Plângere contravenţională. Sentința nr. 16/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 16/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 16-12-2015 în dosarul nr. 10707/2015
DOSAR nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.12.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. I. G.
GREFIER: U. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe contestatorul M. B. A., în contradictoriu cu intimata DGPMB BRIGADA RUTIERĂ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect plângere contravențională și se află la primul termen de judecată, după care,
Instanța, verificând competența, conform art. 131 alin. 1 Cod de procedură civilă, constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial, conform art. 94 pct. 3 Cod procedură civilă și art. 118 al. 1 din OG 195/2002.
Instanța, conform art. 238 din Cod procedură civilă, estimează durata cercetării procesului în prezenta cauză la 6 luni, raportat la obiectul cauzei.
Asupra probelor, instanța încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisuri, în baza art. 255-258 Cod procedură civilă, apreciind-o ca fiind admisibilă și în măsură să ducă la soluționarea procesului.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de administrat, în temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze, instanța constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 28.08.2015, contestatorul M. B. A., în contradictoriu cu intimata DGPMB - Brigada Rutieră, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de contravenție ., nr._ din 14.08.2015 și pe cale de consecință exonerarea sa de la plata amenzii și restituirea permisului de conducere, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea plângerii în fapt, contestatorul a învederat instanței faptul că în data de 14.08.2015, în timp ce se deplasa cu autoturismul marca având nr. de înmatriculare_ din direcția .. Drumul Osiei spre intersecția cu . fost oprit de către poliția rutieră care i-a comunicat că a trecut pe culoarea roșie a semaforului, fiind întocmit în acest sens procesul-verbal de contravenție ., nr._ din 14.08.2015 prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 420 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Contestatorul a apreciat că situația de fapt prezentată în procesul verbal nu corespunde realității întrucât acesta se afla pe sensul de drum din direcția .. Drumul Osiei cu intenția de a ajunge în intersecția cu . urma să efectueze manevra la dreapta pe tronsonul care conduce către .>
Având în vedere sectorul de drum necorespunzător pentru a circula în condiții de siguranță, contestatorul a învederat instanței că a accelerat treptat până la limita prevăzută de lege pentru a putea traversa și a observat semaforul care trecea de la culoarea verde la cea galbenă. În spatele său a observat un autovehicul și a apreciat că nu pot opri în condiții de siguranță, optând pentru traversarea intersecției pe culoarea galbenă a semaforului. Ulterior, contestatorul a arătat că a fost oprit de organele de poliție rutieră care se aflau în stânga intersecției cu .-i-se că a trecut pe culoarea roșie a semaforului motiv pentru care a fost sancționat prin procesul-verbal de contravenție mai sus-menționat, deși a arătat că din poziția în care se aflau, agenții nu puteau observa culoarea semaforului.
Astfel, contestatorul a apreciat că procesul-verbal a fost întocmit pe baza unor presupuneri, nu a unei constatări. În acest sens, a invocat dispozițiile art. 52 alin. (2) din OUG 195/2002 prevede: „ La semnalul de culoare roșie vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecției, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea pârtii carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat." Totodată, a invocat dispozițiile art. 53 din OUG 195/2002 care prevede: „Când semnalul de culoare galbenă apare după semnalul de culoare verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersecție nu trebuie să treacă de locurile prevăzute la art. 52 alin. (2), cu excepția situației în care, la apariția semnalului, se afla atât de aproape de acele locuri, încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiții de siguranța." În acest contestatorul a apreciat că s-a aflat în situația de excepție prevăzută de teză a doua a disp. Art. 53 din OUG nr. 195/2002.
Cât privește vinovăția sa, contestatorul a apreciat că o persoană care are calitatea de contravenient, nu beneficiază de o prezumție de nevinovăție, așa cum s-ar fi întâmplat dacă fapta ar fi fost calificată ca fiind penală, însă Curtea Europeană a Drepturilor Omului, analizând plângerile formulate de persoane care, fiind sancționate contravențional au sesizat Curtea cu privire la încălcarea de către instanțele naționale a art. 6 din Convenție, prin nerespectarea garanțiilor prevăzute în acest text cu privire la "acuzațiile în materie penală" a statuat în favoarea existenței prezumției de nevinovăție.
Astfel, analizând fapta și sancțiunea aplicată prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, prin prisma criteriilor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului contestatorul a considerat că în cauză norma juridica pretins a fi încălcată se adresează tuturor participanților la trafic, sancțiunea aplicată, scopul acesteia fiind de prevenire și pedepsire, contestatorului fiindu-i aplicată și măsura tehnico-administrativa a reținerii permisului de conducere și implicit sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, restituirea permisului de conducere urmând să aibă loc la expirarea termenului.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001, OUG nr. 195/2002 republicata, art. 6 CEDO.
În susținerea contestației, contestatorul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: Procesul-verbal de contravenție ., nr._ din 14.08.2015 (fila 8); Dovada de circulație . nr._ (fila 9); Planșe foto (fila 10).
Cererea a fost legal timbrată.
Prin întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la data de 14.10.2015, intimata a solicitat instanței să dispună respingerea plângerii contravenționale formulate de contestatoare și să mențină procesul verbal contestat.
În motivare, intimata a învederat instanței faptul că la data de 14.08.2015, orele 08:08, contestatorul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . intersecția cu . efectuat virajul dreapta către . culorii roșu a semaforului care se afla în stare normală de funcționare. A A arătat că petentul se afla singur în autovehicul.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal atacat, intimata a considerat că acesta întrunește condițiile de formă prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constate numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agent constatator.
Intimata a mai arătat că abaterea a fost constată în mod direct și personal de polițistul rutier, conform art. 109 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice republicată, cu modificările și completările ulterioare, nefiind înregistrată pe suport magnetic. În cauză a mai arătat că nu au fost întocmite acte de constatare. Totodată, intimata a invocat disp. art. 52 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicat :”Semnalul de culoare roșie interzice trecerea.”
În plus, intimata a arătat că motivul pentru care procesele-verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, intimata a învederat instanței faptul că aceasta din urmă a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ sancționator și, în special, a fost aplicată astfel încât să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, agentul constatator ținând astfel cont de toate aspectele.
De asemenea, intimata a învederat instanței faptul că polițiștii rutieri sunt ofițeri și agenți de poliție specializați și anume desemnați să constate și să sancționeze abaterile participanților la trafic, având obligația legală să sancționeze toate abaterile de la regimul circulației, sancțiunea acestora având atât un rol represiv în raport cu contravenția deja comisă cât și un rol preventiv, ce determină contravenientul să-și revizuiască comportamentul în trafic.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 mod. complet., art. 52 alin. 1 Regulamentul de aplicare din O.U.G. nr. 195/2002 rep.
În susținerea întâmpinării, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: procesul-verbal . nr._/14.08.2015 (fila 26), precum și orice alte înscrisuri a căror necesitate ar reieși în urma dezbaterilor.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._ emis la data de 14.08.2015, contestatorul a fost sancționat contravențional, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.100 alin.3 lit. d rap. la art. 111 alin. 1 lit. c din OUG 195/2002, reținându-se că în data de 14.08.2015, ora 08:08, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe . intersecția cu bld. I. M. a efectuat virajul la dreapta către . roșie a semaforului electric, care funcționa normal și i se adresa.
Procesul-verbal de contravenție a fost semnat de contestator, în cuprinsul acestuia fiind inserate următoarele obiecțiuni: „semaforul era galben, iar în fața mea era un camion și am încercat să nu îi deranjez pe cei care circulau în spatele meu”.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001, în soluționarea plângerii contravenționale, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție.
Sub aspectul condițiilor de formă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit, fiind respectate dispozițiile art. 16-17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal contestat conținând toate mențiunile obligatorii prevăzute de aceste dispoziții legale.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit. O interpretare contrară nu poate fi primită, având în vedere rațiunea care stă la baza recunoașterii unei asemenea valori probatorii, respectiv împrejurarea că în cuprinsul procesului-verbal de contravenție sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat, se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din modul în care este reglementată procedura plângerii contravenționale.
Sub acest aspect, instanța constată că procesul-verbal de contravenție nu face dovada absolută a aspectelor consemnate în conținutul său, prezumția de temeinicie având caracter relativ, persoana sancționată având posibilitatea de a propune probe din care să rezulte o altă situație de fapt.
Astfel, instanța constată că, în cauza A. c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat faptul că în orice sistem legal operează prezumții de fapt sau de drept, iar Convenția nu interzice, în principiu, astfel de prezumții, cu condiția ca acestea să respecte anumite limite rezonabile precum și că, în funcție de gravitatea sancțiunii la care este expus petentul, se stabilește și limita rezonabilă până la care poate opera o prezumție, fiind, totodată, necesar să se asigure respectarea drepturilor apărării.
Având în vedere aceste aspecte, instanța apreciază că procesul-verbal contestat, ca act administrativ emanând de la un agent constatator aflat în exercițiul funcțiunii, este temeinic întocmit în condițiile în care acesta respectă toate cerințele de legalitate.
Instanța apreciază că, prin recunoașterea faptului că procesul-verbal de contravenție, încheiat pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, face dovada situației de fapt consemnate în cuprinsul său, până la dovada contrară, și a posibilității persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară, nu numai că nu este cu nimic încălcată prezumția de nevinovăție a persoanei sancționate, dar se realizează și un echilibru între interesul general, al statului, în reglementarea măsurilor privind constatarea contravențiilor și interesul particular.
Afirmațiile contestatorului potrivit cărora nu a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa nu sunt susținute de nicio probă administrată în prezenta cauză, astfel încât, având în vedere și dispozițiile art. 249 Cod procedură civilă, nu pot fi reținute de către instanță.
Astfel, instanța reține că agentul constatator a constatat prin propriile simțuri că petentul a circulat cu autoturismul fără a respecta semnificația culorii roșii a semaforului electric.
În consecință, instanța constată că, din probele administrate în cauză, nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal contestat, apreciind că în mod corect a fost reținută în sarcina contestatorului săvârșirea contravenției indicate în actul contestat.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, instanța constată că, potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Analizând fapta contestatorului prin prisma criteriilor prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că sancțiunile aplicate de către agentul constatator, respectiv amenda contravențională în cuantumul minim prevăzut de lege și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, obligatoriu a fi aplicată, sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, ținând seama de împrejurările în care au fost săvârșite, de modul și mijloacele de săvârșire ale acestora.
Având în vedere toate aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal de contravenție contestat a fost legal și temeinic întocmit, și, în consecință, urmează a respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de contestatorul M. B. A., domiciliat în București, ., Sector 4, CNP_,în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. - Brigada Rutiera, cu sediul în București, .. 9-15, sector 3 ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.12.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. IGS/ Tehnored.PAS4 ex/
| ← Pretenţii. Sentința nr. 02/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI | Pretenţii. Sentința nr. 22/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI → |
|---|
