Plângere contravenţională. Sentința nr. 1307/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1307/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 1307/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1307
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 17.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. V.
GREFIER: T. A.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul S. G. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul, prin avocat S. R., care depune împuternicire avocațială la dosarul cauzei, lipsind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele: cauza are ca obiect plângere contravențională, cauza se află la primul termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, s-a depus cerere de lăsare a cauzei la ultima strigare de către contestator, după care;
Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art. 131 alin. 1 C.pr.civ. pune în discuție competența instanței.
Contestatorul, prin avocat, apreciază că Judecătoria Sectorului 6 este competentă să soluționeze prezenta cauză.
Instanța, procedând din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Instanța pune în discuție probele propuse spre administrare.
Depune la dosarul cauzei, în două exemplare, adresă eliberată de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din care rezultă că noului proprietar îi incumbă obligația de înmatriculare a vehiculelor în evidențele autorităților competente.
Având în vedere că proba cu înscrisuri este admisibilă potrivit legii și duce la soluționarea procesului, în temeiul dispozițiilor art. 255 și art. 258 C. pr.civ. încuviințează pentru părți, proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat și alte excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Contestatorul, prin avocat, solicită anularea procesului-verbal emis de către intimată, întrucât la data de 07.07.2014 contestatorul a înstrăinat autoturismul Dacia, în data de 08.07.2014 a radiat autovehiculul de la DITL Sector 6, iar în data de 17.07.2014 s-a emis pe numele contestatorului procesul-verbal ce face obiectul prezentului dosar, prin care a fost sancționat pentru că ar fi circulat fără rovinietă în Crevedia. După cum rezultă din prevederile OUG 195/2002, obligația de a înregistra transferul dreptului de proprietate revine noului proprietar, moment în care se radiază datele cu care figurează autoturismul în baza de date a Serviciului Înmatriculări Permise.
În finalul pledoariei, menționează că la momentul încheierii procesului-verbal contestatorul nu mai era proprietarul autoturismului, în sarcina contestatorului neputând fi reținută contravenția, motiv pentru care solicită anularea procesului-verbal, cu cheltuieli de judecată.
Instanța în temeiul art. 394 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, declară închise dezbaterile în fond și, față de poziția părților, actele și lucrările dosarului, rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.
INSTANȚA
Deliberând constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București la data de 29.10.2014 sub nr._, contestatorul S. G. a chemat în judecată pe intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/13.10.2014, încheiat de agentul constatator M. V., angajat C.N.AD.N.R S.A - CESTRIN, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că a primit, prin poștă, în data de 20.10.2014 procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/13.10.2014 prin care a fost amendat cu suma de 250 lei pentru că „vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare_, aparținând d-lui G. S., având domiciliul: Calea Crangasi nr. 34, ., ., sector 6, CNP_ a circulat la data de 17.07.2014 ora 11:56, locul DN 1 A Km 24+000, Crevedia fără a deține rovinieta valabilă.”
Contestatorul a menționat că a înstrăinat autoturismul marca DACIA cu nr. de înmatriculare_ către MIRIUTA I., în data de 07.07.2014, așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare pentru autovehicul folosit. În aceeași zi, cumpărătorul a intrat în posesia autoturismului marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, urmare a semnării contractului de vânzare-cumpărare, operând transferul proprietății autoturismului către cumpărătorul Miriuta I..
Contestatorul a mai precizat că, în data de 08.07.2014 a radiat autovehiculul din baza de date a Direcției de Impozite și taxe Locale Sector 6, așa cum rezultă din procesul-verbal de scoatere din evidenta mijloace de transport din data de 08.07.2014, iar prin procesul-verbal . nr._/13.10.2014, a fost sancționat pentru faptul că a circulat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ în data de 17.07.2014, pe DN 1A Km 24+000, Crevedia fără a deține rovinieta valabilă, adică la 10 zile după momentul înstrăinării autoturismului cu nr. de înmatriculare_ .
Contestatorul a evidențiat că nu putea săvârși contravenția, deoarece la data de 17.07.2014 autovehiculul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ nu mai era proprietatea sa, precizând faptul că s-a deplasat la sediul CNADNR din . 6 pentru a lămuri situația ivită, iar reprezentanții instituției au recunoscut faptul că nu contestatorul e cel care trebuia să fie sancționat, menționând că nu au cum să anuleze procesul-verbal.
În continuare, contestatorul a făcut referiri la art. 8 din O.G. nr. 15/2002 și la art. 1 alin. 1 lit. b) din același act normativ.
Totodată, contestatorul a considerat că, din înscrisurile depuse la dosar rezultă clar faptul că, la momentul săvârșirii contravenției reținute, acesta nu mai avea calitatea de proprietar al autoturismului și, drept consecință, nu-i mai incumba obligația de plată a tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale, fiind indiferent, din acest punct de vedere, faptul că în certificatul de înmatriculare a autoturismului ar fi putut figura în continuare în calitate de proprietar câtă vreme, potrivit dispozițiilor legale ale O.U.G. nr. 195/2002, obligația de înmatriculare, în caz de vânzare-cumpărare, revine noului proprietar, astfel încât în sarcina subsemnatului nu poate fi reținută nicio culpă sub acest aspect.
În acest sens, contestatorul a invocat și prevederile art. 8 din Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, care stabilesc ca transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează la cererea noului proprietar.
În concluzie, contestatorul a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în sensul anularii procesului-verbal . nr._/13.10.2014 și exonerarea de la plata amenzii contravenționale, cu cheltuieli de judecată.
În drept, a invocat prevederile OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, art 194 NCPC.
În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv procesul-verbal . nr._/13.10.2014, dovada de comunicare, contractul de vânzare-cumpărare, act identitate al cumpărătorului, talonul mașinii, proces-verbal de scoatere din evidență mijloace de transport.
La data de 10 decembrie 2014, intimata a formulat întâmpinare, prin care a arătat că, la data de 17.07.2014, pe DN 1A Km 24+000, pe raza localității Crevedia, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând G. S. a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 13.10.2014, a fost întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ de către C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.
În continuare, intimata a făcut referiri la dispozițiile art.1, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, conform cărora începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Intimata a solicitat instanței să se constate că procesul-verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 și 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
Intimata a mai apreciat că vânzarea-cumpărare, care nu îi este opozabil, precum și certificatul de atestare fiscală nu sunt suficiente pentru modificarea în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, solicitând instanței să înlăture apărarea contestatorului cu privire la înstrăinarea autoturismului.
Intimata a adăugat că contractul de vânzare-cumpărare este un înscris sub semnătură privată, data încheierii acestuia putând fi opusă terților doar dacă au fost înregistrate conform art.1182 C.civ. la o instituție publică, din ziua în care a fost înscris într-un registru public, din ziua morții celui care l-a încheiat sau din ziua în care a fost trecut în extras de către funcționari publici, cum ar fi punerea de sigilii sau pentru efectuarea de inventare. Sistemul promovat de codul civil urmărește să nu fie opuse terților înscrisuri care pot fi antedatate, astfel încât, prin aplicarea la situația de față, să nu fie trecută în documente o dată anterioară săvârșirii faptei, deși transferul dreptului de proprietate să fi operat la o dată ulterioară săvârșirii faptei contravenționale. Acest tip de înscrisuri au forță probantă doar între părțile contractante.
Totodată, intimata a evidențiat că certificatul de atestare fiscală nu constituie titlu de proprietate și nu conferă această calitate, astfel cum este descris și în conținutul acestui înscris, putând face dovada doar că petentul nu figurează în evidențe cu creanțe bugetare.
În susținerea apărării, intimata a mai făcut trimiteri la prevederile art. 7 și art. 1 al. 1 lit. b) din O.G. 15/2002 din care rezultă că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare, utilizator fiind persoană fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal. Intimata a mai subliniat că, în baza de date a Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, partea adversă apare menționată ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravențională, îi revine conform O.G. 2/2001 și O.G. 15/2002. În considerarea prevederilor art.24, al.2, lit.d) din Ordinul 1501/2006 privind procedura înmatriculării, radierii și eliberării autorizației de circulație provizorie sau probe a vehiculelor, contestatoarea avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului, în sensul radierii acestuia de pe numele său și în baza de date a MAI - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, tocmai pentru opozabilitate, care însă nu a depus diligențe pentru transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului și pentru radierea acestuia din baza de date a instituției, acesta rămâne menționat în cartea de identitate a vehiculului ca fiind proprietar și utilizator, situație în care răspunderea contravenționala în sarcina acestuia s-a angajat conform O.G. 2/2001 și O.G. 15/2002.
În concluzie, intimata a solicitat respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, cu menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției ca fiind temeinic și legal.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 411 1, pct.2 C.P.C., O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, Ordinul M.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv dovada de comunicare, certificat calificat, planșe foto.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/13.10.2014 contestatorul a fost sancționat contravențional în baza art.8 alin.1 din OG nr.15/2002 cu amendă contravențională în valoare de 250 de lei, reținându-se că la data de 17.07.2014, a circulat pe DN 1A Km 24+000, pe raza localității Crevedia, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând G. S. fără a deține rovinieta valabilă. Contravenția a fost constatată prin mijloace tehnice certificate, în acest sens certificatul emis de CERTSIGN S.A. pentru autorizația de control (f. 28 dosar) și planșa fotografică de la fila 29 dosar.
Din perspectiva legalității procesului verbal de contravenție, instanța reține că acesta respectă disp.art.16 raportat la art.17 din OG nr.2/2001, nefiind incident nici un motiv de nulitate absolută a actului sancționator.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța reține că autovehiculul_ nu se mai afla în proprietatea contestatorului la data săvârșirii și constatării contravenției menționată în procesul verbal.
Astfel, din probele administrate în cauză rezultă că vehiculul a fost înstrăinat de către contestator la data de 07.07.2014, prin încheierea unui contract de vânzare cumpărare (f. 7) cu numitul Miriuta I., în calitate de cumpărător. De asemenea, autovehiculul în discuție a fost scos din evidențele serviciului public de finanțe publice, respectiv radiat din acest registru, de pe numele contestatorului la data de 08.07.2014, așa cum rezultă din procesul verbal de scoatere din evidență mijloace de transport aflat la fila 10.
În drept, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, utilizatorii români au obligația legală de a achita tariful de utilizare în lei, la cursul de schimb al zilei comunicat de Banca Națională a României, valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării tarifului, iar în conformitate cu art. 7 din același act normativ, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Nerespectarea acestei obligații legale este sancționată prin instituirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, respectiv fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amenda în cuantumul prevăzut de anexa nr. 2.
Fapta petentului nu se suprapune cu fapta contravențională prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, având în vedere că aceasta nu mai avea calitatea de utilizator a autoturismului cu nr. de înmatriculare_, astfel cum impun dispozițiile legale menționate anterior.
Instanța reține că, la data săvârșirii contravenției reținute în sarcina petentului, respectiv 17.07.2014 petentul nu mai avea detenția autoturismului, astfel cum reiese din contractul de vânzare cumpărare menționat, coroborat cu procesul verbal de scoatere din evidențele fiscale, menționat mai sus.
Totodată, instanța apreciază că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români (art. 7 din O.G. nr. 15/2002), iar termenul de utilizator este definit ca persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, potrivit art. 1 alin. 1 lit. b din aceeași ordonanță.
În procesul de constatare a faptei contravenționale, intimata apelează la sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR, conform art. 9 din O.G. nr. 15/2002, iar utilizatorul autoturismului este identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (MAI-DRPCIV), în baza unui protocol încheiat între instituții.
Inexistența informațiilor necesare în baza de date a M.A.I.-D.R.P.C.I.V., întrucât proprietarul nu a îndeplinit formalitățile de desemnare a noului utilizator, nu este de natură să atragă răspunderea petentului. Rămâne autorităților competente să ia măsurile necesare pentru acuratețea informațiilor din bazele de date, acest fapt neputând fi imputat petentului. Aceasta deoarece pentru situația de față există deja o sancțiune contravențională incriminată de legiuitor.
Astfel, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului, potrivit art. 11 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002 „în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului”, nerespectarea acestei obligații legale constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni, respectiv fapta săvârșită de către persoane fizice constând neefectuarea modificărilor și completărilor intervenite în certificatul de înmatriculare ori în cartea de identitate a vehiculului (art. 101 alin. 1 pct. 4 raportat la art. 98 alin. 4 lit. c) din OUG nr. 195/2002).
Ca atare, petentul nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa la data de 17.07.2014, de vreme ce acesta înstrăinase vehiculul încă din data de 07.07.2014, iar mențiunile privind transmiterea proprietății au fost înregistrate pentru opozabilitate la organul fiscal. Această concluzie rezultă în mod evident din coroborarea celor două înscrisuri menționate mai sus, respectiv contractul de vânzare cumpărare și procesul verbal de scoatere din evidențe fiscale, depuse la dosar. De asemenea, instanța reține că autovehiculul menționat în procesul verbal emis de S.P.F.P.L. sector 6 este același cu cel înstrăinat la data mai sus menționată.
Pentru aceste motive, instanța va admite plângerea și va dispune anularea în tot a procesului verbal de contravenție . nr._/13.10.2014, exonerând contestatorul de plata amenzii contravenționale în sumă de 250 lei.
În temeiul art.453 Cod procedură civilă, instanța va respinge cererea contestatorului privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata ca neîntemeiată, cu motivarea că nu se poate reține culpa procesuală a intimatei, aceasta procedând la întocmirea actului sancționator în baza informațiilor culese prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (MAI-DRPCIV). Soluția anulării procesului-verbal de contravenție este impusă de situația de fapt dovedită de petent în prezentul dosar, împrejurările în care acesta a pierdut dreptul de utilizare a bunului nefiind cunoscute de partea adversă la momentul întocmirii actelor ce fac obiectul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea formulată de către contestatorul S. G. cu domiciliul în București, Calea Crângași nr. 34, ., ., sector 6, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A - sector 6, București, .. 401A.
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/13.10.2014.
Respinge cererea privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Cu drept de a formula apel în 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. VivianaTăunean A.
Red. BV/Thn. TA
| ← Anulare act. Sentința nr. 1057/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1308/2015. Judecătoria... → |
|---|
