Pensie întreţinere. Sentința nr. 1362/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1362/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 1362/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1362
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU
DIN DATA DE 19.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE M. V.
GREFIER B. E.
Pe rol urmează pronunțarea hotărârii în cauza civilă de față având ca obiect „pensie de întreținere”, privind pe reclamanta M. M. G. în contradictoriu cu pârâtul M. C. și cu Autoritatea Tutelară P. S. 6.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul din 05.02.2015 și sunt consemnate în încheierea la acea ședință din Camera de Consilii – ce face parte integrantă din prezenta hotărâre - când instanța, pentru a da posibilitatea pârâtului să depună la dosar concluzii scrise și din lipsă de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea hotărârii, la data de 12.02.2015 și azi 19.02.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la dată de 23.07.2014, sub nr._, reclamanta M. F. C. a chemat în judecată pârâtul M. C., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună majorarea pensiei de întreținere acordată minorei M. M. G., prin stabilirea acestei pensii la ¼ din venitul lunar net al pârâtului, începând cu data introducerii acțiunii.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr.4415/18.05.2006, pronunțată de Judecătoria Sectorul 3 București, pârâtul M. C., tatăl minorei M. M. G., a fost obligat la plata pensiei de întreținere majorată, ce a fost stabilită la 20% din veniturile nete realizate, începând cu data introducerii acțiunii și până la majoratul minorei.
În perioada de timp care s-a scurs de la pronunțarea acestei sentințe, minora a înaintat în vârstă, este elevă, iar nevoile sale înregistrează valori crescute, cheltuielile privind creșterea și educarea sa fiind tot mai mari. Totodată, au crescut și posibilitățile materiale ale pârâtului, care realizează venituri mai mari decât cele avute în vedere la majorarea anterioară a pensiei de întreținere, iar acesta nu manifestă interes în educarea minorei, vizitarea acesteia, neimplicându-se în niciun fel în întreținerea acesteia.
A menționat și faptul că venitul lunar net al pârâtului, care este polițist, se constituie din drepturi salariale, drepturi privind norma de hrană și drepturi privind norma de echipare, toate constituind venituri periodice în sensul art.728 alin.1 C.pr.civ., care pot fi urmărite.
Potrivit O.G. nr.26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, drepturile de hrană se acordă polițistului sub forma unor norme zilnice, astfel încât nu încape îndoială asupra faptului că acestea constituie venituri permanente.
Aceeași este și situația în cazul normei de echipare (stabilită prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 262/2007 privind aprobarea Regulamentului pentru compunerea și portul uniformelor militare, precum și a Regulilor pentru aplicarea normelor privind echiparea militarilor), care a fost acordată anual, iar începând cu luna aprilie 2014 se achită lunar.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art.529-533 C.civ., art.728 C.pr.civ.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriu pârâtului și a depus la dosarul cauzei, în copie, carte de identitate, certificat de naștere, sentința civilă nr. 4415/18.05.2006, sentința civilă nr. 805/30.01.2012, practică judiciară.
La data de 28.08.2014, prin serviciul registratură, pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea în totalitate a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă.
În apărare, pârâtul a arătat că, în fapt, prin sentința civilă nr. 4415/18.05.2006, pronunțată de Judecătoria S. 3 București a fost obligat, în calitate de tată al minorei M. M. G., la plata pensiei de întreținere în cuantum de 20% din veniturile nete realizate până la majoratul minorei, respectiv suma de aproximativ 550 lei.
In perioada de timp care a trecut de la pronunțarea acestei sentințe a plătit cu regularitate aceste sume, plătind suplimentar, în natură, diferite solicitări ale minorei. Totodată, a menționat că veniturile realizate nu au crescut din anul 2008 și până în prezent, acest aspect neavând nicio importanță având în vedere hotărârea instanței mai sus menționată prin car s-a stabilit pensia într-o cotă procentuală din venitul său net.In ceea ce privește implicarea în educația minorei, pârâtul a menționat că aceasta s-a realizat în limita vizitelor, vacanțelor, a perioadelor de timp când minora s-a aflat la tată, atât cât i s-a permis de către mamă și mai ales de către bunica din partea mamei. Pârâtul a precizat și faptul că norma de hrană și norma de echipare la care se referă reclamanta sunt considerate drepturi acordate prin legea 360/2003 și nu constituie venituri salariale. Pârâtul a apreciat că suma de 550 lei este una corectă față de nevoile minorei și a învederat că dorește să plătească această sumă, din care 150 lei în natură, începând cu data sentinței definitive și irevocabile a instanței. A arătat și faptul că solicită plata în natură în vedere păstrării unei relații normale cu fiica sa, având în vedere că aceasta este la vârsta la care este influențabilă și orice motiv poate fi invocat împotriva sa. De asemenea, a solicitat ca suma de bani să fie depusă personal într-un cont deschis pe numele minorei M. M. G., cu reprezentant legal ambii părinți, iar, în vacanța de vară, minora să stea 30 de zile la tată și pensia de întreținere să fie acordată de mamă.
În drept, pârâtul a invocat dispozițiile C.Fam, C.Civ, C.pr.civ.
În apărare, pârâtul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei și audierea minorei.
La data de 23.10.2014, prin serviciul registratură, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat înlăturarea apărărilor formulate de pârât și admiterea cererii de majorare a pensiei de întreținere ca fiind întemeiată.
La data de 11.12.2014, prin serviciul registratură, urmare a adresei instanței, la dosarul cauzei au fost depuse relațiile solicitate din partea Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la veniturile realizate de pârât.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri și proba cu interogatorii reciproce.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele: minora M. M. G. în vârstă de 16 ani are ca părinți pe M. C. și pe M. F. C.; prin sentința de divorț nr. 1696/24.02.2005 a Judecătoriei S. 3 București, desfăcându-se căsătoria părinților minorei, s-a dispus încredințarea minorei spre creștere și educare mamei și s-a stabilit o pensie de întreținere în sarcina tatălui în cuantum de 264 lei lunar; prin sentința civilă nr. 4415/18.05.2006 a Judecătoriei S. 3 București pârâtul - tatăl minorei a fost obligat la plata pensiei de întreținere în cuantum de 20% din venitul net lunar în favoarea minorei ; potrivit adeverinței de venit nr._/05.12.2014 emisă de angajatorul reclamantului, pe perioada mai 2014-octombrie 2014 pârâtul a realizat venituri medii din muncă în cuantum de 2689 lei lunar și a beneficiat de normă de hrană în valoare medie lunară de 732 lei .
În conformitate cu dispozițiile art.531 alin.1 Cod civ., dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere.
Astfel, o condiție esențială pentru a se modifica cuantumul pensiei de întreținere este aceea de a fi intervenit o schimbare în ceea ce privește mijloacele debitorului care prestează întreținere.
Instanța constată că potrivit susținerilor ambelor părți, pensia efectiv prestată de pârât minorei, reprezentând 20% din venitul lunar net al pârâtului este de aproximativ 550 lei lunar ; pe parcursul anilor ce au urmat de la ultima modificare a pensiei, între părți au apărut neînțelegeri referitoare la includerea sau neincluderea unor drepturi speciale ( norma de hrană și norma de echipament ) în baza de calcul a acestei pensii. Potrivit susținerilor ambelor părți angajatorul pârâtului nu a inclus aceste drepturi în calculul pensiei de întreținere ( reclamanta solicitând practic instanței să includă aceste drepturi în calculul pensiei, pârâtul susținând că aceste drepturi acordate prin legea 360/2003 nu constituie venituri salariale) .
Față de neînțelegerile survenite între părinți atât sub aspectul majorării procentului pensiei de la 20% la 25% cât și sub aspectul includerii normei de hrană și de echipament în formula de calcul a pensiei instanța reține următoarele:
În perioada mai 2014- octombrie 2014 pârâtul a realizat venituri nete din muncă în cuantum de 2689 lei lunar, venituri din care prestează întreținere în favoarea minorei în cuantum de 537 lei, corespunzător cotei de 20% stabilită prin ultima sentință civilă de majorare pensie. Instanța apreciază că prin raportare la vârsta minorei ( aproape 17 ani), la nevoile specifice vârstei adolescenței ,la nevoile suplimentare de educație ( minora urmează a susține în curând examenul de bacalaureat) părinților li se poate pretinde un efort financiar mai susținut pentru a face față acestor nevoi ; pentru ipoteza în care părinții contribuie în mod egal la întreținerea copilului, suma de 1074 lei lunar nu este suficientă pentru acoperirea tuturor acestor nevoi. Pentru ipoteza în care cuantumul pensiei stabilit în sarcina tatălui se orientează spre limita maximă prevăzută de art. 529 cod.civ. ( 25 %), atunci pensia datorată de tată ar avea valoarea de 672,25 lei lunar iar în ipoteza unor contribuții egale, suma alocată de ambii părinți acoperirii nevoilor copilului ar fi de 1344,50 lei lunar .
În stabilirea bazei de calcul a pensiei de întreținere instanța s-a raportat doar la venitul salarial al reclamantului, din care a exclus norma de hrană/ norma de haine, aceasta din urmă reprezentând un venit cu destinație specială, cuvenit reclamantului în temeiul unei legi speciale, destinație ce nu poate fi deturnată în sensul includerii ei în baza de calcul a pensiei de întreținere ; prin includerea acestor drepturi speciale în baza de clacul a pensiei s-ar ajunge la situația în care s-ar impune salariatului să consume mai puțin decât norma stabilită de lege, normă pentru care legea însăși a pus în sarcina angajatorului obligația de a asigura prestarea ei: împrejurarea că acest drept este prestat în echivalent bănesc, nu în natură, are caracter de continuitate și este accesoriu drepturilor salariale nu este de natură a impune luarea lui în considerarea bazei de calcul și afectarea sa de obligația de întreținere; dreptul are caracter de continuitate întrucât izvorul său- asigurarea de către angajator a necesarului de hrană - are caracter de continuitate ; dacă se admite soluția contrară, atunci pentru identitate de rațiune ar trebui să se considere că și alte drepturi accesorii drepturilor salariale, pe care angajatorul le asigură angajatului în mod constant, pe durata angajării, ca de ex: decontarea chiriei, chiar și decontarea costului serviciilor medicale ( în cazul unei boli ce necesită tratament constant) să fie supuse aceluiași regim, respectiv să fie considerate ca reprezentând venituri din muncă ce pot fi afectate de obligația de întreținere; o astfel de soluție nu poate fi considerată „rațională” întrucât pune debitorul pensiei în situația de a nu-și mai îndeplini obligații decurgând din contractul de muncă ( de a nu-și asigura hrana conform normei stabilite prin legea specială, de a nu-și achiziționa echipamentul complet etc. ) sau îl pune în situația de a nu i se recunoaște un drept în deplinătatea lui, astfel cum i –a fost recunoscut prin lege ( ex: dreptul la locuință de serviciu, atunci când acest drept este asigurat de angajator prin decontarea chiriei ).
În consecință instanța va recalcula pensia de întreținere datorată de reclamant minorei, raportându-se la un venit net lunar al reclamantului în valoare de 2689, din care a fost exclusă valoarea normei de hrană.
Față de cele expuse anterior, în temeiul art. 531 alin.1 Cod civil, instanța urmează să admită acțiunea și să dispună majorarea pensiei de întreținere stabilită în sarcina pârâtului și în favoarea minorei de la 20% din venitul net lunar al pârâtului la suma de 672,25 lei lunar ( sumă corespunzătoare a 25 % din venitul mediu net lunar realizat de pârât), începând cu data introducerii acțiunii, până la majorat.
Sub aspectul cererilor pârâtului de modificare a modalității de prestare a întreținerii ( diminuarea pensiei stabilite prin echivalent bănesc cu 150 lei lunar, sumă ce ar urma a fi folosită pentru asigurarea întreținerii în natură și obligarea pârâtei la prestarea unei întrețineri pe perioada cât minora se află în vacanță la tată) instanța reține că aceste cereri nu pot fi formulate pe calea întâmpinării ci fie pe cale reconvențională fie prin acțiune separată – supuse timbrajulului și față de neprezentarea pârâtului în fața instanței pentru lămurirea calificării cererii depuse ( intitulată întâmpinare) și pentru a i se pune în vedere obligația de timbrare – în cazul în care cererea ar fi fost calificată ca o reconvențională, instanța va lăsa nesoluționate aceste cereri, pârâtul având în continuare posibilitatea sesizării instanței cu acțiune separată .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta M. M. G., asistată de ocrotitor legal M. F. C., ambele cu domiciliul în București, ., .. 3, .. 3, ., sector 6, în contradictoriu cu pârâtul M. C., cu domiciliul în București, .. 57, ., și cu Autoritatea Tutelară P. S. 6, cu sediul în București, Calea Plevnei nr. 147-149, sector 6.
Majorează pensia de întreținere stabilită prin sentința civilă nr. 4415/18.05.2006 a Judecătoriei S. 3 București în favoarea minorei M. M. G., ns. 23.04.1998 și în sarcina pârâtului, de la 20% din venitul net lunar al pârâtului la 672,25 lei lunar ( sumă corespunzătoare a 25 % din venitul mediu net lunar realizat de pârât), începând cu 22.07.2014 până la majoratul minorei .
Cu apel în 30 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria S. 6 București .
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU
DIN DATA DE 05.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE M. V.
GREFIER B. E.
Pe rol soluționarea cauzei civile de față având ca obiect „pensie de întreținere”, privind pe reclamanta M. M. G. în contradictoriu cu pârâtul M. C. și cu Autoritatea Tutelară P. S. 6.
La apelul nominal făcut in ședința din Camera de Consiliu, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamanta personal, legitimată de instanță cu CI . nr._ având CNP_ și asistată de apărător ales cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâtul și Autoritatea Tutelară P. S. 6.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul reclamantei arată că a formulat interogatoriul.
Față de lipsa pârâtului, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut in ședința din Camera de Consiliu, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reclamanta personal și asistată de apărător ales cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâtul și Autoritatea Tutelară P. S. 6.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul reclamantei depune interogatoriul.
Instanța deliberând, față de lipsa pârâtului la interogatoriu, pune în discuție aplicarea dispozițiilor art. 358 Cod procedură civilă.
Apărătorul reclamantei solicită aplicarea dispozițiilor art. 358 Cod procedură civilă.
Față de nedepunerea interogatoriului propus a fi administrat reclamantei de către pârât, instanța pune în discuție decăderea pârâtului din proba cu interogatoriu.
Apărătorul reclamantei arată că este de acord.
Instanța decade pârâtul din dreptul de a mai administra proba cu interogatoriul reclamantei după care, nemaifiind formulate cereri noi, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri asupra fondului.
Reclamanta prin apărător solicită admiterea cererii formulată de reclamantă și majorarea pensiei de întreținere astfel cum a solicitat.
Instanța comunică faptul că va amâna pronunțarea hotărârii o săptămână pentru ca pârâtul să poată depune concluzii scrise asupra fondului, reclamanta prin apărător arată că este de acord.
INSTANȚA
Pentru a da posibilitatea pârâtului să depună la dosar concluzii scrise,
D I S P U NE
Amână pronunțarea hotărârii la data de 12.02.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU
DIN DATA DE 12.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE M. V.
GREFIER B. E.
Pe rol urmează pronunțarea hotărârii în cauza civilă de față având ca obiect „pensie de întreținere”, privind pe reclamanta M. M. G. în contradictoriu cu pârâtul M. C. și cu Autoritatea Tutelară P. S. 6.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul din 05.02.2015 și sunt consemnate în încheierea la acea ședință din Camera de Consilii când instanța, pentru a da posibilitatea pârâtului să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea hotărârii, la data de 12.02.2015.
INSTANȚA
Din lipsă de timp pentru a delibera:
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 19.02.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 440/2015. Judecătoria... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 1403/2015. Judecătoria... → |
|---|
