Plângere contravenţională. Sentința nr. 2619/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2619/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 2619/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2619
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 08.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE C. C. Ș.
GREFIERELENA S.
Pe rol soluționarea cererii având ca obiect plângere contravențională, formulată de contestatorul V. O. - P. în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. – B. DE POLIȚIE RUTIERĂ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,care învederează instanței, că prin întâmpinare intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra excepției lipsei calității procesuale active a contestatorului în ce privește plângerea contravențională formulată împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/30.09.2014, asupra excepției lipsei de interes, precum și asupra fondului cauzei.
INSTANȚA
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 15.10.2014, sub nr._, contestatorul V. O. P., în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B – B. RUTIERĂ- BIROUL ACCIDENTE UȘOARE SECTOR 6, a solicitat anularea proceselor verbale . nr._ din data de 30.09.2014 și . nr._ din data de 30.09.2014 și, pe cale de consecință, înlăturarea sancțiunilor ce i-au fost aplicate, respectiv suspendarea dreptului de a conduce pe 30 zile, reținerea permisului de conducere .
În motivarea plângerii contestatorul a arătat că la data de 27 09.2014, în timp ce conducea autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, în mod regulamentar în București, respectiv Splaiul Independenței, a fost implicat . cu auto_ , condus de numitul P. T.. Având în vedere că accidentul avea caracterul unui accident ușor și ca șoferul celuilalt autovehicul a recunoscut că vina producerii accidentului a aparținut acestuia ca urmare a faptului că nu s-a asigurat la schimbarea direcției de mers, au convenit să se înțeleagă amiabil, urmând să se procedeze la despăgubirea contestatorului de către societatea de asigurare la care auto betoniera celeilalte persoane implicate în accident avea încheiata polița RCA.
Întrucât la data prezentării la societatea de asigurări i s a comunicat că nu se poate parcurge procedura amiabilă deoarece în urma evenimentului autoturismul a atins și un gard, părțile s-au deplasat la data de 30.09.2014 la Biroul Accidente Ușoare Sector 6 pentru a declara evenimentul rutier. În urma acestei declarații s-a emis procesul verbal . nr._ din 30.09.2014 în care s-a reținut culpa exclusivă a conducătorului autovehiculului betonieră, respectiv P. T., și, în consecință sancționarea acestuia cu suspendarea dreptului de conducere și reținerea permisului.
În ceea ce îl privește pe contestator, acestuia i s-a eliberat o dovadă de reparație a autoturismului, precum și un exemplar al procesului verbal nr._ din 30.09.2014, pentru a-i servi la firma de asigurări emisese polița RCA al celuilalt auto. Totodată i s-a comunicat faptul că i-a fost suspendat dreptul de circulație și reținut permisul de conducere că urmare a faptului că a încălcat normele referitoare la prezentarea și anunțarea accidentului în termen de 24 de ore de la producerea sa, eliberându-i-se o dovadă cu drept de circulație 15 zile, . nr._.
Contestatorul a arătat că nu s-a întocmit nici un proces verbal care să constate fapta de încălcare a termenului de declarare al accidentului și mai ales să constituie temeiul în baza căruia să îi fie aplicată sancțiunea suspendării dreptului de conducere și implicit reținerea permisului. În acest sens, contestatorul a solicitat instanței să constate faptul că în cadrul dovezii aferente dreptului de circulație este menționat un alt număr de proces verbal decât cel . nr._, menționat anterior, respectiv este menționat procesul verbal . nr._, fiind diferită ultima cifră. Nu s-a procedat niciodată la comunicarea vreunui proces verbal către contestator.
In schimb, ulterior a fost înștiințat de către intimată prin adresa nr._/02.10.2014 că i-a fost suspendat dreptul de circulație începând cu 16.10.2014 și că această dispoziție se anulează dacă formulează plângere contravenționala împotriva procesului verbal prin care s a constatat fapta, proces verbal ce nu i-a fost însă comunicat nici anterior adresei în cauză, nici până la data introducerii acțiunii. Față de acest aspect a solicitat instanței să dispună comunicarea către acesta a procesul verbal . nr._.
Contestatorul a mai arătat că, fiind de bună-credință, la momentul producerii accidentului, în urma acordului cu celălalt șofer implicat, a așteptat ca acesta să poată fi disponibil în vederea prezentării împreună la asigurătorul acestuia în vederea soluționării incidentului în conformitate cu procedura amiabilă. Totodată a avut reprezentarea faptului că accidentul se încadrează în condițiile soluționării prin procedura amiabilă. Astfel, a apreciat că atât timp cât s-a prezentat la biroul accidente ușoare în termenul legal de 24 de ore de la momentul prezentării la asigurător și învederarea situației imposibilității soluționării în procedura amiabilă de către reprezentantul asigurătorului, procesul verbal este lipsit de temeinicie.
Totodată, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să constate nulitatea absolută a procesului verbal . nr._ din data de 30.09.2014. Astfel, contestatorul a arătat că după cum se observă, în cadrul descrierii faptei, se arată că numitul P. T. ( care este de fapt persoana care deține calitatea de contravenient în acest proces verbal) a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ si schimbând direcția de mers fără să se asigure, a produs accidentul cu auto nr._ , condus tot de P. T.. Practic în loc să fie menționat numele contestatorului ca fiind cel care a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, în mod eronat s a menționat tot numele lui P. T., ducând la stabilirea unei situații de fapt imposibile.
Contestatorul a apreciat că această eroare vizează un element vital în descrierea faptei se circumscrie prevederilor art. 17 din OG 2/2001 privitoare la regimul contravențiilor. În cadrul acestui text de lege se arata ca încălcarea printre altele a normelor privitoare la descrierea faptei se sancționează cu nulitatea absolută a procesului verbal.
În justificarea interesului său în anularea procesului verbal menționat anterior, contestatorul a arătat că asigurătorul celuilalt participant la trafic, a cărei vinovăție a fost stabilită prin procesul verbal, i-a învederat că nu poate să-și execute obligația constând în plata costurilor reparațiilor deoarece există această eroare în cadrul descrierii faptei, respectiv, cu domnul P. T. ca fiind menționat conducătorul în același timp a propriului autovehicul și al autovehiculului proprietatea contestatorului.
Contestatorul a mai arătat că, chiar dacă prin procesul verbal nu i-a fost aplicată vreo sancțiune acesta constituie constatarea faptei declarate de către contestator și celălalt șofer, fapta de la care agentul constatator s-a raportat în calcularea nerespectării termenului de către contestator și implicit în aplicarea sancțiunii în ceea ce îl privește, în baza procesului verbal necomunicat menționat în dovada de circulație.
Față de toate cele menționate mai sus, contestatorul a arătat că în urma constatării nulității procesului verbal. prin efectul retroactivității nulității la data încheierii sale, în mod implicit procesul verbal nr._, referitor la sancționarea sa devine nul, nu poate produce efecte, și în consecința sunt înlăturate sancțiunile dispuse prin acesta fată de petent.
Prin urmare, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să admită plângerea astfel cum a fost formulată și să dispună anularea proceselor verbale atacate, înlăturarea sancțiunilor aplicate și in consecință redarea dreptului de circulație si restituirea permisului de conducere.
În drept plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001,OUG 195/2002, NCPC.
În susținerea cererii, contestatorul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: procesul verbal . nr._ din 30.09.2014, dovada drept de circulație . nr._, adresa_ precum si orice altă probă va reieși ca fiind necesară unei juste soluționări a cauzei, taxă de timbru.
Prin întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la data de 13.11.2014, intimata D.G.P.M.B - B. RUTIERĂ - BIROUL ACCIDENTE UȘOARE SECTOR 6, a solicitat instanței ca,prin hotărârea ce o va pronunța, să respingă acțiunea promovată de petent, menținând procesul-verbal. Totodată, a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale active a petentului, având în vedere că prin procesul verbal în cauză B. Rutieră a sancționat contravențional o altă persoană decât petentul. Conform prevederilor art. 36 din C. pr. civ., „calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății ”, excepția lipsei interesului petentului, având în vedere că procesul-verbal în cauză se referă la cu totul altă persoană decât petentul. Conform prevederilor art.33 din Cod pr. civ., „interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal,si actual. ”
Față de aceste prevederi legale, ținând cont și de prevederile art. 40 Cod pr. Civ., intimata a solicitat instanței să constate nulitatea capătului de cerere privind procesul-verbal . nr._/30.09.2014 și să-l respingă ca fiind formulat de o persoană fără calitate și fără interes.
Pe fondul plângerii, intimata a arătat că la data de 27.09.2014, ora 07.30, petentul a condus autovehiculul cu înmatriculare_ pe Spl. Independenței, sect. 6, fiind implicat într-un accident rutier cu autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, condus de P. T. în urma căruia au rezultat pagube materiale. De asemenea, în urma accidentului, autovehiculul petentului a fost proiectat într-un gard metalic, acesta din urmă fiind avariat. Culpa producerii accidentului s-a stabilit în sarcina accidentului celuilalt conducător auto, respectiv P. T., care a fost sancționat prin procesul-verbal . nr._/30.09.2014.
Intimata a arătat că, desi avea această obligație, conform art. 79 alin. (1) din O.U.G. 195/2002, contestatorul nu s-a prezentat în termen de 24 de ore la unitatea de poliție în raza căreia s-a produs accidentul. Astfel, potrivit prevederilor art. 79 alin. (1) lit. b) petentul avea obligatia să se prezinte la unitatea de poliție pe raza căreia s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare și eliberării autorizației de reparație. ”
Contestatorul s-a prezentat la unitatea de poliție în data de 30.09.2014, conform formularului tip declarație, ocazie cu care a fost încheiat și procesul-verbal contestat.
Acest proces verbal a fost încheiat cu respectarea exigentelor de formă și fond date de O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată și actualizată si face dovada deplină a situației de fapt și de drept, până la proba contrară. Ceidoi conducători auto au încheiat un constat amiabil, însă acesta nu este valabil atâta timp cât în accident a fost avariat și un gard metalic. Conform prevederilor legale, constatarea amiabilă poate fi încheiată doar dacă au fost accidentate maxim două autovehicule, fără alte pagube la mobilierul stradal. A mai arătat că faptul că sesizarea accidentului a fost înregistrată la compania de asigurare nu echivalează cu soluționarea dosarului de daună, întrucât acest lucru ar fi ilegal.
Intimata a mai apreciat că nu poate fi invocată necunoașterea legii de către contestator. legii. Acesta, în calitate de posesor de permis de conducere, trebuia să cunoască prevederile legale, respectiv că nu poate încheia un constat amiabil și implicit, că trebuia să se prezinte la poliție în vederea solutionării accidentului. Intimata a învederat instanței faptul că, la momentul încheierii procesului-verbal, contestatorul nu a formulat obiecțiuni cu privire la fapta săvârșită, asumându-și cele consemnate, aspect confirmat prin semnătură.
Privitor la susținerile contestatorului conform cărora procesul-verbal prin care a fost sancționat nu i-a fost comunicat, intimata a atașata o copie a procesului verbal, certificată pentru conformitate cu originalul, pe care se poate observa semnătura contestatorului. Așadar, contestatorul a luat la cunoștință de conținutul procesului-verbal . nr._/30.09.2014, nu a avut obiecțiuni, iar o copie a acestuia i-a fost înmânată personal de agentul constatator.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 modificată și completată, precum și art. 79 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002.
În susținerea întâmpinării intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: procesul - verbal . nr._/30.09.2014; declarațiile conducătorilor auto, autorizațiile de reparații; precum și orice alte probe a căror utilitate ar reieși în urma dezbaterilor.
Părțile au administrat în cauza proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În ce privește excepția lipsei calității procesuale active a petentului raportat la plângerea contravențională formulată împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/30.09.2014, instanța reține că prin procesul verbal în cauză intimata a sancționat contravențional o altă persoană decât petentul.
Astfel, procesul verbal de contravenție . nr._/30.09.2014 îl privește pe contravenientul P. T. care a fost sancționat în conformitate cu prevederile art. 54 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și art. 79 alin. 1 din același act normativ.
În conformitate cu prevederilor art. 36 din C. pr. civ., „calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății”, ori subiect activ al plângerii contravenționale poate fi persoana sancționată contravențional sau persoana vătămată, dar numai în ce privește despăgubirea, așa cum prevăd dispozițiile art. 31 din OG nr. 2/2001.
În consecință, contestatorul nu justifică calitate procesuală activă în ce privește plângerea contravențională formulată împotriva unui proces verbal de contravenție prin care a fost sancționată o altă persoană, chiar dacă petentul a fost implicat în evenimentul care a generat întocmirea procesului verbal, răspunderea contravențională fiind exclusiv personală.
Pentru aceste motive, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului și va respinge plângerea contravențională formulată împotriva procesului-verbal . nr._/30.09.2014 ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, excepția lipsei de interes fiind rămasă fără obiect.
Pe fondul plângerii în ce privește procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 20.09.2014 întocmit de intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București - Biroul Accidente Ușoare sector 6, contestatorul a fost sancționat cu amendă în cuantum 360 lei, fiind luata măsura administrativa a reținerii permisului de conducere in vederea aplicării sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru fapta săvârșită de art. 79 alin. 1 pct. 3 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, republicată coroborat cu art. 100 alin. 3 lit. g din OUG nr.195/2002, agentul constatator reținând că la data de 27.09.2014, ora 07.30, petentul a condus autovehiculul cu înmatriculare_ pe Splaiul Independenței, sect. 6, fiind implicat într-un accident rutier cu autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, condus de P. T. (sancționat prin procesul-verbal . nr._/30.09.2014) în urma căruia au rezultat pagube materiale la ambele vehicule, fiind avariat și un gard metalic, iar în aceste condiții petentul nu s-a prezentat în termen de 24 de ore la unitatea de poliție în raza căreia s-a produs accidentul, deși avea această obligație, conform art. 79 alin. (1) din O.U.G. 195/2002.
Culpa producerii accidentului s-a stabilit în sarcina conducătorului auto P. T., care a fost sancționat prin procesul-verbal . nr._/30.09.2014.
Instanța reține că potrivit prevederilor art. 79 alin. (1) lit. b) petentul avea obligația să se prezinte la unitatea de poliție pe raza căreia s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare și eliberării autorizației de reparație, în termen de 24 de ore de la producerea evenimentului rutier, acesta prezentându-se la unitatea de poliție la data de 30.09.2014, conform declarației date în fața agentului constatator.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că, acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității, fapta fiind descrisă în mod corespunzător pentru a fi încadrată în textul de lege care reglementează contravenția-art. 79 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, nefiind necesară descrierea altor împrejurări față de conținutul normei care descrie și sancționează fapta drept contravenție, agentul constatator procedând la o individualizare corespunzătoare a sancțiunii aplicate. De asemenea, actul sancționator cuprinde data și locul săvârșirii contravenției, iar alte motive de nulitate relativa nu au fost invocate de contestator.De asemenea, procesul verbal respecta prevederile art. 16 alin. 7 din OG nr.2/2001, la rubrica „alte mențiuni” contestatorul declarând că nu are mențiuni de făcut.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța constată că actul sancționator contestat beneficiază de prezumția relativă a veridicității celor consemnate, revenind contestatorului sarcina de a dovedi netemeinicia situației de fapt reținute de către agentul constatator.
Împrejurarea că sarcina probei revine contestatorului, sancționat contravențional, nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici prezumția de nevinovăție asimilabilă dreptului penal, întrucât plângerea contravențională presupune o judecată contradictorie cu toate garanțiile procesuale care decurg din aceasta.
Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție, legal întocmit. O interpretare contrară nu poate fi primită, având în vedere rațiunea care stă la baza recunoașterii unei asemenea valori probatorii, respectiv împrejurarea că în cuprinsul procesului-verbal de contravenție sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Actul sancționator beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul contestatorului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. Astfel, după cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141 A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora, inclusiv în materie penală pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, si respectarea dreptului la apărare.
Analizând materialul probator administrat în cauză din perspectiva temeiniciei, instanța reține că petentul nu contestă prezentarea sa la unitatea de poliție la data de 30.09.2014, cu depășirea termenului de 24 de ore de la data producerii evenimentului, 27.09.2014, invocând însă faptul că părțile au convenit constatarea pe cale amiabilă la societatea de asigurări, astfel că termenul de 24 de ore ar trebui să fie calculat de la data când societatea de asigurări a comunicat că nu se poate efectua procedura amiabilă.
Potrivit prevederilor art. 79 din OUG nr. 195/2002 – „(1) Conducătorii de vehicule implicați într-un accident de circulație în urma căruia au rezultat numai avarierea vehiculelor și/sau alte pagube materiale sunt obligați: a) să scoată imediat vehiculele în afara părții carosabile ori, dacă starea vehiculelor nu permite acest lucru, să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându-le prezența; b)să se prezinte la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare. (2) Se exceptează de la obligațiile prevăzute la alin. (1) lit. b): a) conducătorii vehiculelor care încheie o constatare amiabilă de accident, în condițiile legii; b) conducătorul de vehicul care deține o asigurare facultativă de avarii auto, iar accidentul de circulație a avut ca rezultat numai avarierea propriului vehicul.
În speță, contestatorul a invocat situația prevăzută de art. 79 alin. 2 lit. a din OUG nr. 195/2002 însă nu a administrat nicio probă în acest sens. Astfel, la termenul de judecată din 25.02.2015 instanța a pus în vedere contestatorului să depună la dosar înscrisurile la care a făcut referire în cuprinsul plângerii contravenționale, respectiv documentele încheiate la societatea de asigurare cu ocazia prezentării în vederea soluționării pe cale amiabilă a accidentului.
Cu toate acestea, la termenul de judecată din 8.04.2015, acordat în vederea administrării probelor, contestatorul nu s-a prezentat și nu a depus la dosar înscrisurile solicitate, nefiind răsturnata astfel prezumția de temeinicie a procesului verbal.
Față de considerentele expuse anterior, instanța va respinge plângerea contravenționala ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului V. O. P., cu domiciliul în București, ., ., CNP_, cu domiciliul ales la sediul Cabinetului de avocat Tacaluta I. D. din București, Splaiul Independentei nr. 3, ., etaj 2, ., în ce privește plângerea contravențională formulată împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/30.09.2014.
Respinge plângerea contravențională formulată de contestatorul V. O. P., cu domiciliul în București, ., ., CNP_, cu domiciliul ales la sediul Cabinetului de avocat Tacaluta I. D. din București, Splaiul Independentei nr. 3, ., etaj 2, ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/30.09.2014 în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI-B. RUTIERĂ, cu sediul în București, .. 9-15, sector 3, ca fiind formulate de o persoană fără calitate procesuală activă.
Respinge excepția lipsei de interes ca fiind rămasă fără obiect.
Respinge plângerea contravențională formulată de contestatorul V. O. P., cu domiciliul în București, ., ., CNP_, cu domiciliul ales la sediul Cabinetului de avocat Tacaluta I. D. din București, Splaiul Independentei nr. 3, ., etaj 2, . în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI-B. RUTIERĂ, cu sediul în București, .. 9-15, sector 3, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/30.09.2014, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 8.04.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2357/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2633/2015. Judecătoria... → |
|---|
