Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 03-04-2015, Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 03-04-2015 în dosarul nr. 2479/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU
DIN DATA DE 02.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE M. V.
GREFIER B. E.
Pe rol soluționarea cauzei civile de față având ca obiect „ordonanță președințială”, privind pe reclamantul A. I. A. în contradictoriu cu pârâta A. A. și cu Autoritatea Tutelară P. S. 6 București.
La apelul nominal făcut in ședința din Camera de Consiliu, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamantul personal, legitimat de instanță cu CI . nr._ având CNP_ și asistat de apărător ales și pârâta personal, legitimată de instanță cu CI . nr._ având CNP_, lipsă fiind Autoritatea Tutelară P. S. 6 București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Apărătorul reclamantului depune la dosar note de ședință în susținerea cererii iar pârâta depune la dosar o adeverință de venituri de la locul său de muncă și o situație a unui credit contractat la CEC Bank SA.
La interpelarea instanței pârâta personal arată că nu are încă un exemplar al înscrisurilor depuse.
Instanța restituie pârâtei înscrisurile pentru a face o copie și a le înmâna reclamantului, motiv pentru care, dispune lăsarea dosarului la a doua strigare.
La apelul nominal făcut in ședința din Camera de Consiliu se prezintă reclamantul personal și asistat de apărător ales și pârâta personal, lipsă fiind Autoritatea Tutelară P. S. 6 București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Pârâta depune înscrisurile la dosar.
La interpelarea instanței apărătorul reclamantului arată că a primit înscrisurile și solicită ca instanța să înlăture și să cenzureze aceste înscrisuri ca nerelevate în cauză.
Nemaifiind formulate cereri noi, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri asupra fondului, comunicând totodată părților că va amâna pronunțarea la data de 03.04.2015 pentru a le da posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise în susținerea cererilor și în apărare.
Reclamantul prin apărător arată că, a formulat cerere de ordonanță președințială, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului și plata efectivă a acesteia către reclamant, încă de la pronunțarea ordonanțeI președințiale, cu titlu provizoriu, până la pronunțarea unei sentințe definitive în raport de veniturile pârâtei și de nevoile minorului, precum și obligarea pârâtei la restituirea alocațiilor încasate de către aceasta de la data prezentei până la pronunțarea soluției ., cont indicat în notele de ședință depuse la termenul de azi, cu cheltuieli de judecată. Cu privire la admisibilitatea cererii, arată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 982 C.pr.civ. alin.(l), instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenta unui drept, minorul fiind titularul unui drept de întreținere, în calitate de fiu al părților, instanța de judecată va putea sa ordone masuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, iar cu privire la starea de urgență, reclamantul a învederat că urgența constă în faptul că minorul are nevoie de întreținere de la ambii părinți, veniturile sale fiind neîndestulătoare în raport cu cheltuielile copilului, învederând că minorul a plecat de la domiciliul mamei cu care a convenit să locuiască în urma divorțului, iar pârâta nu s-a împotrivit, copilul locuind în prezent la tată, acesta fiind singurul care îi acordă întreținere. Arată că pârâta nu a depus cerere reconvențională prin care să solicite reîntoarcerea copilului, astfel că, minorul va rămâne la tatăl reclamant până când instanța se va pronunța pe fond. Arată că, în aprecierea sa, se impune admiterea cererii astfel cum a fost formulată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa de timbru și celelalte cheltuieli pe cale separată.
Pârâta personal arată că este de acord cu stabilirea domiciliului minorului la tată, este de acord cu obligarea sa la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului dar nu este de acord cu cheltuielile de judecată.
INSTANȚA
Pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise,
D I S P U NE
Amână pronunțarea hotărârii la data de 03.04.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2479
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU
DIN DATA DE 03.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE M. V.
GREFIER B. E.
Pe rol urmează pronunțarea hotărârii în cauza civilă de față având ca obiect „ordonanță președințială”, privind pe reclamantul A. I. A. în contradictoriu cu pârâta A. A. și cu Autoritatea Tutelară P. S. 6 București.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul din 02.04.2015 și sunt consemnate în încheierea la acea ședință din Camera de Consilii – ce face parte integrantă din prezenta hotărâre - când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea hotărârii, azi 03.04.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.03.2015, sub numărul_ /2014, reclamantul A. I.-A., în contradictoriu cu pârâta A. A., a formulat cerere de ordonanță președințială, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului și plata efectivă a acesteia către reclamant, încă de la pronunțarea ordonanței președințiale, cu titlu provizoriu, până la pronunțarea unei sentințe definitive în raport de veniturile pârâtei și de nevoile minorului, precum și obligarea pârâtei la restituirea alocațiilor încasate de către aceasta de la data prezentei până la pronunțarea soluției, . ce urmează a-l indica, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a introdus la aceasta instanță o cerere principală având ca obiect schimbarea domiciliului minorului de la pârâtă la reclamant și obligarea acesteia la plata în favoarea minorului a unei pensii de întreținere în raport cu veniturile realizate și cu nevoile minorului; se arată că minorul locuiește statornic cu reclamantul din iulie 2014, fără ca pârâta să aibă obiecții.
În ceea ce privește admisibilitatea cererii, reclamantul a arătat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 982 C.pr.civ. alin.(l) „Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenta unui drept (minorul este titularul unui drept de întreținere, în calitate de fiu al părților, al cărui debitor este părintele care nu locuiește cu acesta), va putea sa ordone masuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara" (dreptul care s-ar păgubi prin întârziere este dreptul minorului la viață și la sănătate, ce nu pot fi garantate decât prin asigurarea unei vieți liniștite, urmând o forma de învățământ, primind o forma de întreținere, în natură sau în bani, în raport de nevoile sale).
Cu privire la starea de urgență, reclamantul a învederat că urgența constă în faptul că minorul are nevoie de întreținere de la ambii părinți, veniturile sale fiind neîndestulătoare în raport cu cheltuielile copilului cu hrana, hainele, inclusiv cele de sport, taxele pentru sportul de performanță, materialul didactic, etc. De asemenea, a arătat că minorul a plecat de la domiciliul mamei cu care a convenit să locuiască în urma divorțului, iar pârâta nu s-a împotrivit, acesta locuind în prezent la tată, fiind singurul care îi acordă întreținere.
Pentru motivele arătate, reclamantul a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 982-987 C. pr.civ.
În susținerea cererii, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri și a depus la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: certificat de naștere, fișă de caracterizare psiho-pedagogică a minorului, adeverință școlară, convenție încheiată în procedura divorțului cu copil minor, certificat de divorț, carte de identitate.
Cererea a fost legal timbrată.
La data de 24.03.2015, prin serviciul registratură, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ordonanței președințiale ca neîntemeiată, întrucât aceasta nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 996 C.pr.civ.
În apărare, pârâta a arătat că din cuprinsul cererii formulate de către reclamant nu reiese niciuna din cele trei condiții impuse de ordonanța președințială, respectiv: urgența, caracterul provizoriu și neprejudicierea fondului. Astfel, în acțiune depusă, reclamantul nu a specificat unde este urgența, ci doar faptul că minorul a decis să locuiască cu el încă din iulie 2014, pârâta neputând să se opună voinței minorului. De asemenea, din cuprinsul cererii nu reiese nici paguba iminentă ce nu s-ar putea repara decât pe calea ordonanței președințiale.
Pârâta a invocat în apărarea sa și dispozițiile art. 966 alin. 5 C.pr.civ, potrivit cărora „ pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar face posibilă restabilirea situației de fapt”.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 966 și urm. C.prp.civ.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:minorul A. V., născut la 24.04.1999, în vârstă de 16 ani, are statut de copil din căsătorie ; părinții minorului ( părțile din prezenta cauză) au divorțat la data de 24.02.2014 pe cale administrativă și prin convenția încheiată la data de 24.02.2014 ( autentificată sub nr. 261/24.02.2014 de notar public M. P. ) au stabilit măsurile referitoare la persoana copilului lor minor; astfel părinții au convenit stabilirea locuinței copilului la domiciliul mamei, au stabilit un program de legături personale între minor și tată; au stabilit contribuția tatălui la întreținerea copilului la valaoare de 300 lei lunar și contribuția mamei la chletuielile privind creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a minorului cu întreaga sa retributie, începând cu data desfacerii căsătoriei până la majoratul acestuia / finalizarea studiilor acestuia Pe calea ordonanței președințiale promovate reclamantul solicită stabilirea contribuției mamei la cheltuielile copilului ( pensie de întreținere), în limita a ¼ din venitul pârâtei și restituirea alocațiilor încasate de mama pârâtă de la data promovării ordonanței până la pronunțarea unei soluții asupra fondului litigiului .
Potrivit susținerilor părților din cuprinsul cererilor formulate, începând cu luna iulie 2014 minorul s-a stabilit la domiciliul tatălui iar potrivit susținerilor reclamantului, urgența demarării acestei proceduri judiciare este justificată de împrejurarea că din momentul în care minorul s-a stabilit la domiciliul său, acesta nu beneficiază de întreținere din partea mamei ( deși în calitatea sa de descendent minor etse îndreptățit la întreținere din partea părintelui cu are nu locuiește), alocația de stat este încasată de mamă iar venitul reclamantului nu este suficient pentru acoperirea nevoilor copilului.
Analizând cererea formulată de reclamant din perspectiva dispozițiilor art. 996 cod.proc.civ.( din perspectiva îndeplinirii condițiilor de exercitare a acestei proceduri speciale: urgență, vremelnicie și neprejudecarea fondului ) instanța reține că în procedura divorțului în fața notarului public, prin convenția autentificată sub nr. 261/24.02.2014 de notar public M. P. părinții minorului au stabilit măsurile referitoare la persoana copilului lor, incluisiv contribuția mamei la întreținerea minorului ( “contribuția mamei la chletuielile privind creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a minorului cu întreaga sa retributive, începând cu data desfacerii căsătoriei până la majoratul acestuia / finalizarea studiilor acestuia”);
Potrivit art. 639. alin 1 cod.proc.civ. „Actul autentificat de notarul public care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă constituie titlu executoriu…” astfel că pentru ipoteza în care mama pârâtă nu execută voluntar obligația de întreținere asumată prin acest act notarial, reclamantul are posibilitatea de a proceda la investirea convenției cu formulă executorie în condițiile art. 641 alin. (1) cod.proc.civ. și la punerea ei în executare silită;
Instanța reține că în condițiile existenței acestei convenții civile a cărei executare voluntară/silită nu este urmărită de reclamant, urgența invocată de acesta ( imposibilitatea acoperirii nevoilor copilului din veniturile reclamantului ) nu se susține; de altfel, nici aparența în drept nu este corect reprezentată de către reclamant, acesta apreciind că minorul ar fi îndreptățit a primi întreținere doar din partea părintelui de care este separat ; în realitate, dispozițiile legale în materie de întreținere stabilesc obligații în sarcina ambilor părinți ( minorul fiind îndreptățit a primi această întreținere atât din partea părintelui la care locuiește cât și din partea părintelui la care nu locuiește) ; tocmai existența acestor dispoziții legale ( art. 102 cod.civ. și art. 375 alin. 2 cod.civ.) impun obligativitatea atât pentru instanță cât și pentru notar ca, la desfacerea căsătoriei prin divorț prin acord să menționeze contribuțiile părinților la întreținerea copiilor minori .
În cazul de față, la momentul desfacerii căsătoriei s-a luat act de învoiala părinților privind contribuțiile lor la întreținerea copilului minor, astfel că nu se poate susține în contra actului notarial că în aparență, mama copilului nu are avea stabilită o obligație de întreținere față de copilul minor și că această împrejurare ar genera pericolul ca minorul să fie lipsit de mijloacele de întreținere ;
Instanța reținând că până la soluționarea fondului litigiului, copilul minor nu este lipsit de întreținere din partea mamei ci, dimpotrivă, este beneficiarul al unei întrețineri egale cu retribuția lunară a mamei ( executarea acestei obligații fiind tot ce se poate obține din partea mamei pentru acoperirea nevoilor copilului, depășind limitele prevăzute de art. 529 cod.civ.pentru stabilirea cuantumului întreținerii ), reține totodată că potrivit dispozițiilor art. 532 cod.civ. soluționarea în fond a litigiului va lămuri aspectele vizând întreținerea minorului din momentul introducerii cererii așa încât toate aspectele patrimoniale ale relației mamă copil, inclusiv restituirea alocațiilor de stat încasate începând cu data promovării cererii urmează fi soluționate pe calea dreptului comun, de către instanța investită cu judecarea fondului litigiului
Reținând că cererile reclamantului nu justifică urmarea acestei proceduri sub aspectul urgenței, care să justifice intervenția instanței de tutelă pentru a hotărâ în contra hotărârii părinților, concretizată într-o convenție notarială și că în concret reclamantul a urmat această procedură doar pentru a benefica de condițiile excepționale de judecată a cererii de ordonanță ( termene scurte, soluții rapide ,forța executorie a hotărârii) dar că în concret urgența invocată nu se confirmă, reclamantul având posibilitatea punerii în executare silită a convenției notariale prin care s-a stabilit contribuția mamei la întreținerea copilului ( procedură de urmat și pentru varianta în care se stabilește contribuția mamei prin hotărâre judecătorească – dacă mama nu execută voluntar obligația de întreținere) instanța urmează a respinge cererea ca neîntemeiată .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A. I. A., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, ., ., ., în contradictoriu cu pârâta A. A., cu domiciliul în București, Ale. Poiana Muntelui nr. 2, .. 2, ., sector 6, și cu Autoritatea Tutelară P. S. 6 București, cu sediul în București, Calea Plevnei nr. 147-149, sector 6.
Cu apel în 5 zile de la comunicare; cererea se depune la Judecătoria S. 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 2012/2015. Judecătoria... | Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 7770/2015.... → |
|---|
