Plângere contravenţională. Sentința nr. 2261/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2261/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 2261/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2261
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 25.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE C. C. Ș.
GREFIER E. S.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe contestatoarea C. A. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către intimată prin întâmpinare, după care,
Instanța, verificând competența generală, materială și teritorială în conformitate cu dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă, constată că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă să soluționeze cauza față de dispozițiile art. 10 ind. 1din OG nr. 15/2002.
Instanța, în temeiul art. 254-255 Cod de procedură civilă, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar, considerând această probă ca fiind admisibilă și utilă, putând duce la dezlegarea în fond a cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, declară dezbaterile închise conform art. 394 Cod procedură civilă și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 13.10.2014, sub nr._/192/2014, petenta C. A., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, cu sediul în București,a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției . 11 nr._ din data de 26.07.2011, ca fiind netemeinic și nelegal și exonerarea sa, de plata amenzii aplicate în sumă de 250 lei.
Petenta a precizat că procesul verbal de contravenție nu cuprinde ocupația și locul de muncă al contravenientului, așa cum prevede art.16 alin. 1 din OG nr.2/2001 și nu sunt arătate toate împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, așa cum prevede art.16 alin. 1 din OG nr.2/2001.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, în data de 06.02. 2011, ora 15,27, mama sa a condus autoturismul_ in localitatea Drăgănești V., județul Teleorman si nu în afara acestei localități, pentru a fi necesara rovinieta, astfel că, în acest caz nu sunt incidente prevederile din OG 15/2002. Totodată, mama sa nu a verificat actele mașinii și în aceste condiții, nu a realizat ca rovigneta a expirat. În prezent însă, deține rovignetă valabila pana în data de 11.10.2014, conform bonului fiscal nr. 131 din data de 05.10.2014.
De asemenea, agentul constatator V. C. Raduca nu face dovada împuternicirii prevăzută la art. 9 din OG 15/2002. „ Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 8 se fac de către: personalul împuternicit din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, din unitățile care funcționează sub autoritatea sau în subordinea acestuia”.
Deoarece la aplicarea sancțiunii, agentul constatator nu a făcut dovada împuternicirii prevăzuta la art. 9 din OG 15/2002 sancțiunea a fost aplicata de o persoana fără calitate de agent constatator. O.G. nr.15/2002 nu definește noțiunea de ,, infrastructura de transport rutier din România,, pentru ca în raport de definirea acestei noțiuni să se poată interpreta dacă drumul din interiorul localității Drăgănești V. este integrat în „ infrastructura de transport rutier din România, respectiv drum național ,, .
Drumul din interiorul localității Drăgănești V. nu era un drum național, deoarece clasificarea trebuia făcuta de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii așa cum prevede art.5 din OG 43/1997. Din punct de vedere funcțional și administrativ-teritorial, în ordinea importanței, drumurile publice se împart în drumuri de interes național, drumuri de interes județean și drumuri de interes local
Potrivit art. 6 din OG nr. 43/1997:,, Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale, care asigură legăturile cu capitala țării, cu reședințele de județ, cu obiectivele de interes strategic național, între ele, precum și cu țările vecine, și pot fi autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale europene (E), drumuri naționale principale și drumuri naționale secundare.”
Încadrarea în aceste categorii se face de către Ministerul Transporturilor, cu excepția drumurilor naționale europene, a căror încadrare se stabilește potrivit acordurilor și convențiilor internaționale, la care România este parte.
Propunerile de clasificare a drumurilor naționale în categoria drumurilor naționale europene (E) se fac de către Ministerul Transporturilor. Drumul pe care circula era un drum principal din localitatea Drăgănești V., astfel cum este definit de art. 10 din OG nr. 43/1997:,, Străzile din localitățile rurale se clasifică în:străzi principale și străzi secundare.”
Agentul constatator nu a făcut dovada faptului ca a circulat pe un drum național și în acest sens a solicitat efectuarea unei adrese la C. Naționala de Autostrăzi și Drumuri Naționale, pentru a comunica înscrisul prin care drumul pe care circulam este inclus în categoria drumurilor naționale.
De asemenea, nu i-a fost adus la cunoștința dreptul de a formula obiecțiuni, așa cum prevede art. 16 alin 7 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Nefiind prezentă la încheierea procesului verbal acest aspect trebuia confirmat de un martor, așa cum prevede art. 19 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Comunicarea procesului verbal de contravenție nu a fost făcută niciodată de agentul constatator și în aceste condiții, nu au fost respectate prevederile art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 144/2012:
„ Procesul verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 (fapta de a circula fără a deține rovignetă valabilă),, astfel că, în cauza este vorba de o prescriere.
Cu privire la tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro, petenta a solicitat să se constate că a intervenit o lege mai favorabilă, respectiv Legea nr. 144/2012, iar potrivit art. II din acest act normativ, tariful de despăgubire prevăzut de OG nr. 15/2002 aplicat și contestat în instanța, se anulează.
A considerat petenta că, în aceste condiții se poate vorbi de o nulitate absolută a procesului verbal, nulitate prevăzută de art. 16 alin. 1, 7 și art. 19 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
Concluzionând, având în vedere probele pe care le va administra, a solicitat admiterea plângerii formulate împotriva procesului de contravenție și înlocuirea sancțiunii cu avertisment.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin.l, 7, art. 19 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
În susținere, a solicitat proba cu înscrisuri, pe care le-a anexat cererii, respectiv: copie proces verbal de contravenție, copie rovigneta, copie bon fiscal nr. 131 din data de 05.10.2014, taxa timbru 20 lei;
La data de 05 decembrie 2014 intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, cu sediul în București, în temeiul dispozițiilor art. 208 N.C.P.C. a formulat întâmpinare.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că la data de 06.02.2011, pe DN6 Km60+450m, în localitatea Drăgănești - V., județul Teleorman, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 26.07.2011, i-a fost întocmit procesul verbal contestat.
Petenta, în mod greșit a interpretat art. 9 alin. 3 din O.G. 15/2002, apreciind ca răspunderea contravenționala a sa este prescrisă, întrucât art. 9 alin. 3 paragraful ultim prevede “Procesul-verbal se întocmește si se va comunica contravenientului in termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval in care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin (1)”.
Potrivit art. 13 alin. 1 din OG 2/2001 ”Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie in termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.”
Astfel, în prezenta speța, intimata a arătat că, fapta a fost săvârșita in data de 06.02.2011 fiind înregistrata prin mijloace tehnice, si constatata la data de 26.07.2011, de către agentul constatator, data la care s-a întocmit procesul verbal . nr._, adică in interiorul termenului de prescripție de 6 luni de la săvârșirea faptei, așa cum prevede art. 13 alin. 1 din OG 2/2001 si comunicat contravenientului respectând dispozițiile legale .
Potrivit dispozițiilor art.1 alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, 6 după caz.
Intimata a mai arătat că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
Din coroborarea prevederilor art.7 din Legea nr.455/2001 cu prevederile art. 19 din O.G. nr.2/2001, reiese că procesul verbal contestat a fost întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale și conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator V. C. Raduca, cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.
Cu privire la susținerea petentei privind anularea tarifului, a solicitat să se aibă în vedere prevederile Legii nr. 144/2012, care au modificat prevederile O.G. nr. 15/2002, deoarece situația tarifului de despăgubire a fost reglementată expres, în sensul că potrivit art. II tarifele de despăgubire „aplicate și contestate în instanță până la data intrări în vigoare a prezentei legi se anulează”.
Petentei i-a fost comunicat procesul verbal în perioada anului 2011, iar aceasta a formulat plângere contravențională în anul 2014, astfel că, nu este respectată condiția impusă de Legea 144/2012 pentru anularea tarifului de despăgubire.
Față de observațiile petentei, că procesul verbal a fost întocmit in lipsa unui martor, a arătat că, în cuprinsul procesului verbal este menționat faptul că: “prezentul PVCC a fost încheiat în lipsa contravenientului sau a martorilor, întrucât constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei - SIEGMCR, conform prevederilor art. 9 alin 2 si 3 din O.G. 15/2002 cu modificările si completările ulterioare”.
Pentru aceste motive intimata a solicitat respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției . nr._, ca fiind temeinic și legal.
In temeiul art. 223, alin. 3 C. Pr. Civila, a solicitat judecarea si in lipsa a prezentei cauze.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455 / 2001 privind semnătura electronică, Ordinul M.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
În susținere, a solicitat proba cu înscrisuri, pe care le-a anexat la prezenta, respectiv: proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR; autorizația de control a agentului constatator; certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală și, orice alte probe doveditoare ce vor reieși din dezbateri.
La data de 9 ianuarie 2015, petenta a formulat răspuns la întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/26.07.2011, contestatoarea a fost sancționată contravențional în temeiul dispozițiilor art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 cu amendă în sumă de 250 lei, întrucât la data de 06.02.2011, pe DN6 Km60+450m, în localitatea Drăgănești - V., județul Teleorman, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă.
Din perspectiva legalității procesului verbal de contravenție, instanța reține prin Decizia nr. 6 din 16 februarie 2015 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, stabilind că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
În speță, procesul verbal de contravenție contestat nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, fiind emis numai în format electronic, astfel că, în raport de decizia pronunțată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanțe în conformitate cu prevederile art. 521 alin. 3 din codul de procedură civilă (art. 329 alin. 3 din vechiul cod de procedură civilă), instanța constată că acesta nu respectă condițiile de formă prevăzute de dispozițiile art.17 din OG nr.2/2001 raportat la semnătura agentului constatator, fiind nul absolut.
Având în vedere nelegalitatea procesului verbal de contravenție ca urmare a incidenței motivului de nulitate prevăzut de art. 17 din OG nr. 2/2001, nulitate care poate fi constatată și din oficiu, instanța reține că nu se mai impune analizarea celorlalte motive de nelegalitate și netemeinicie invocate de contestator.
Pentru aceste motive, instanța va admite plângerea și va dispune anularea procesului verbal de contravenție contestat, exonerând contestatoarea de plata amenzii contravenționale în sumă de 250 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petenta C. A. (CNP_), domiciliată în București, ., ., apt. 26, sectorul 6, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat B. I., cu sediul în A., .. 109, județul Teleorman, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - S.A., PRIN CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401A, CUI_, nr. J40/552/15.01.2004.
Dispune anularea procesului verbal de contravenție . nr._/26.07.2011 și exonerează contestatoarea de plata amenzii contravenționale în sumă de 250 de lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2208/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Anulare act. Sentința nr. 2256/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
