Plângere contravenţională. Sentința nr. 08/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 08/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 08-12-2015 în dosarul nr. 10177/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR._

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 08.12.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: I. D. M.

GREFIER: E. C. P.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe contestatorul S. I. L. în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – B. Rutieră.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, a răspuns contestatorul, personal, lipsind intimata și martorul V. A. C..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța procedează la legitimarea contestatorului, care prezintă CI . nr._, CNP_.

Contestatorul arată că a vorbit cu martorul, care este în Anglia, și nu se poate prezenta. Renunță la audierea martorului.

Instanța ia act de renunțarea contestatorului la administrarea probei testimoniale, în cadrul căreia să fie audiat martorul V. A. C..

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond, în dezbateri.

Contestatorul, având cuvântul pe fondul cauzei, arată că la momentul amendării sale era cu martorul V. A. C. în mașină, dar deși a vorbit cu martorul și acesta i-a spus că vine, este plecat în străinătate. Arată că a acordat prioritate din stânga și dreapta la mașini, fiind oprit pe trecerea de pietoni, pentru a putea da prioritate. A dat să plece de pe trecere, pentru că s-a dat verde pietonilor și a vrut să elibereze trecerea de pietoni. A fost oprit de agentul de poliție.

Declarând dezbaterile închise, instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.06.2015, contestatorul I. L., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, B. Rutieră a formulat plângere împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 28.05.2015, prin care a solicitat admiterea plângerii contravenționale, exonerarea de plata amenzii și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce.

În motivarea plângerii, contestatorul a arătat că prin procesul verbal de contravenție menționat mai sus s-a reținut în sarcina sa faptul că, în ziua de 28.05.2015, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, în regim de taxi, pe Bulevardul Virtuții, cu intenția vădită de a efectua virajul la stânga în intersecția cu Bulevardul I. M., deplasându-se către V. M.. Contestatorul a învederat că manevra pe care a efectuat-o la stânga a respectat-o cu strictețe referitor la regulile de circulație impuse de topografia intersecției. În timp ce se afla în efectuarea virajului la stânga, contestatorul s-a asigurat temeinici că pe trecerea de pietoni nu se afla nici un pieton în traversarea intersecției. De asemenea, acesta era ocupat, având un client în autoturism, care a fost martor la ceea ce s-a întâmplat.

Contestatorul a considerat că procesul verbal de contravenție este nelegal și netemeinic, astfel încât agentul constatator a prezentat o situație neconformă cu realitatea.

De asemenea, contestatorul a menționat că, este adevărat că la data de 28.05.2015 a circulat cu auto menționat mai sus, în jurul orelor 11:00 pe Bulevardul Virtuții, deplasându-se către V. M., arătând că nu se afla nici un pieton pe trecerea de pietoni.

În drept, au fost invocate dispozițiile OUG nr.195/2002.

În dovedirea plângerii, contestatorul a depus la dosar, în copie, procesul verbal de contravenție contestat, dovada . nr._ și cartea sa de identitate.

Prin compartimentul registratură, la data de 13.07.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere faptul că procesul-verbal de sancționare este temeinic și legal întocmit, iar acest act de constatare face deplina dovadă a situației de fapt și de drept existente în cauză, până la proba contrară.

Intimata a menționat că procesul-verbal respectă întocmai condițiile de fond și formă impuse de OG nr.2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite.

În fapt, la data de 28.05.2015, petentul a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe . . la trecerea pentru pietoni amplasată la intersecția cu . comercial C.), nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversarea străzii, prin loc marcat și semnalizat corespunzător, aceștia având culoarea verde la semafor, aflându-se pe sensul său de deplasare. In momentul opririi, petentul se afla singur în autoturism.

Prin manevra efectuată, petenta a încălcat prevederile art. 135 lit. h din RAOUG nr. 195/2002 rep. Și, totodată, a pus în pericol siguranța și integritatea fizică a pietonilor angajați în traversare regulamentară.

Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul constatator, conform art.109 alin.1 din OUG nr. 195/2002 rep. și nu au fost întocmite alte înscrisuri.

Procesul-verbal de contravenție, fiind întocmit în urma constatării nemijlocite a unei situații de fapt de către un agent constatator, învestit cu exercitarea prerogativelor de putere publică, se bucură de prezumția de veridicitate inerentă oricărui act administrativ.

În drept, procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională face dovada deplină a situației de fapt consemnate prin încheierea lui, până la proba contrarie, petentei revenindu-i obligația de a propune și aduce probe care să dovedească netemeinicia actului de constatare a contravenției. 

Simpla negare a petentei în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității nu o exonerează pe aceasta de consecințele săvârșirii contravenției, atât timp cât aceasta nu produce probe care să-i susțină afirmațiile.

De asemenea, intimata a solicitat a se avea în vedere faptul că polițiștii rutieri sunt ofițeri și agenți de poliție specializați, și anume desemnați să constate și să sancționeze abaterile participanților la trafic, având obligația legală să sancționeze toate abaterile de la regimul circulației, sancțiunea acestora având atât un rol represiv în raport cu contravenția deja comisă cât și un rol preventiv, ce determină contravenientul să-și revizuie comportamentul în trafic.

Intimata a solicitat ca instanța de fond să observe că, agentul constatator a specificat în mod foarte clar, în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, că la momentul constatării faptei petentul se afla singur în autovehicul.

În ceea ce privește încuviințarea pentru contestator a probei testimoniale, intimata a menționat că se opune audierii în calitate de martor a numitei V. A. C. întrucât, așa cum a precizat, în momentul opririi acesta se afla singur în autovehicul și nu avea client, așa cum a susținut în plângerea formulată.

Totodată, intimata a arătat că se opune audierii în calitate de martor a vreunei persoane prevăzută de art. 315 din Codul de procedură civilă.

Intimata a învederat instanței că, la momentul încheierii procesului-verbal, petentul a menționat că „nu și-a dat seama de fapta săvârșită”, asumându-și cele consemnate, aspect confirmat prin semnătură.

De asemenea, intimata a transmis alăturat istoricul de sancțiuni al petentului, pe ultimii 5 ani, din care reiese că acesta nu se află la prima abatere de la regulile de circulație.

Pentru aceste argumente, intimata a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal contestat ca fiind legal și temeinic întocmit.

În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 16 și 17 din OG nr.2/2001 mod. complet., precum și art. 135 lit. h din RAOUG nr. 195/2002 rep.

Alăturat întâmpinării, intimata a anexat în copie, procesul-verbal . nr._/28.05.2015 și istoricul privind abaterile petentului.

Instanța a încuviințat pentru contestator proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia să fie audiat martorul V. A. C., iar pentru intimată a încuviințat proba cu înscrisuri.

Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei proceselor-verbale, instanța constată următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 28.05.2015 încheiat de intimată, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 390 lei și sancțiunea complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile, pentru că a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ pe . în intersecția cu . acordat prioritate de trecere pietonului angajat regulamentar în traversare pe trecerea de pietoni, semnalizată corespunzător, în timp ce acesta se afla pe sensul de deplasare al autoturismului petentului (circulând pe culoarea verde a semaforului ce i se adresa).

Fapta contravențională a fost încadrată în dispozițiile art. 135 lit. h) din HG 1391/2006 (potrivit cărora „conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere, pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului”), cu sancțiunea stabilită de art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG 195/2002 (potrivit cărora „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului”).

Contravenientul a semnat procesul verbal.

Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.

De asemenea, instanța reține că faptei, astfel cum a fost reținută prin actul atacat, i s-a dat o corectă încadrare juridică.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal instanța reține următoarele:

Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Instanța constată că, în cauza A. împotriva României, Curtea Europeana admite că orice sistem juridic recunoaște prezumțiile de fapt și de drept, pe care Convenția nu le împiedică în principiu, cu condiția de a asigura celui acuzat de săvârșirea unei contravenții respectarea garanțiilor procedurale prevăzute de art. 6 par. 1 si 3 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, respectiv informarea acuzatului, în termenul cel mai scurt, asupra naturii și cauzei acuzației ce i se aduce, acordarea timpului și înlesnirilor necesare pentru a-și pregăti apărarea, garantarea dreptului la apărare personal sau prin avocat, posibilitatea de a întreba sau solicita audierea martorilor acuzării și de a obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării.

Având în vedere aceste principii, instanța reține că fapta petentului de a nu acorda prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea străzii prin loc semnalizat corespunzător rezultă din constatările personale ale agenților de poliție inserate în procesul-verbal de contravenție.

Cu toate că prin plângerea formulată petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, instanța constată că acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, astfel că procesul-verbal este legal și temeinic.

Analizând sancțiunile stabilite, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a acestora, față de criteriile prevăzute de art. 21, alin. 3 din OG 2/2001.

Sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Amenda a fost aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege. Instanța apreciază că neacordarea priorității de trecere pietonilor prezintă un grad ridicat de pericol social, existând posibilitatea producerii unor accidente rutiere cu urmări grave. Petentul nu a recunoscut comiterea faptei, fiind și anterior sancționat contravențional în mod repetat (istoric sancțiuni, f. 19).

De asemenea, sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, a fost aplicată în mod legal, în baza art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG 195/2002.

Față de considerentele anterioare, instanța reține că procesul-verbal atacat este legal și temeinic întocmit, iar plângerea contravențională, fiind neîntemeiată, urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul S. I. L., cu domiciliul în București, ., nr. 6, .. 1, ., sector 5, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – B. Rutieră, cu sediul în București, .. 9-15, sector 3, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 28.05.2015 întocmit de către intimat, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel și motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 6 București, sub sancțiunea nulității, conform art. 471 Cod procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.12.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. I.M./ Dact. M.V.

04 exemplare/04.01.2016

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 08/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI