/13.06.2013 - 411,61 lei,_/21.06.2013- 333,89 lei,_/21.06.2013 - 1.187,80 lei. Debitoarea trebuia să achite prețul acestor facturi în termen de 14 zile calendaristice de la emiterea lor, însă aceasta nu a înțeles să-și respecte obligațiile, rămânând un rest de plată de 5.442.57 lei.
Creditoarea a mai arătat că, în temeiul art. 1014 din Codul de procedura civilă a comunicat debitoarei prin intermediul B. N. și D. somația nr. 206/1/03.12.2014 prin care a solicitat acesteia plata sumei restante în termen de 15 zile de la comunicarea somației, respectiv de la data de 11.12.2014. debitoarea nu a înțeles însă să dea curs somației și, având în vedere că se află în posesia unei creanțe certe, lichide și exigibile, creditoarea a înțeles să introducă acțiune în instanță. În acest sens, a învederat instanței faptul că prin confirmarea de sold la data de 30.09.2013 debitoarea a recunoscut realitatea soldului de 5.442.57 Iei prin semnarea și stampilarea documentului în cauză.
După emiterea facturilor și recepționarea fără protest de către debitoare a mărfurilor livrate, aceasta era obligată să achite în termen legal contravaloarea mărfii conform art.1719 din Codul civil. În prezenta cauză, creditoarea a arătat că, deși debitoarea a preluat mărfurile și a beneficiat de aceste prin valorificare, a refuzat plata lor,deși termenul de plată al facturilor a fost depășit cu mult peste scadenta. În aceste condiții creditoarea, în temeiul prevederilor art. 1530, 1535, cod civil R. și art.1017din codul de procedura civil roman, creditoarea a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea debitoarei la plata penalităților de întârziere(daunelor moratorii) în valoare de 4.226.12 lei,în continuare până la achitarea integrală a debitului.
De asemenea, creditoarea a mai arătat că debitoarea nu a contestat cuantumul datoriei, ci doar a invocat faptul că nu are lichidități pentru a plați și, drept urmare, a solicitat instanței să emiteți ordonanța de plată împotriva acesteia pentru suma de 5.442.57 lei plus penalitățile contractuale calculate în cuantum la data prezenței de 4.226.12 tei și în continuare de la data scadentei până la achitarea integrală a debitului. De asemenea, în temeiul art. 451 și urm din codul de procedura civilă roman a solicitat obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată, respectiv la plata taxei de timbru în valoare e 200 lei conform OP 381/17.02.2015 și la plata sumei de 248 lei conform facturii fiscale B. 126/10.12.2014 achitata ai chitanță nr. 54/10.12.2014 reprezentând contravaloarea serviciilor B. N. și D. pentru comunicarea Somației nr. 206/J/03.12.2014 către debitoare, precum și a tuturor celorlalte cheltuieli de judecată, în temeiul art. 452 Cod de procedura civilă.
Creditoarea a mai învederat instanței faptul că debitoarea, în temeiul art. 1523 Cod civil, coroborat cu prevederile contractului de vânzare cumpărare susmenționat, a fost de drept pusă în întârziere pentru onorarea obligațiilor contractuale. Totodată a învederat instanței faptul că părțile, prin contract, au stabilit competența de soluționare a eventualelor litigii în favoarea instanței judecătorești de la sediul social al vânzătoarei, respectiv Judecătoria sector 6 București.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1013 - 1024, art. 451- 455, art. 662, art. 126(fost 19 cod procedura civil vechi) din codul de procedura civilă roman, art.1170, 1270,1350, 1489, 1523, 1530,1535, 1719, Cod civil roman și art 46 cod comercial roman.
În susținerea cererii, creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: facturile emise de către A. D. SRL, neachitate; Contract de vânzare - cumpărare nr. 028-13/25.01.2013; Situația soldului - la data prezenței acțiuni; Calculul penalităților contractuale la data prezenței; Confirmare sold din data de 30.09.2013; Proces verbal de înmânare a somației Somației nr. 206/J/03.12.2014; Factura fiscala B. 1426/10.12.2014 și chitanța nr. 54/10.12.2014; extras ONRC nr._/16.07.2014 (dovada calitate reprezentant al semnatarului prezenței cereri conform art. 151 al.4NCPC); împuternicirea nr.472/11.03.2015, conform art. 151 al.2 și 194.1it.b NCPC).
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat, la solicitarea creditoarei, proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost depuse la dosar, în copie următoarele: facturile emise de către A. D. SRL; Contract de vânzare - cumpărare nr. 028-13/25.01.2013; Proces verbal de înmânare a somației Somației nr. 206/J/03.12.2014; Factura fiscala B. 1426/10.12.2014 și chitanța nr. 54/10.12.2014; extras ONRC nr._/16.07.201
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între părți a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 028-13 din data de 25.01.2013 (f. 8-9), în temeiul căruia creditoarea s-a obligat să vândă debitoarei produse alimentare prezentate în oferta creditoarei iar debitoarea, în calitate de cumpărător, s-a obligat să achite contravaloarea produselor comandate.
Astfel, creditoarea a livrat și a pus la dispoziția debitoarei produsele pe care le comercializează conform contractului și a emis debitoarei facturile fiscale depuse la filele 10-17 acceptate la plată de către debitoare prin aplicarea ștampilei.
Potrivit dispozițiilor art. 1013 NCPC prevederile prezentului titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Părțile au calitatea de profesioniști în sensul art. 3 alin. 2 din N.C.civ.
Potrivit art. 662 alin 2 din Codul de procedură civilă, creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. În plus, alin. 3 al aceluiași articol dispune că o creanță este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Conform art. 662 alin. 4 creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Conform art. 1018 alin. 3 NCPC în cazul nedepunerii întâmpinării, instanța, față de împrejurările cauzei, poate considera aceasta ca o recunoaștere a pretențiilor creditorului. Având în vedere faptul că debitoarea nu a depus întâmpinare instanța va considera că debitoarea a recunoscut pretențiile creditoarei.
Astfel, potrivit II din contractul încheiat între părți, semnat și însușit prin aplicarea ștampilei de către ambele părți, obiectul contractului îl vânzarea de către vânzătoarea creditoare a produselor alimentare din oferta acesteia în bza comenzilor efectuate de cumpărător.
În cauză, instanța constată că debitoarea și-a asumat obligația de plată a contravalorii mărfurilor pe care urmează să le comande prin art. III al contractului încheiat cu creditoarea, acceptând prețul stipulat în facturile emise în temeiul contractului.
În cauză, creanța invocată de către creditoare este certă, întrucât existența acesteia rezultă din contractul încheiat, coroborat cu facturile emise și acceptate la plată de debitoare.
De asemenea, instanța constată caracterul lichid al creanței întrucât este determinată potrivit înscrisurilor depuse la dosar, respectiv contractul de vânzare-cumpărare și facturile emise în temeiul acestuia.
În privința condiției exigibilității creanței, instanța reține că aceasta este îndeplinită, scadența facturilor fiind stabilită contractual în art. III, în termen de 14 zile de la emiterea facturii.
Întrucât creditoarea a probat dreptul său de creanță, în cuantum de 5442,57 lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate debitoarei, conform considerentelor expuse, iar debitoarea nu a probat liberarea sa de obligație prin plată sau alt mod prevăzut de lege, potrivit regulilor referitoare la sarcina probei din materia obligațiilor de rezultat, instanța reține că pretențiile creditoarei sunt justificate.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect penalitățile, din analiza clauzelor contractuale, instanța reține că părțile au evaluat anticipat, printr-o clauză penală, cuantumul daunelor moratorii, stipulând în art. IX din contract faptul că nerespectarea obligațiilor contractuale conduce la aplicarea unei penalități de 0,15% din sumele restante.
Având în vedere că un contract ca cel între părți are putere de lege între acestea în conformitate cu prevederile art. 1270 Noul C.civ., și luând în considerare dispozițiile art. 1523 și art.1535 Noul C.civ., potrivit cărora debitorul unei sume de bani datorează daune moratorii de la data scadenței până la momentul plății, fiind de drept în întârziere, instanța urmează să admită și acest capăt de cerere.
Astfel, instanța va ordona debitoarei să achite creditoarei penalități de întârziere în cuantum total de 4226,12 lei, calculate de la data scadenței facturilor nr._ din 07.06.2013, nr._ din 07.06.2013, nr._/07.06.2013, nr._ din data de 08.06.2013, nr._ din data de 13.06.2013, nr._ din data de 13.06.2013, nr._ din data de 21.06.2013 și nr._ din 21.06.2013 (f. 10-17) și până la data sesizării instanței, respectiv 13.03.2015, conform calcului efectuat de creditoare și depus la dosar(f. 7) de asemenea, instanța urmează să o oblige pe debitoare la plata penalităților de întârziere în continuare până la achitarea efectivă a sumelor restante din facturile menționate anterior.
Față de considerentele anterior expuse, instanța apreciază că pretențiile creditoarei sunt întemeiate și va admite cererea stabilind termenul de plată la 20 zile de la data comunicării hotărârii.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 453 alin. 1 NCPC debitoarea urmează a fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, așa cum reiese din ordinul de plată nr. 381 din data de 17.02.2015(f. 5).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de creditoarea S.C A. D. S.R.L, cu sediul în București, sector 6, ., etaj 5, corp A, biroul 5A01, înmatriculată la ONRC sub nr. J_, C. RO11532771,în contradictoriu cu debitoarea K. E. S.R.L., cu sediul în București, sector 4, șoseaua Giurgiului, nr. 123, camera 1, . 6, etaj 1, . ONRC sub nr. J40/_/2012, C. RO_.
Ordonă debitoarei să achite creditoarei suma de 5442,57 lei reprezentând contravaloarea mărfuri, precum și suma de 4226,12 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 0,15% aferente debitului principal, calculate de la data scadenței facturilor și până la data sesizării instanței, respectiv 13.03.2015, precum și la plata penalităților de întârziere în continuare, de la data sesizării instanței și până la achitarea efectivă a debitului.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sector 6.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
B. B. A. LuizaToma P. C.
Red. ABB/ Tehnored. PAS
4ex/03.06.2015
| ← Anulare act. Sentința nr. 3015/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3115/2015. Judecătoria... → |
|---|
